Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 240/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul II recurs |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.240/2009-
Ședința publică din data de 11 februarie 2009
PREȘEDINTE: Felicia Toader | - - | - JUDECĂTOR 2: Doina Măduța |
- - | - JUDECĂTOR 3: Dana Cigan | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de recurentul contestator, domiciliat în O,-, -.A,.10 județul B și recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr.790/LM din 29 septembrie 2008 Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă recurentul contestator C-personal, lipsă fiind recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanțe faptul că recursurile de față sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei dedusă judecății, precum și faptul că la dosarul cauzei a parvenit prin Serviciul Registratură la data de 05.02.2009, întâmpinare din partea recurentului contestator, după care:
Întrebat fiind, recurentul contestator arată că nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra recursurilor de față.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra prezentelor recursuri.
Recurentul contestator solicită admiterea recursului promovat, respectiv desființarea hotărârii pronunțate de instanța de fond, cu consecința admiterii contestației și recalcularea pensiei prin luarea în considerare, la determinarea punctajului mediu anual, a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani începând cu data de 01.12.2005, fără acordarea cheltuielilor de judecată.
Contestatorul solicită respingerea recursului promovat de recurenta intimată, ca nefondat.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursurilor civile de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 790/LM din 29 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis în parte contestația formulată de contestatorul C, în contradictoriu cu intimata CASA JUDETEANA DE PENSII B și în consecință:
S-a dispus anularea deciziei nr.-/30.11.2005, emisă de intimată, pe seama contestatoarei, intimata fiind obligată să recalculeze pensia acesteia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 01.12.2005,sens în care s-a dispus ca intimata să emită o noua decizie de pensionare.
Au fost respinse restul pretențiilor.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Prin decizia nr.-/17 aprilie 2008 fost recalculată pensia contestatorului.
Stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art. 2 alin. 1 din HG1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 fost Legea nr. 3/1977.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă și practica constantă a Curții de APEL ORADEA (a se vedea deciziile civile nr.902/29.05.2008 și nr.638/18.04.2008), contestatorul având o speranță legitimă de a obține recunoașterea drepturilor sale, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța a identificat legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, tribunalul a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] " ar fi trebuit să se concluzioneze că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care s- făcut vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, s- impus să concluzia că prevederile art. 2 alin.2 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Așa cum am arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii nr.19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Întrucât Legea nr.226 din 2006 fost emisă in temeiul art.19 alin.2 din Legea nr.19/2000 actualizată și potrivit art. 6 din Legea nr.226 din 2006 "prevederile prezentei legi se completează cu cele ale Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, rezultă cu prisosință că indiferent de anul deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile sale sunt aplicabile tuturor pensionarilor care au desfășurat activitate în grupa I de muncă ( condiții speciale) o perioadă mai mare de 25 de ani la o unitate din cele prevăzute în anexa la Legea nr.226/2006, în speța de față
S-a mai reținut că art.2 alin 2 din Legea nr.226/2006 prevede că: "sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, în care asigurații și-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectivă, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă și care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale.
În concluzie funcția și locul contestatorului încadrându-se în grupa I de muncă potrivit legislației anterioare este astfel asimilat stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr.226/2006.
Potrivit art.3 din Legea nr.226/2006 "asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege beneficiază de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 "Vârstele standard de pensionare și stagiile minime și complete de cotizare pentru femei si bărbați, pe ani si pe luni, pe perioada aprilie 2001 - martie 2015" la Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Art.5 din același act normativ stipulează că "pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare."
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța constatând că, din datele privitoare la activitatea în muncă aflate în dosarul de pensionare, rezultă că acesta a desfășurat pe o perioadă mai mare de 25 de ani activitate în condiții speciale care țin de siguranța circulației, respectiv 27 de ani 4 luni și 10 zile, în temeiul art.3 coroborat cu art.5 din Legea nr.226/2006, a admis în parte contestația conform dispozitivului deciziei recurate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs atât contestatorul C cât și intimata Casa Județeană de Pensii
Recurentul C prin recursul formulat solicitat admiterea acestuia, modificarea în parte a sentinței civile recurate în sensul recalculării pensiei cuvenite acestuia prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, cu acordarea drepturilor bănești astfel stabilite începând cu data de 01.12.2005, și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată recurentul că în mod greșit instanța de fond nu a dispus recalcularea prin luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 20 de ani, astfel cum a solicitat acesta, întrucât potrivit dispozițiilor Legii nr. 3/1977, persoanele care au lucrat în grupa I de muncă și grupa a II-a beneficiază de reducerea vârstelor legale de muncă și de majorarea vechimii în muncă, respectiv a perioadei de contribuție, invocând în acest sens dispozițiile art.14 din lege.
Prin urmare consideră contestatorul că a desfășurat activitate 27 de ani, 4 luni și 10 zile activitate în grupa de muncă, în condiții speciale așa încât îi sunt aplicabile dispozițiile cuprinse în anexa 4 la Legea nr. nr. 19/2000, stagiul complet de cotizare în cazul său fiind de 20 de ani.
Mai arată recurentul că dispozițiile Legii nr. 19/2000 sunt aplicabile de la intrării în vigoare tuturor categoriilor de pensionari ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului la pensie.
În continuare subliniază acesta că Legea nr. 226/2006 nu îi poate fi aplicată, întrucât s-a pensionat în anul 2000, iar recalcularea pensiei s-a făcut în data de 30.11.2005.
Recurenta Casa Județeană de Pensii B prin recursul formulat a solicitat admiterea acestuia, modificarea sentinței civile recurate, în sensul respingerii contestației formulate de către contestatorul C.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată recurenta că perioada de activitate de 25 de ani la care intimatul face referire este doar perioada în care acesta a desfășurat activitate în grupa I de muncă, și care îi dă dreptul de a se pensiona pentru limită de vârstă la vârsta de 50 de ani, și nu poate fi confundat cu stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 19/2000.
