Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 266/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 266/2009 -
Ședința publică din 17 februarie 2009
PREȘEDINTE: Bocșe Elena judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Pantea Viorel
- R - - JUDECĂTOR 3: Roman Florica
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B în contradictoriu cu intimata contestatoare domiciliată în, satul, nr. 73, județul B, împotriva sentinței civile nr. 254 din 17 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalcularea pensiei.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar, intimata contestatoare a depus la dosar întâmpinare, ambele părți au solicitat judecarea cauzei și în lipsă, după care:
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 254 din 17 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B și în consecință s-a dispus anularea deciziei nr. 25977/20.11.2007 emisă de intimată pe seama contestatoarei și a fost obligată intimata să recalculeze pensia acesteia prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 1.09.2005, sens în care a fost obligată intimata să emită o nouă decizie de pensionare, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 10678/13.01.1977 soțul contestatoarei a fost înscris la pensie pentru limita de vârsta în baza prevederilor Legii nr. 3/1977 începând cu data de 1.01.1977, iar prin decizia nr. 25977/20.11.2007 a fost recalculat dreptul de pensie de urmaș al contestatoarei.
Potrivit buletinului de calcul anexat ultimei decizii, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 25 de ani, conform Legii nr. 19/2000.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța de fond a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și aoa dapta cazurilor particulare.
În speță, instanța a identificat legea aplicabilă ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, instanța constată că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al soțului contestatoarei era Legea nr. 3/1977, care prevedea la art. 8 o vechime integrală în muncă de 30 de ani pentru bărbați și 25 de ani pentru femei. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin. 1 din nr.HG 1550/2004 care prevede că "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază", ar trebui concluzionat că într-adevăr stagiul complet de cotizare al soțului contestatoarei ar fi fost corect calculat.
O astfel de concluzie este însă eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv nr.HG 1550/2004.
Aceste reglementările se regăsesc în nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, care prevăd în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
Or, față de acest principiu, de împrejurarea că nr.OUG 4/2005 este ulterioară nr.HG 1550/2004, precum si că ordonanța aprobată prin lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, instanța apreciază că prevederile art. 2 alin. 1 din nr.HG 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Astfel, din nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a nr.HG 1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu.
În lumina acestei interpretări, instanța de fond apreciază că prevederile Legii nr. 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare tuturor categoriilor de pensionari ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Art. 43 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 prevede că asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. b și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă.
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța constatând că din adeverința depusă de contestatoare în probațiune (fila 9), rezultă că soțul acesteia a desfășurat pe o perioadă mai mare de 15 ani activitate în zona I de radiații, în temeiul art. 20 alin. 1 lit. b și art. 43 din Legea nr. 19/2000, precum și art. 2 alin. 1 din nr.HG 1550/2004, coroborat cu prevederile nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, a admis contestația formulată potrivit dispozitivului sentinței.
Cheltuielile de judecată nu au fost acordate deoarece cuantumul acestora nu a fost dovedit.
Împotriva acestei sentințe, în termen a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii în întregime a acțiunii reclamantei.
În motivarea recursului se arată că instanța de fond se află în eroare cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 2 alin. 1 din nr.HG 1550/2004, atunci când apreciază că stagiul de cotizare utilizat cu ocazia recalculării nu este cel impus de art. 8 din Legea nr. 3/1977, în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie ale soțului reclamantei, ci un alt număr de ani de vechime în muncă, fără ca această opinie să fie fundamentată pe o anumită dispoziție legală.
Mai arată că instanța face o evidentă confuzie între stagiul complet de cotizare pe care Legea nr. 3/1977 îl impunea a fi realizat și anumite reduceri ale vârstelor de pensionare, ce se acordau în considerarea faptului că o anumită persoană și-a desfășurat activitatea în condiții speciale sau deosebite de muncă.
În ipoteza determinării punctajului mediu anual prin împărțirea numărului de puncte obținute la un număr de 15 ani, cei 15 ani nereprezentând un stagiu de cotizare în înțelesul legii, ci un număr de ani cu care se reduce vârsta de pensionare, ar însemna o greșită aplicare a legii.
În drept, invocă dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, nr.HG 1550/2004.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Verificând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, Curtea reține următoarele:
Soțul reclamantei a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă, în baza Legii nr. 3/1977, prin decizia nr. 10678/13.01.1977.
După decesul acestuia, reclamanta a beneficiat de pensie de urmaș în baza deciziei nr. 25977/23.04.1991, pensie recalculată prin decizia nr. 25977/20.11.2007, reținându-se un stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
Sigur că, la data deschiderii dreptului la pensie al soțului reclamantei, erau în vigoare dispozițiile Legii nr. 3/1977, dar art. 43 din Legea nr. 19/2000 prevede pentru asigurații care au lucrat efectiv în grupa I și a II-a de muncă, de expunere la radiații, condiții prevăzute de art. 20 lit. "b" și care aveau un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani la grupa I și 20 de ani la grupa a II-a, că punctajul mediu anual se stabilește prin luarea în considerare a stagiilor prevăzute de acest articol, conform art. 77 din Legea nr. 19/2000.
Este cert că soțului intimatei i s-au aplicat, la data deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile Legii nr. 3/1977, însă la recalculare nu se poate face abstracție de dispozițiile legii noi în materie, respectiv de art. 20, 43, 77 din Legea nr. 19/2000, modificată și completată, aspect corect reținut de instanța de fond, nefiind o adăugare la lege, întrucât altfel s-ar încălca principiul consacrat prin actele normative de evaluare, conform căruia la condiții egale de pensionare se impune acordarea unor pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie, iar art. 2 din Legea nr. 19/2000 consacră chiar principiul egalității tuturor participanților la sistemul public, altfel s-ar crea un tratament discriminatoriu pentru cei ce au avut "neșansa" a obține dreptul la pensie anterior Legii nr. 19/2000, ceea ce ar contraveni atât Constituției ce proclamă egalitatea de tratament, cât și tuturor prevederilor internaționale în domeniu.
Prin aplicarea dispozițiilor legale susmenționate, instanța de fond nu a făcut altceva decât că a dispus aplicarea dispozițiilor legale în materie și situației intimatei, dispoziții mai favorabile, altfel, conform celor expuse mai sus, s-ar fi ajuns la o nejustificată discriminare a acesteia raportat la persoanele care s-au pensionat după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 și cei ce s-au pensionat anterior, îndeplinind aceleași criterii, astfel că instanța de fond nu a interpretat greșit dispozițiile legale ci dimpotrivă, criticile fiind neavenite.
Pentru considerentele expuse mai sus, apreciind că nu subzistă nici una din criticile invocate, Curtea de APEL ORADEA, în temeiul art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul civil de față, constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B împotriva sentinței civile nr. 254 din 17 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 17 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - R - - -
red.
în concept la 2.03.2009
jud.fond. -
dact.
2 ex./4.03.2009.
Președinte:Bocșe ElenaJudecători:Bocșe Elena, Pantea Viorel, Roman Florica
