Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 21/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 21
Ședința publică de la 15 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gheorghiu Elena
JUDECĂTOR 2: Andronic Adriana Elena
JUDECĂTOR 3: Protea
Grefier:
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurentul și pe societatea intimată CONSTRUCȚII A I, având ca obiect evacuare împotriva deciziei civile numărul 649 din 7.10.2009 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru recurentul și av. pentru societatea intimată CONSTRUCȚII A
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că:
- dosarul - în stadiul procesual al recursului - este la primul termen de judecată;
- recursul este insuficient timbrat;
Av. pentru recurent depune chitanță taxă judiciară în valoare de 5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Cauza fiind la primul termen de judecată, instanța constată recursul formulat în termen, legal timbrat și în baza dispozițiilor art. 306 și 303 Cod procedură civilă invocă nulitatea recursului care este nemotivat și acordă cuvântul părților pe excepția invocată.
Av. pentru recurent lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția invocată și nu solicită cheltuieli de judecată.
Av. pentru societatea intimată solicită admiterea excepției cu cheltuieli de judecată.
Cauza rămâne în pronunțare pe excepția invocată.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civile de față;
Prin sentința civilă nr. 2504/19.02.2009 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr-, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta - " CONSTRUCTII " SA, în contradictoriu cu pârâtul și s-a dispus evacuarea pârâtului din spațiul de locuit în situat în I,-, bloc 849,.3,.2.
În considerentele acestei sentințe s-a arătat că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr- reclamanta Iac hemat în judecată pârâtul solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună evacuarea pârâtului din imobilul de locuit situat în I,-,. 849,. B,. 3,. 2.
În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că pârâtul ocupă fără drept imobilul de locuit din I,-,. 849,. B,. 3,. 2 care este proprietatea societății. Între societate și pârât a fost încheiat un contract de închiriere care a expirat la data de 18.02.1999, dată de la care acesta ocup fără nici un drept locativ imobilul.
A susținut reclamanta că pârâtul nu a achitat nici cheltuielile de întreținere ale apartamentului, înregistrându-se un debit restant de 32537,36 lei, mai mult, s-au efectuat verificări ale apartamentului, de către persoane autorizate din partea societății, și s-a constatat că instalațiile din apartament nu au fost întreținute corespunzător, sunt grav deteriorate și provocă infiltrații de apă și scurgeri în apartamentele vecinilor; s-a mai dispus, prin hotărâre judecătorească, evacuarea pârâtului, însă aceasta nu a fost pusă în executare ea fiind de acord ca pârâtul să locuiască în imobil până își achită debitul și își va găsi o altă locuință; pârâtul, însă nu a înțeles până în prezent să achite cheltuielile de întreținere restante și penalitățile, condiții în care sumele datorate riscă să depășească valoarea de circulație a apartamentului.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 23 și 25 din Legea nr. 114/1996 și art. 480 și 481 Cod civil.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de judecată a reținut următoarele:
Prin cererea adresată instanței reclamanta a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună evacuarea pârâtului din imobilul de locuit situat în I,-,. 849,. B,. 3,. 2, motivat de faptul că acesta nu mai are nici un titlu legal, nu a achitat cheltuielile de întreținere aferente imobilului și nici nu l-a întreținut corespunzător, în prezent ajungând într-o stare avansată de degradare.
Prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei coroborate cu depoziția martorului audiat reclamanta a dovedit că pârâtul nu are nici un titlu locativ pentru imobil, așa cum rezultă din contractul de închiriere, încă de la data de 18.02.1999, dată de la care acesta ocup fără nici un drept locativ imobilul.
De asemenea, a dovedit faptul că acesta nu și-a îndeplinit obligația de a achita cheltuielile de întreținere aferente apartamentului și nici nu l-a întreținut corespunzător, în prezent fiind într-o avansată stare de degradare.
A fost înlăturată apărarea pârâtului cum că reclamanta nu a respectat procedura instituită de OUG40/1999 - deoarece contactul său de închiriere nu mai era în vigoare, prin expirarea termenului, de la data de 18.02.1999, ori OUG40/1999 a intrat în vigoare la data de 08.04.1999, mai mult așa cum se reține în considerentele sentinței civile nr. 18224/2001 acesta a fost notificat prin adresa nr. 2063/02.06.1999 iar pârâtul nu a solicitat prelungirea contractului, condiții în care contractul a încetat de drept.
De asemenea au fost înlăturate apărările pârâtului cu privire la faptul că ar fi dorit în mai multe rânduri să achite sumele de bai datorate, întrucât, în conformitate cu art. 1169 Cod civil, nu a făcut nici o dovadă a susținerilor sale.
