Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1476/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1476/2009-
Ședința publică din 05.11.2009
PREȘEDINTE: Trif Doina
JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de, în calitate de mandatară a recurentului reclamant, cu domiciliul în S M,-/A, județul S M, în contradictoriu cu intimatul pârât, cu domiciliul în S M,-/A, județul S M, împotriva deciziei civile nr. 308/AP din data de 26.11.2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, prin care s-a păstrat sentința civilă nr. 1481 din 11.03.2008 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr. 9630/2007, având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în cauză, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 29.10.2009, când părțile prezente au pus concluzii asupra recursului în încheierea din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, și când s-a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 05.11.2009, când s-a pronunțat hotărârea.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1481/11.03.2008 pronunțată în dosar nr-, Judecătoria Satu Marea respins acțiunea civilă formulată de reclamantul și mandatara, prin av. împotriva pârâtului prin av., pentru evacuare. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că, inițial, familia părților ocupat locuința din litigiu, în baza repartiției din 1.02.1985 și contractului de închiriere încheiat cu Serviciul Public de Exploatarea Locativ S Această locuință, după aplicarea Legii 10/2001, a fost restituită în natură numitului, cu care pârâtul, în calitate de chiriaș, încheiat contractul de închiriere de la fila 23 din dosarul de fond. Încheierea acestui act a avut loc în aplicarea principiului protecției chiriașilor, perioada de închiriere fiind între 1.09.2003 până la 31.08.2008. Titularul acestui contract fiind pârâtul, iar ceilalți membrii de familie beneficiind la rândul lor de acesta.
Prin contractul de vânzare-cumpărare de la fila 37 din dosarul de fond, proprietarul a înstrăinat în favoarea reclamantului la data de 20.10.2004 acest imobil.
Ulterior, pârâtul, prin sentința civilă nr.377/2007, a divorțat de, mama reclamantului, iar pârâtul a continuat să locuiască în acest apartament.
Față de faptul că acel contract de închiriere încheiat cu proprietarul îi dă dreptul pârâtului să ocupe o parte din această locuință, până la 31.08.2008, acesta fiind fostul chiriaș al apartamentului, care a fost restituit proprietarului, instanța de fond a considerat că pârâtul, prin contractul de închiriere amintit, justifică ocuparea în continuare al acestui spațiu și acest contract nefiind reziliat de fostul proprietar, produce efecte și în continuare în privința pârâtului.
Prin urmare, instanța de fond a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul și mandatara.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, prin mandatar, solicitând admiterea apelului și, pe cale de consecință, modificarea în întregime a hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii în evacuare; cu cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 308/Ap din data de 26.11.2008, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Satu Marea respins apelul declarat de apelantul prin mandatar, domiciliată în S M,-/A, jud.S M, împotriva sentinței civile nr.1481/11.03.2008 a Judecătoriei Satu Mare în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul, domiciliat în S M,-/A, jud.S
A obligat apelantul să plătească intimatului suma de 700 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a avut în vedere următoarele considerente:
Instanța de fond în mod legal și întemeiat a respins acțiunea civilă a apelantului-reclamant prin mandatara pentru următoarele considerente:
Proprietar asupra imobilului din care se solicită evacuarea intimatului-pârât, este apelantul-reclamant, față de care intimatul-pârât are calitatea de tată. Inițial, imobilul a fost deținut de către intimatul-pârât ca titularul contractului de închiriere în perioada 01.09.2003-31.08.2008, iar ceilalți membrii de familie au beneficiat de efectele acestui contract.
Din probele administrate în cauză nu se poate reține că, comportamentul intimatului-pârât face imposibilă conviețuirea părților în același imobil. De asemenea, tribunalul consideră că intimatul-pârât nu poate avea calitate de tolerat, fiind tatăl apelantului-reclamant, care în calitate de copil are obligație legală de întreținere față de părintele său divorțat impusă de disp.art.86 și urm.Codul familiei, astfel față de acesta nu se poate aplica sancțiunea civilă a evacuării în cazul neîndeplinirii obligațiilor legale referitoare la modul de exercitare a drepturilor locative, neputând fi invocată o răspundere contractuală a intimatului-pârât având în vedere legătura de rudenie a apelantului cu intimatul-pârât din care decurge o obligație legală de întreținere în sarcina sa. Neîndeplinirea acestei obligații nu poate fi justificată chiar în situația în care tatăl său are un comportament mai dificil.
