Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 20/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 20/2008
Ședința publică de la 18 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nicoară
JUDECĂTOR 3: Augustin Mândroc
Grefier -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâții, și, împotriva deciziei civile nr. 291/2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă intimatul reclamant, lipsă fiind recurenții pârâți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru de 13,5 lei și timbru judiciar de 0,15, la declarare, ( 4-6) și s-a depus întâmpinare din partea intimatului reclamant.
Partea prezentă arată că nu mai are cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Intimatul reclamant solicită respingerea recursului declarat de pârâți. Precizează că nu se mai poate prelungi contractul încheiat cu pârâții deoarece imobilul este într-o stare avansată de degradare. Lasă la aprecierea instanței acordarea cheltuielilor de judecată.
Față de actele dosarului și cele invocate, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 3183/2007 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr- a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul dispunându-se evacuarea pârâților, și din imobilul înscris în CF 1707 Sibiu nr. top 1040 situat administrativ în Sibiu-. 6.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că raporturile de locațiuni dintre părți au încetat, că pentru a împiedica tacita relocațiune reclamantul a notificat pe pârâți la 14.02.2007 prin intermediul executorului
-//-
judecătoresc arătând că cere să fie părăsită locuința și că pârâții nu se pot prevala de prevederile privind prorogarea legală a contractelor de închiriere întrucât acestea se aplică doar suprafețelor locative cu destinația de locuințe aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ teritoriale.
Prin decizia civilă nr. 291 din 16 octombrie 2007, Tribunalul Sibiua respins apelul declarat de pârâți împotriva acestei sentințe reținând în considerente că pârâții nu au invocat niciun titlu în favoarea lor, și că acțiunea în evacuare este un act de administrare care poate fi introdusă chiar și numai de unul din coproprietari.
În drept s-a reținut incidența disp. art. 6 din CEDO și art. 296 Cod pr. civ.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții solicitând în principal casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare în baza art. 312 A 5 Cod pr. civ. iar în subsidiar au cerut modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii.
Totodată s-a solicitat în baza art. 300 A 2 Cod pr. civ. suspendarea executării hotărârii recurate până la judecarea recursului.
În expunerea motivului principal de recurs se arată că instanța de apel a pronunțat o hotărâre nelegală, cu încălcarea dreptului la apărare al pârâților care au solicitat la primul termen de judecată amânarea cauzei pentru angajarea unui apărător calificat însă această cerere le-a fost refuzată, deși era justificată de art. 24 A 1 și 2 din Constituție, art. 156 Cod pr. civ. și de practica CEDO.
În subsidiar, se susține că instanța a înlăturat fără nici o motivare apărarea pârâților care au învederat că potrivit art. 1425 din Codul civil, atunci când în cursul locațiunii lucrul închiriat ar necesita reparații urgente ce nu pot fi amânate, locatarul poate fi lipsit de folosința bunului pe timpul reparațiilor, dar, dacă sunt necesare reparații urgente locatorul este condiționat ca până la terminarea lucrărilor să pună la dispoziția locatarului o altă locuință corespunzătoare.
Mai susțin că soluția pronunțată este eronată și pentru că pârâții nu au fost notificați să evacueze spațiul ca urmare a faptului că termenul contractual a expirat așa cum greșit s-a reținut ci, notificarea făcută de proprietar vizează doar solicitarea de a evacua spațiul ca urmare a degradării și necesității efectuării de reparații, însă, continuând locațiunea și peste acest termen, în speță operează tacita relocațiune, pentru o perioadă egală cu precedenta.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, reclamantul a solicitat respingerea recursului, arătând că pârâții au încercat să obțină avantaje prin inducerea în eroare și prin nerespectarea unui articol din Codul d e procedură civilă și că amânarea și prelungirea nejustificată a procesului vin în contradicție cu legea.
Verificând decizia atacată prin prisma motivelor invocate Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 156 A 1 Cod pr. civ. instanța poate da un singur
-//-
termen pentru lipsă de apărare temeinic motivată. A 2 al aceluiași text de lege prevede că atunci când instanța refuză amânarea judecății pentru acest motiv, va amâna la cererea părții pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise.
Rezultă din textul enunțat că asupra amânării instanța are o mare putere de apreciere în funcție de circumstanțele cauzei și, ca un corectiv în acest sens, legea dispune că în cazul în care instanța respinge cererea trebuie să amâne la solicitarea părții pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise.
Așa cum rezultă din cuprinsul încheierii de ședință din 09 octombrie 2007, instanța de apel a respins cererea de amânare formulată de apelanții ca neîntemeiată motivat de faptul că apelul a fost declarat la 16.08.2007, dată în raport de care s-a apreciat că exista suficient timp pentru angajare de apărător, reținându-se totodată că cererea nu este motivată, respectiv nu s-a indicat motivul pentru care nu s-a angajat apărător până la acel termen de judecată. Pentru a nu prejudicia dreptul la apărare al apelanților, Tribunalul a amânat pronunțarea la 16.10.2007 pentru ca părțile să poată depune concluzii scrise.
În condițiile în care cererea pentru angajare unui apărător nu este motivată, deopotrivă nemotivată fiind și calea de atac promovată deși apelul a fost declarat încă din 16 august 2007, Curtea apreciază că în mod corect tribunalul a respins cererea de amânare și, dând eficiență art. 156 A 2 Cod pr civ. a dispus amânarea pronunțării pentru ca apelanții să aibă posibilitatea formulării de concluzii scrise.
Ca atare nu se poate reține încălcarea dreptului la apărare al apelanților motivul principal de casare invocat de recurenți fiind nefondat.
Sub aspectul motivului subsidiar de recurs, Curtea constată că susținerea recurenților potrivit căreia solicitarea reclamantului a fost aceea de a se dispune evacuarea doar ca urmare a degradării imobilului, nefiind invocată lipsa de titlu, este fără fundament, din cuprinsul cererii de chemare în judecată rezultând fără putință de dubiu faptul că reclamantul a făcut referire și la împrejurarea expirării termenului contractului de locațiune atunci când și-a motivat acțiunea. Prin urmare, corect instanțele au examinat cererea de evacuare din perspectiva lipsei titlului locativ aspect în raport de care dispozițiile art. 1425 Cod civ. nu pot avea incidență în cauză.
Faptul că notificarea reclamantului viza doar solicitarea de evacuare a spațiului ca urmare a degradării lui și a necesității efectuării de reparații și nu lipsa titlului locativ este lipsită de relevanță în condițiile în care esențială este demonstrarea, prin formularea acestei notificări, a intenției locatorului de a pune capăt contractului de locațiune și de a paraliza efectul tacitei relocațiuni.
Pentru considerentele expuse, constatând că nu poate fi reținut niciunul din motivele de casare sau modificare din cele prev. de art. 304 Cod pr. civ. Curtea, în temeiul art. 312 Cod pr. civ. va respinge ca nefondat recursul de față.
-//-
(continuarea deciziei civile 20/2008 dată în dosar nr-)
Față de faptul că recursul a fost soluționat la acest termen de judecată, cererea de suspendare a executării silite apare ca fiind lipsită de obiect.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECI D
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții, și, împotriva Deciziei Civile nr. 291/16 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Sibiu în dos. nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 ianuarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red.
Tehnored. 2 ex/05.02.2008
- Gh.,
Președinte:Daniela MărgineanJudecători:Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nicoară, Augustin Mândroc