Conform art. 14 din convenția părților pârâtul trebuia să părăsească imobilul în termen de 30 de zile.
Față de cele mai sus expuse instanța de judecată constatat întemeiată acțiunea civilă pe care a admis-o și pe cale de consecință a dispus evacuarea pârâtului din imobilul de locuit proprietatea reclamantei.
Apelul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 2504 din 19.02.2009 pronunțată de Judecătoria Iașia fost respins prin decizia civilă nr. 649 din 7.10.2009 pronunțată de Tribunalul Iași.
Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 18224/22.10.2001 pronunțată de Judecătoria Iași, în dosarul nr. 16297/2001s-a admis acțiunea reclamantei - " " SA și s-a dispus evacuarea pârâtului din spațiul de locuit situat în I,-, bloc 849,.B,.3,.2. Această sentință nu a fost pusă în executare și deși pârâtul a continuat să ocupe spațiul sus menționat nu mai are un titlu legal în acest sens, el având regimul juridic al persoanei tolerate.
Prin criticile formulate sentinței primei instanțe în prezenta cale de atac, pârâtul apelant a invocat prelungirea contractului de închiriere în baza dispozițiilor nr.OUG 40/8.04.1999. Aceste prevederi nu sunt aplicabile însă în speță întrucât, pe de o parte contractul de închiriere încetase de drept la 18.02.1999 prin ajungerea la termen a duratei locațiunii, iar art. 1 din nr.OUG 40/8.04.1999 prevede că aceasta se aplică doar contractelor de închiriere în curs de executare la data intrării în vigoare a ordonanței, iar pe de altă parte, prin sentința civilă nr. 18224/22.10.2001 s-a reținut că, deși notificat conform nr.OUG 40/1999, pârâtul nu a solicitat ( anterior formulării acțiunii în evacuare) prelungirea contractului de închiriere, între părți au existat raporturi locative încheiate în baza contractului de închiriere din 18.02.1997 care a încetat la 18.02.1999 ( fila 10 dosar fond).
S-a reținut că în cauză nu a operat tacita relocațiune, întrucât proprietarul imobilului, reclamanta - intimată și-a exprimat în mod clar intenția de a nu mai prelungi contractul de închiriere prin formularea acțiunii în evacuare ce a format obiectul dosarului nr. 16297/2001 al Judecătoriei Iași.
Susținerile apelantului în sensul că reclamanta trebuia să ceară mai întâi rezilierea contractului de închiriere nu pot fi reținute, în condițiile în care un astfel de contract nu există între părți. Lipsa unui titlu locativ al pârâtului cu privire la spațiul de locuit proprietatea reclamantei, neachitarea de către reclamant a cotei de întreținere ce revenea pentru spațiul ocupat ( cu consecința acumulării unor debite foarte mari, potrivit situației întocmite de - " " ( filele 11-13 dosar fond) justifică pe deplin admiterea acțiunii în evacuare promovată de reclamantă.
Mai trebuie menționat că prin motivele de apel a fost criticat și modul de calcul al sumelor stabilite cu titlu de cheltuieli de întreținere și penalități de întârziere, însă acest aspect nu poate face obiectul analizei instanței de control judiciar date fiind limitele investirii primei instanțe prin cererea de chemare în judecată. Se reține, de asemenea, că starea critică a sănătății pârâtului probată cu actele medicale depuse atât la fond cât și în apel nu poate constitui un argument legal pentru ocuparea unui spațiu fără un titlu locativ.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 295, 296 Cod procedură civilă, tribunalul a respins apelul, cu consecința păstrării sentinței atacate.
Împotriva deciziei Tribunalului Iașia formulat recurs, arătând că motivele de recurs le va depune ulterior.
La termenul din 15.01.2010 instanța din oficiu, a invocat excepția nulității recursului în baza dispozițiilor art. 306 raportat la art. 303 Cod procedură civilă.
Potrivit art. 303 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul trebuie motivat prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs, iar conform art. 306 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. 2, care se referă la motivele de ordine publică.
Prin urmare, recursul nefiind motivat așa cum o cer dispozițiile înscrise în art. 303 alin. 2 Cod procedură civilă, se va constata nulitatea lui, conform art. 306 alin. 1 Cod procedură civilă.
Având în vedere că intimata nu a făcut dovada cheltuielilor de judecată solicitate, instanța va respinge cererea sa u privire la acordarea acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul formulat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 649 din 7.10.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, decizie pe care o menține.
Respinge cererea intimatei privind obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.01.2010.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Tehnored.
2ex. - 26.01.2010
Jud. Trib. I:
Președinte:Gheorghiu ElenaJudecători:Gheorghiu Elena, Andronic Adriana Elena, Protea
