Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1273/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(1758/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1273
Ședința publică de la 08.10.2009.
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ionelia Drăgan
JUDECĂTOR 2: Mariana Haralambe
JUDECĂTOR 3: Ilie Mari -
GREFIER - - -
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenții pârâți, și, împotriva deciziei civile nr. 590 din 06.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă, în contradictoriu cu intimații reclamanți și.
are ca obiect - evacuare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă intimații reclamanți și personal și asistați de avocatul, în baza împuternicirii avocațiale nr. 98318/17.06.2008, eliberată de Baroul București (fila 28 dosar fond), lipsind recurenții, și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței împrejurarea că recurenții nu au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 5 lei și a timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei, astfel cum s-a dispus prin rezoluția de primire a dosarului, deși au fost citați cu această mențiune pentru termenul de astăzi.
Se mai referă depunerea la dosar, prin serviciul registratură al instanței, la data de 02.09.2009, a unei întâmpinări formulată de către intimați reclamanți, cu copii pentru comunicare.
Curtea, din oficiu, invocă excepția de netimbrare a recursului, având în vedere că recurenții pârâți nu au satisfăcut cerința timbrajului, astfel cum s-a dispus prin rezoluția de primire a dosarului, condiție prealabilă discutării oricărei cereri, motiv pentru care acordă părților prezente cuvântul asupra acestei excepții.
Avocatul intimaților reclamanți pune concluzii de admitere a excepției și, pe cale de consecință, solicită anularea recursului, ca netimbrat.
În situația în care, recurenții se vor prezenta în instanță până la sfârșitul ședinței de judecată și vor face dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca temeinică și legală, urmând a se avea în vedere apărările formulate prin întâmpinarea depusă la dosar.
Solicită obligarea recurenților pârâși la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu de avocat, dovezile fiind depuse la dosar în celelalte faze procesuale.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei C la data de 23.05.2008, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții, și, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună evacuarea pârâților din imobilul situat în sat -, comuna Vidra, județul
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că sunt proprietarii construcției și ai terenului situate la adresa menționată, iar pârâții nu dețin nici un titlu cu privire la imobil, iar prin refuzul acestora de a părăsi imobilul, reclamanții sunt împiedicați să exercite atributele dreptului lor de proprietate.
În drept, au fost invocate prevederile art.109 Cod procedură civilă.
Prin sentința civilă nr.3169 din 16.11.2008 Judecătoria Caa dmis
acțiunea formulată de reclamanții și împotriva pârâților, și, dispunând evacuarea acestora din imobilul situat în sat -, comuna Vidra, județul I și obligarea lor la 2010,3 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că reclamanții sunt proprietarii imobilului în discuție în baza titlului de proprietate nr.37139/1 august 1997 emis pe numele autoarei lor ai căror moștenitori sunt conform certificatului de moștenitor nr.219/27 iulie 2006 și certificatul de moștenitor suplimentar nr.238/21 sept.2006 și că pârâții ocupă imobilul fără nici un titlu legal.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal pârâții au declarat apel,cererea de apel fiind înregistrata pe rolul Tribunalului București Secția a Va Civilă.
În motivarea apelului, apelanții au susținut greșita reținere de către prima instanță a calității de moștenitor a autoarei reclamanților de pe urma defunctului, precum și greșita reținere a faptului că pârâții ocupă imobilul fără a avea un titlu legal, întrucât este concubina numitului G, unic moștenitor al defunctului, iar ceilalți pârâții sunt descendenții rezultați din această relație de concubinaj, fapt ce le conferă drepturi locative în imobilul în litigiu.
Prin decizia civilă nr.590 A/06.05.2009, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins apelul formulat de apelanții - pârâți, și, în contradictoriu cu intimații - reclamanți și, împotriva sentinței civile nr.3169 din 26.11.2008 pronunțată de Judecătoria C, ca nefondat și a obligat apelanții la 2.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că potrivit certificatelor de moștenitor depuse la dosar a rezultat faptul că de pe urma defunctului a rămas ca unic moștenitor în calitate de soție supraviețuitoare, numitul G renunțând la succesiune.
În considerentele deciziei civile nr.872/ A/25 iunie 2007 Tribunalului Bucureștis -a reținut că G este una și aceeași persoană cu G prin respectiva deciziei dispunându-se în mod irevocabil evacuarea acestuia din imobilul în litigiu pentru lipsa titlului locativ.
S-a apreciat că în aceste condiții, pârâții în calitate de concubină și respectiv fii ai acestuia nu pot invoca dobândirea în imobil a unor drepturi locative proprii, în raport de dreptul reclamanților dovedit atât în titlul de proprietate nr.37139/1 august 1997 cât și cu certificatele de moștenitor ce atestă calitatea lor de succesori ai defunctei, unica moștenitoare a defunctului.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs pârâții, și.
Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București Secția III a Civilă, sub nr-.
În motivarea recursului se arată că G este unicul moștenitor al autorilor săi (tată) și (bunică) și că acesta nu a renunțat la moștenirea ascendenților săi, el formulând cereri de retrocedare în baza Legii nr.18/1991, după ambii săi autori.
Se mai susține că, autoarea reclamanților - intimați, nu este decât cea de-a doua soție supraviețuitoare a lui, tatăl numitului G, astfel că, G este în realitate unicul moștenitor al celor doi ascendenți, și. Se mai precizează că niciodată acesta din urma nu a renunțat la moștenirea autorilor săi, astfel încât apare ca fiind vădit anormal să fie evacuat atât el cât și recurenții din proprietatea ascendenților săi în favoarea unor persoane ce nu au nici un grad de rudenie cu foștii proprietari.
