Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1336/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 1336/2009 -
Ședința publică din 27 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Pantea Viorel judecător
- R - - JUDECĂTOR 2: Roman Florica
- - - - JUDECĂTOR 3: Bocșe Elena
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuientul domiciliat în O,-, - 74,. 1, județul B în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 653 din 13 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr-, cauza având ca obiect: recalcularea pensiei.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă revizuientul - personal și reprezentat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 26.10.2009 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, lipsă fiind intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că prezenta cerere de revizuire este scutită de plata taxei de timbru și timbru judiciar, intimata a depus la dosar excepția de inadmisibilitate a cererii de revizuire, după care:
Se comunică un exemplar din înscrisul depus de intimată cu reprezentantul revizuientului.
Nefiind probe ori cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra cererii de revizuire.
Reprezentantul revizuientului solicită respingerea excepției de inadmisibilitate, admiterea cererii de revizuire astfel cum a fost formulată, desființarea deciziei atacate, rejudecarea recursului, iar în consecință, admiterea contestației și obligarea intimatei la recalcularea pensiei petentului cu reținerea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, precum și la suportarea cheltuielilor de judecată. În susținerea cererii, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, invocă înscrisul nou, respectiv Decizia nr. 40 din 22 septembrie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul recursului în interesul legii, ce a menținut pentru persoanele care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale, stagiul complet de cotizare reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977, respectiv 20 de ani pentru cei din grupa I de muncă și 25 de ani pentru cei din grupa a II-a de muncă. Mai arată că în acest sens este și practica judiciară a Tribunalului București, menținută de Curtea de Apel București.
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin decizia civilă nr. 653 din 13 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr-, s-a admis ca fondat recursul civil introdus de intimata Casa Județeană de Pensii B împotriva sentinței civile nr. 1110 din 2 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, care a fost modificată în parte în sensul că s-a dispus ca drepturile de pensie stabilite, să se acorde începând cu data de 1.05.2008; au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate și s-a respins ca nefondat recursul civil introdus de recurentul, ără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Recurentului contestator i-au fost stabilite drepturile la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă în baza Legii nr. 3/1977, acesta realizând o vechime în muncă de 23 ani, 3 luni și 15 zile în grupa I de muncă și 8 ani, 11 luni și 6 zile în grupa a III-a de muncă.
Drepturile de pensie ale contestatorului au fost recalculate prin decizia nr. -/30.11.2005 în temeiul nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005 coroborat cu nr.HG 1550/2004, reținându-se un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
Sigur că la data deschiderii drepturilor la pensie ale contestatorului erau în vigoare dispozițiile Legii nr. 3/1977, însă la recalculare nu se poate face abstracție de dispozițiile legii noi în materie, și anume Legea nr. 19/2000, respectiv Legea nr. 226/2006 emisă în temeiul art. 19 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, întrucât altfel s-ar încălca principiile consacrate prin actele normative de evaluare - principiul egalității tuturor participanților la sistemul public de pensii și principiul potrivit căruia la condiții egale de pensionare se impune acordarea unor pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie.
Prin aplicarea dispozițiilor legale susmenționate, instanța de fond nu a făcut altceva decât că a dispus aplicarea dispozițiilor legale în materie și situației intimatului, dispoziții mai favorabile, altfel, conform celor expuse mai sus, s-ar fi ajuns la o nejustificată discriminare a acestuia raportat la persoanele care s-au pensionat după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 și cei ce s-au pensionat anterior, îndeplinind aceleași criterii, astfel că instanța de fond nu a interpretat greșit dispozițiile legale ci dimpotrivă, criticile fiind neavenite.
Cât privește aplicarea unui stagiu de cotizare de 25 de ani, acest aspect s-a dispus în baza art. 3 alin. 1, 4, 5 din Legea nr. 226/2006, anexa 4 din Legea nr. 19/2000, iar referitor la care decizie a fost contestată, data de la care se acordă drepturile dispuse, din analiza dosarului de fond se reține că aceasta a fost decizia cu nr. -/30.11.2005 - fila 6 dosar fond, însă data acordării drepturilor se impune a fi menționată în sentință ca fiind, conform art. 169 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, luna următoare celei în care s-a solicitat recalcularea, astfel că drepturile se impune a fi acordate doar din 1.05.2008, acțiunea fiind înregistrată cu data de 23.04.2008 - fila 1 dosar fond.
Așadar, criticile aduse de recurent soluției pronunțată de instanța de fond au fost apreciate neîntemeiate, deoarece instanța a dispus corect recalcularea pensiei acestuia prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani, legea aplicabilă fiind Legea nr. 226/2006, care prevede pentru grupa I de muncă stagiul de cotizare de 25 de ani, activitatea desfășurată de contestator neîncadrându-se între cele prevăzute de art. 20 din Legea nr. 19/2000 pentru a fi aplicat stagiul de 20 de ani solicitat de reclamant, Legea nr. 3/1977 fiind abrogată.