Mai arată recurenta în continuare că nu pot fi reținute nici dispozițiile Legii nr. 226/2006, în condițiile în care prin art 1 alin 1 din lege se dispune că încadrarea în condiții speciale a locurilor de muncă prevăzute în anexa 1 se dispune începând cu data de 1 aprilie 2001.
De asemenea, se subliniază că dispozițiile acestui act normativ sunt aplicabile doar pentru activitățile desfășurate în cadrul instituțiilor cuprinse în anexa 2, contestatorul nefăcând dovada că a desfășurat una din activitățile expres menționate în acest act normativ.
Arată apoi recurenta că un alt motiv pentru care, dispozițiile acestui act normativ nu sânt incidente în cauza de față este acela că încadrarea locurilor de muncă condiții speciale se face începând cu data de 01.04.2004, dată la care intimatul avea calitatea de pensionar.
Consideră prin urmare recurenta că funcția pe care contestatorul a desfășurat-o în calitate de revizor și șef de tură nu este prevăzută în cuprinsul dispozițiilor legale arătate, motiv pentru care solicitarea acestuia de a se dispune recalcularea prin luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 20 sau 25 este nefondată.
Examinând sentința recurată sub aspectul criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea apreciază ca fiind nefondate ambele recursuri pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează.
Prima instanță a realizat o corectă interpretare a normelor de drept material incidente în cauză, respectiv G nr. 1550/2004, nr.OUG 4/2005, Legea nr. 19/2000, Legea nr. 226/2006, raportat la data deschiderii dreptului la pensie a contestatorului și la stagiul complet de cotizare realizat de acesta în grupa I de muncă de 27 ani 4 luni și 10 zile.
Din actele dosarului se reține că drepturile la pensie pentru limită de vârstă cuvenite contestatorului s-au deschis în anul 2000 și că pentru determinarea punctajului mediu anual s-a folosit stagiul complet de cotizare de 30 de ani prevăzut de Legea nr. 3/1977.
Prin decizia nr. -/30.11.2005 au fost recalculate drepturile la pensie cuvenite contestatorului utilizându-se în procesul de recalculare același stagiu de cotizare de 30 de ani.
Acest stagiu a fost reținut însă greșit de către intimată, corect dispunând tribunalul recalcularea prin luarea unui stagiu de cotizare de 25 ani, în condițiile în care intimatul a muncit efectiv în grupa I de muncă 27 ani 4 luni și 10 zile, în îndeplinind activități ce vizează siguranța circulației.
Prin urmare, în această situație devin incidente dispozițiile art.1 alin 1, art 3 și art 5 din Legea nr. 226/2006, care stabilesc faptul că persoanele care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă din cele enumerate în anexa 1 legii, o perioadă de minimum 25 de ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 15 ani, iar punctajul mediu anual avut în vedere la calculul pensiei se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare la 25.
Susținerile recurentei Casa Județeană de Pensii din motivele de recurs potrivit căruia stagiul de cotizare utilizat în cazul contestatorului este cel prevăzut de Legea nr.3/1977, sub imperiul căruia acesta s-a pensionat, nu poate fi acceptată, sens în care vor fi avute în vedere prevederile OUG nr. 4/2005, care a fost adoptată în scopul uniformizării pensiilor și în vederea rezolvării unitare a problemelor ce apar în procesul de interpretare generat de evoluția în timp a legislației de pensii, astfel încât să fie respectat principiul " la condiții egale de pensionare pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie ".
Este adevărat faptul că prin art 2 al. 3 din G nr. 1550/2004 se prevede că pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1iulie 1977-31 martie 2001 stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977, însă această prevedere intră în coliziune cu prevederile ordonanței mai sus arătate, care este un act normativ cu forță juridică superioară, și care așa cum s-a subliniat în aliniatele precedente a fost adoptat tocmai în scopul uniformizării pensiilor și în vederea realizării egalității de tratament pentru toate pensiile din sistemul public, indiferent de legislația care a fost în vigoare la data stabilirii inițiale a drepturilor la pensie, prin aplicarea acelorași principii și formule de calcul.
Prin urmare G nr. 1550/2004 invocată în recurs privind efectuarea operațiunilor de recalculare, nu poate adăuga la lege sau schimba sensul dispozițiilor legale cu forță superioară, astfel că criticile recurentei Casa Județeană de Pensii axate în principal pe greșita interpretare și aplicare a legii nu vor fi reținute.
Eronat apreciază de asemenea și recurentul C faptul că în cazul său stagiul de cotizare ce se impune a fi luat în considerare este de 20 de ani, în condițiile în care activitatea desfășurată de acesta nu se încadrează în categoria locurilor de muncă ce reprezintă condiții speciale potrivit dispozițiilor art 20 din Legea nr. 19/2000, nefiind îndreptățit astfel la calculul pensiei prin luarea în calcul a unui stagiu mai mic decât cel acordat de către instanța de fond.
Față de cele ce preced, criticile recurenților fiind nefondate în temeiul dispozițiilor art 312. Cod procedură civilă recursurile vor fi respinse urmând a menține ca legală și temeinică hotărârea recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurentul contestator, domiciliat în O,-, -.A,.10 județul B și recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr.790/LM din 29 septembrie 2008 Tribunalul Bihor,pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 11.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
- judecători fond -
- redactat decizie - judecător - 19.02.2009
- dactilografiat grefier - 09.03.2009- 2 ex.
Președinte:Felicia ToaderJudecători:Felicia Toader, Doina Măduța, Dana Cigan