În drept recursul fost întemeiat pe prevederile art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
Intimații - reclamanți și au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea cererii de recurs ca nefondată și menținerea ca legală și temeinică a hotărârilor instanțelor de fond și apel.
În motivarea întâmpinării se arată că prin cererea de recurs nu aduc nici o critică hotărârii recurate, susținerile acestora constituind cel mult apărări de fond.
Se mai arata că susținerile recurenților în sensul că, numitul G este moștenitor și/sau coproprietar pe terenul intravilan și extravilan situat în comuna Vidra nu constituie un motiv de recurs, ci cel mult apărări de fond în o eventuală acțiune în partaj, nicidecum într-o acțiune în evacuare din imobilul asupra căruia se dovedește existența unui drept de proprietate exclusiv în favoarea reclamantului - intimat și că nici susținerile prin care arată faptul că, concubinul a depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pe principiile Legii nr.18/1991 nu constituie critici ale hotărârii instanței de fond.
La termenul de judecată din data de 08.10.2009 Curtea a rămas în pronunțare asupra excepției netimbrării recursului.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma excepției invocate, excepție care se impune a fi analizat cu prioritate întrucât vizează legala sesizare a instanței cu soluționarea cererii de recurs, în raport de prevederile înscrise în art. 137 alin. 1 Cod de procedură civilă, curtea re ine următoarele:
Art. 20 din legea nr. 146/1997 stabilește că, în cazul în care taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal în momentul înregistrării cererii, instanța îi va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată, neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit urmând a fi sancționată cu anularea cererii. Totodată, conform art. 9 alin. 2 din OG 32/1995, în cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru.
În cauză, prin rezoluția de primire a cererii de recurs s-a stabilit în sarcina recurentilor obligația de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 5 lei și a depunerii timbrului judiciar de 0,15 lei, taxa de timbru stabilită în conformitate cu prevederile art. 11 alin. 2 din legea nr. 146/1997 și art. 3 din OG 32/1995.
Deși legal citat cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru și a depunerii timbrului judiciar pentru termenul de judecată din data de 08.10.2009, încă din data de 05.08. 2009, astfel cum rezultă din procesele verbal de îndeplinire a procedurii de citare pentru recurenți, aflat la fil ele 6-8 dosar, recurenții nu s- conformat dispozițiilor instanței.
Totodată, se constată că prin citații, acestora i s-a adus la cunoștința sancțiunea care intervine în cazul neachitării timbrului judiciar stabilit în sarcina sa, aceea anularii recursului ca netimbrat.
Se mai retine că deși fost legal cita ți cu aceasta mențiune, împotriva modului de stabilire a taxelor de timbru și a timbrului judiciar, recuren ții nu formulat cerere de reexaminare, potrivit dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 146/1997 republicată si nici nu adus la cunoștința instanței vreo împrejurare sau incapacitate obiectiva, din care sa rezulte că nu pot face față obligației de le achita.
Cum în cauză, recuren ții nu și- îndeplinit obligația de a achita taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar în cuantumul stabilit de instanță, nu contestat modul de stabilire în sarcina acestora a axei de timbru și a imbrului judiciar menționat anterior și nu formulat cerere de asistenta juridica în condițiile stabilite de OUG 51/2008, deși avut în mod obiectiv aceasta posibilitate,fiind încunoștințați de aceasta obligație cu aproximativ 2 luni anterior termenului stabilit, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din legea nr. 146/1997 și ale art. 9 din OG nr. 32/1995, având în vedere și cuantumul foarte redus și prin aceasta, rezonabil, al sumei ce trebuia a fi achitată cu acest titlu, curtea va admite excepția netimbrării recursului, și în consecinț va anula recursul formulat, ca netimbrat.
În ceea ce privește cererea formulată de intimați, având ca obiect obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată, curtea reține următoarele:
Potrivit art. 129 alin.1 din Codul d procedură civilă, părțile au obligația să-și probeze pretențiile, iar conform art. 1169 din Codul civil, cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.
Așadar, în considerarea acestor dispoziții legale, intimații aveau obligația să probeze atât faptul că au efectuat cheltuieli în legătură cu prezenta cale de atac cât și cuantumul acestora.
În cauză însă, nu s-a făcut dovada achitării de către intimați, în această faza procesuală, a unor sume de bani în vederea susținerii apărării în recurs.
Pe de altă parte, curtea reține că în susținerea cererii, apărătorul intimaților a făcut referire la dovezile depuse în dosar în celelalte faze procesuale, or, atât în prima instanță cât și în apel, cererile formulate de aceste părți având ca obiect cheltuieli de judecată, au făcut deja obiectul analizei acestor instanțe, astfel că, eventualele nemulțumiri sub aspectul cuantumului lor nu puteau fi valorificate decât exclusiv prin intermediul cailor de atac, condiție care nu este însă îndeplinită în persoana intimaților.
Față de toate aceste considerente, curtea va respinge ca nefondată, aceasta cerere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul formulat de recurenții - pârâți, și, împotriva deciziei civile nr.590 A din 06.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimații - reclamanți și.
Respinge cererea intimaților având ca obiect cheltuieli de judecată, ca nefondată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 08.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
MARI
GREFIER
Red.
./
2 ex./16.10.2009
TB-3 -;
Jud.C -
Președinte:Ionelia DrăganJudecători:Ionelia Drăgan, Mariana Haralambe, Ilie