Cu privire la recursul intimatei, Curtea a reținut, față de considerentele expuse, că hotărârea primei instanțe este greșită doar sub aspectul datei de emitere a deciziei, respectiv a datei de la care operează recalcularea pensiei, recursul fiind neîntemeiat în ceea ce privește stabilirea stagiului complet de cotizare utilizat la stabilirea punctajului mediu anual, corect fiind reținut de către instanța de fond 25 de ani față de 30 cum susține recurenta, în aplicarea Legii nr. 226/2006 susmenționată, activitatea desfășurată de contestator ca impiegat de mișcare în cadrul siguranței circulației regăsindu-se în anexa 1 acestui act normativ. Nu se poate reține nici critica privind neincluderea unității angajatoare în anexa 2 la Legea nr. 226/2006, câtă vreme acest aspect nu este imputabil contestatorului, era obligația angajatorului să solicite avizul în acest scop, câtă vreme unități similare figurează la pozițiile 17 și 18 din anexa 2 și în atare situație nu-i poate fi impus contestatorului un tratament discriminator, câtă vreme se încadrează atât în dispozițiile art. 3-5 din Legea nr. 226/2006, cât și în anexa 1 pct. 7 la legea susmenționată.
Așa cum s-a reținut mai sus, doar în ceea ce privește data acordării acestor drepturi de pensie, stabilite cu stagiul complet de cotizare de 25 de ani, se impune a fi modificată sentința sus menționată, întrucât, astfel cum am arătat, conform art. 169 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, în temeiul căreia a fost emisă Legea nr. 226/2006, drepturile de pensie se acordă din luna următoare celei în care s-a solicitat recalcularea. Acțiunea prin care contestatorul a solicitat recalcularea pensiei a fost înregistrată la Tribunalul Bihor în data de 23.04.2008, sens în care, cu aplicarea textului legal mai sus menționat, drepturile la pensie se impune a fi acordate începând cu data de 1.05.2008, luna imediat următoare solicitării.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire petentul, solicitând admiterea contestației inițiale a revizuientului, cu obligarea intimatei la recalcularea pensiei cu luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii se invocă dispozițiile art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, și anume înscrisuri noi, constând în Decizia nr. 40 din 22 septembrie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a admis recursul în interesul legii promovat de Procurorul General al României în materia pensiilor.
Se arată că decizia mai sus evocată statuează că pentru asigurații ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 se vor utiliza stagiile de cotizare prevăzute de art. 43 și 77 din Legea nr. 19/2000 combinat cu art. 14 din legea aplicabilă în materie (Legea nr. 3/1977), de 20 de ani pentru cei care au minimum 20 de ani vechime în grupa I de muncă și de 25 de ani pentru cei ce au minimum 25 de ani vechime în grupa a II-a de muncă.
Întrucât revizuientul a dovedit o vechime în muncă de peste 25 de ani în grupa I de muncă, în domeniul siguranței circulației, fiind pensionat în anul 2001, acesta este îndreptățit la luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 20 de ani.
În drept, invocă dispozițiile art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, art. 14 din Legea nr. 3/1977 combinat cu art. 43 și 77 din Legea nr. 19/2000, Decizia nr. 40/22.09.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata Casa Județeană de Pensii Bas olicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă - nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă - și nefondată.
Verificând cererea prin prisma motivului invocat, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, revizuirea hotărârilor date de instanțele de recurs atunci când acestea evocă fondul, se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților .
Pentru a se putea invoca acest motiv, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: partea interesată să se bazeze pe un înscris nou, care nu a fost folosit în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată; înscrisul invocat să fi existat la data când a fost pronunțată hotărârea ce se cere a fi revizuită; înscrisul să nu fi putut fi produs în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată, fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părții; înscrisul să fie determinant pentru soluționarea cauzei; înscrisul să fie prezentat de partea care exercită revizuirea, neputându-i-se pretinde instanței să-l administreze din oficiu.
În prezenta cauză nu sunt însă îndeplinite cumulativ toate condițiile mai sus evocate: astfel, decizia nr. 40 din 22 septembrie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție,nu este un înscris nouîn sensul legii, întrucât a fost invocat de recurent ca motiv de recurs, fiind cunoscut de instanță cu ocazia soluționării recursului (a se vedea fila 15 - dosar de recurs).
Pe de altă parte, înscrisul invocatnueste determinant în sensul în care dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia soluționării pricinii, soluția ar fi putut fi alta decât cea pronunțată; cum arătam mai sus, instanța cunoștea actul la momentul soluționării recursului, astfel că nu a considerat că acesta ar aduce elemente noi de natură a determina o altă soluție decât cea adoptată.
Susținerea recurentului în sensul că recalcularea drepturilor sale de pensie trebuia să se facă prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, este lipsită de suport legal, în condițiile în care activitatea desfășurată de acesta nu se încadrează în categoria celor prevăzute de art. 20 lit. a din Legea nr. 19/2000, iar pe de altă parte, dispozițiile legale la care face trimitere recurentul - cuprinse în Legea nr. 3/1977 - nu-și găsesc aplicabilitatea în speță, legea fiind abrogată.
În ceea ce privește data acordării drepturilor de pensie, în mod corect instanța de recurs a apreciat că aceasta corespunde lunii următoare celei în care s-a solicitat recalcularea, în speță lunii următoare celei în care reclamantul a promovat acțiunea în instanță.
Față de considerentele mai sus reținute, Curtea apreciază ca nefondată cererea, și pe cale de consecință urmează să o respingă, fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate de intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuientul domiciliat în O,-, - 74,. 1, județul B în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 653 din 13 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 27 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - R - - - - -
red.
în concept la 30.10.2009
jud.rec. - -
dact.
4 ex./2.11.2009
- 2 com./
- - O,-, - 74,.1, județul B,
- CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B - O,-, județul
Președinte:Pantea ViorelJudecători:Pantea Viorel, Roman Florica, Bocșe Elena