Pentru aceste considerente, tribunalul, în baza disp.art.296 Cod procedură civilă, a respins apelul ca nefondat.
Văzând și disp.art.274 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei decizii, în termen, legal timbrat, a declarat recurs în calitate de mandatar al apelantului.
Prin motivele de recurs depuse doar la data de 25.02.2003, recurentul a solicitat modificarea deciziei, admiterea apelului, modificarea sentinței, admiterea acțiunii, evacuarea necondiționată a intimatului din imobilul situat în S M, str. -, nr. 6, cu cheltuieli de judecată. S-a invocat că pârâtul nu deține un titlu locativ, faptul că el are față de acesta o obligație de-al întreține ca fiu, este irelevant, nefiind de altfel dovedită o stare de nevoie.
S-a aplicat greșit art. 86 Codul familiei fără se menționa alineatul 2 care prevede că are drept la întreținere doar acela care se află în nevoie, neavând putința unui câștig din muncă, probe ce nu există la dosar.
Intimatul nu se află în stare de nevoie, mai mult, deține o locuință proprietate personală - casa părintească - realizând venit lunar de 600 lei - pensie - și altele din activitatea de apicultor. El este unul din cei 10 frați cărora le incumbă aceiași obligație de întreținere, ori, întrebarea este cum de doar el a fost obligat în acest sens, cu atât mai mult cu cât putea pe cale judecătorească să solicite a-i fi stabilit acest drept.
Căsătoria părinților a fost desfăcută la 31.05.2007, comportamentul intimatului nu mai permitea conviețuirea în condiții civilizate, vine acasă doar să doarmă. Locuința în litigiu a fost folosită de el și familie în baza unei repartiții din 1985, aceasta fost restituită în baza Legii nr. 10/2002 fostului proprietar cu care intimatul încheiat un nou contract la 01.09.2003 pe 5 ani, expirând la 31.08.2008, nemaiavând titlu locativ, însă, recurentul a cumpărat imobilul în 2004, impunându-se astfel evacuarea, ca sancțiune civilă conform și deciziei civile nr. 1805/1981 a Tribunalului Suprem.
S-au invocat în drept dispozițiile art. 304 pct. 9, 312 alin. 1, 3 Cod procedură civilă.
Intimatul, prin concluziile scrise formulate, a solicitat admiterea excepției nulității recursului invocată din oficiu și a se constata nulitatea recursului, prin prisma prevederilor art. 306 alin. 1, coroborat cu art. 301 indice 4 și art. 303 alin. 1 Cod procedură civilă.
Examinând decizia recurată prin prisma excepției de nulitate recursului, invocată din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Potrivit art. 302 indice 1 alin. 1 lit. c Cod procedură civilă, cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul, dezvoltarea lor sau mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. Recursul, conform art. 305 alin. 1 Cod procedură civilă, se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, termen ce alineatul 2 îl socotește de la comunicarea hotărârii.
Din verificarea dosarului de apel se reține că decizia recurată i-a fost comunicată recurentului, prin mandatar, la 03.02.2009, fila 36, care avea același domiciliu, însă, recursul deși s- declarat de către mandatar în termenul de 15 zile, motivele de recurs s-au comunicat prin poștă doar la 24.02.2009, cu depășirea termenului de 15 zile ce a expirat la 19.02.2009.
Ca urmare, fiind încălcate dispozițiile art. 302 indice 1 alin. 1 lit. c Cod procedură civilă, art. 303 alin. 1, 2 Cod procedură civilă, în baza art. 306 alin. 1 Cod procedură civilă instanța de recurs va constata nulitatea recursului, menținând în întregime decizia recurată ca fiind legală și temeinică.
Reținând culpa procesuală a recurentului, în baza art. 274 Cod procedură civilă, instanța de recurs îl va obliga să-i plătească intimatului 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nulitatea recursului civil introdus de, în calitate de mandatară a recurentului reclamant, cu domiciliul în S M,-/A, județul S M, în contradictoriu cu intimatul pârât, cu domiciliul în S M,-/A, județul S M, împotriva deciziei civile nr. 308/Ap din data de 26.11.2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în totul.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 05.11.2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat hotărâre în concept - judecător - - - 09.11.2009
- judecători fond -
- judecători apel -,
- dact. gref. - 06.11.2009 - 4 ex.
- emis 2 com. - 06.11.2009 - în calitate de mandatară a lui,
Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia
