Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 27/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 27
Ședința publică de la 16 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Pașcan
JUDECĂTOR 2: Camelia Viziteu
JUDECĂTOR 3: Niculina Țiț
Grefier - -
******************************
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de recurentul.-pârât, împotriva deciziei civile nr.210/AC/14 iulie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat recurentul-pârât asistat de av.- și intimatul-reclamant G, lipsă fiind intimata.
Procedura fiind legal îndeplinită, s-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Av. depune la dosar copia biletului de ieșire din spital pentru recurent pentru a justifica lipsa acestuia la termenul anterior de judecată, precum și termenul acordat.
Mai precizează că pentru sultă și dreptul de retenție nu s-a declarat recurs, fapt pentru care a depus la dosar copia legalizată a sentinței civile 2095/09 noiembrie 2007.
Instanța constată că s-a depus la dosar prin serviciul arhivă al instanței copia hotărârii 2095 rămasă definitivă, și nemaifiind alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată, acordând cuvântul pe fond.
Av. având cuvântul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, precizând că nesemnarea minutei de către judecător, are ca și consecință legală nulitatea acesteia, fapt peste care instanța de apel a trecut cu ușurință. Textul legal cu privire la nesemnarea minutei nu lasă loc la interpretări, însă instanța de apel nu a considerat la fel.
S-a pus în vedere părții adverse să timbreze legal cererea de chemare în judecată așa cum s-a stabilit de către instanță. Cu toate acestea deși taxa de timbru nu a fost achitată, iar soluția care trebuia pronunțată era de anulare ca cererii ca insuficient timbrată, s-a trecut din nou și peste acest aspect.
Recurentul are recunoscut un drept de retenție, iar sulta nu a fost achitată nici total și nici parțial, deși o hotărâre de partaj este executorie prin ea însăși nefiind necesară o acțiune în evacuare.
Pentru cele susținute și față de motivele scrise de recurs, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată conform chitanței.
Intimatul -reclamant G, având cuvântul solicită respingerea ca tardiv a recursului, conform actelor pe care le-a depus la dosar.
Sentința Judecătoriei Tg. N este temeinică și legală și la fel și decizia Tribunalului Neamț.
Mai mult decât atât apreciază că recursul nu este nici semnat și nici datat.
Cu cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, instanța reținând cauza în pronunțare.
CURT EA
- deliberând -
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Tg., sub nr.236/2005, reclamantul -.G a chemat în judecată pe pârâții și -, solicitând ca prin hotărârea judecătorească să se dispună evacuarea pârâtului din imobilul situat în comuna, jud. N și anularea certificatului de moștenitor nr.1207/05.08.1991.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că este proprietarul unei case și a terenului aG. situat în sat, comuna, conform sentinței civile nr.6546/23 mai 1994 Judecătoriei Piatra Neamț, care este ocupat în prezent de pârâtul, iar -, fiica lui a renunțat la succesiune conform actului autentificat sub nr.5820/14.08.1989.
Pârâtul a solicitat respingerea acțiunii întrucât reclamantul nu i-a achitat sulta din procesul de partaj, a făcut îmbunătățiri la casă și are un drept de retenție asupra construcției și terenului aG.
Judecătoria Tg.N, prin sentința civilă nr.49/16.01.2006 a admis acțiunea și în consecință:
A dispus evacuarea pârâtului din casa de locuit situată în comuna, sat, jud.N, proprietatea reclamantului conform sentinței civile nr. 6546/25.05.1994, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț.
A anulat în parte certificatul de moștenitor nr.1207 din 5.08.1991 emis de notariatul de Stat N, în sensul că a dispus radierea de la rubrica "moștenitori" a pârâtei ( ) -.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului 9 lei și 40 bani cheltuieli de judecată.
S-a respins ca nefondată cererea pârâtului pentru obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul, G, este proprietarul unei case de locuit compusă din două camere, bucătărie, 2 holuri, baie, și verandă și a suprafeței de 756mp teren aG. construcțiilor situate în satul, comuna, jud.N, conform sentinței civile nr.4546/25.05.1994, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț și a nr-.
Din anul 1992 până în prezent reclamantul i-a îngăduit pârâtului, fiul său, să locuiască în acel imobil, pârâtul neavând niciun drept locativ propriu asupra acestei locuințe.
În prezent pârâtul refuză să părăsească imobilul proprietatea reclamantului la cererea acestuia, împiedicându-l să-și exercite prerogativele dreptului de proprietate.
Prin certificatul de moștenitor nr.1207/01.08.2005, eliberat de Notariatul de Stat N s-a reținut că au calitatea de moștenitori ai defunctei -, decedată la data de31.03.1988, G, în calitate de soț supraviețuitor, și () -, în calitate de fii.
Întrucât anterior, prin declarația autentificată sub nr.5826/14.08.1999 pârâta () - a renunțat la succesiunea defunctei -, constatând că în mod nelegal a fost menționată în certificatul de moștenitor, pârâta în calitate de moștenitor al defunctei -, în baza art.88 din Legea 36/1995 a admis capătul de cerere pentru anularea în parte a certificatului de moștenitor nr.1207/05.08.1991, în sensul radierii de la rubrica" moștenitori ai pârâtei () -.
S-a înlăturat susținerea pârâtului privind dreptul de retenție asupra imobilului reținându-se lipsa de conexiune între sulta la care a fost obligat reclamantul și imobilul proprietatea acestuia.
Pârâtul a promovat apel a promovat apel susținând că nelegal s-a dispus evacuarea sa și a familiei sale, deoarece pârâtul nu i-a plătit sulta valorică pe care i-o datora pentru casa la care a făcut și îmbunătățiri.
A solicitat reaprecierea materialului probator și respingerea acțiunii.
La termenul din 15 iunie 2006 Tribunalul Neamța dispus suspendarea cauzei în temeiul art.244 pct.1 Cod procedură civilă, până la rămânerea irevocabilă a sentinței civile nr.2239/5 iunie 2006, prin care s-a soluționat revizuirea asupra sentinței civile nr. 6546/1994 a Judecătoriei Piatra Neamț, privind partajul succesoral dintre părți.
Cauza s-a repus pe rol la 10 mai 2007.
Tribunalul Neamț prin decizia civilă nr.210/14.06.2007 a respins ca nefondat apelul.
A fost obligat apelantul-pârât să plătească intimatului reclamant suma de 25 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a decide, astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Obiectul expres și explicit al judecății, în ceea ce îl privește pe apelantul-pârât, îl constituie evacuarea sa din imobilul pe care îl ocupă fără niciun titlu și care este în totalitate proprietatea tatălui său, cota de prin construire, iar cealaltă J, urmare dezbaterii succesiunii autoarei părților, defuncta lor mamă și, respectiv, soție, care a decedat la 31.03.1988.
Tocmai în virtutea calității intimatului de proprietar exclusiv al casei și anexelor gospodărești, i s-a constituit acestuia dreptul de proprietate în nume propriu, pentru terenul aG. în suprafață de 756 mp, 24, parcela 400/1, conform titlului de proprietate nr-. De altfel, terenul pe care au fost edificate construcțiile în baza autorizației nr. 75/2.12.1968 provenea de la G, tatăl intimatului, atribuit acestuia în timpul colectivizării tocmai în scopul edificării locuinței.
Împotriva hotărârii de partaj succesoral, apelantul a formulat o cerere de revizuire, obiect al dosarului civil nr.1889/2006, soluționat de Judecătoria Piatra Neamț prin sentința civilă nr. 2239 din 5.06.2006, prin care s-a admis revizuirea și s-a schimbat în parte sentința, sub aspectul moștenitorilor legali ai defunctei - și al cotei de succesiune cuvenite fiecăruia. Sentința însă a fost schimbată în totalitate, în sensul respingerii cererii de revizuire ca tardiv formulatei (decizia civilă nr. 362 AC din 7.12.2006 a Tribunalului Neamț, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 306/5.04.2007 a Curții de APEL BACĂU, care a respins ca nefondat recursul revizuientului ).
Astfel, intimatul a rămas în continuare proprietarul întregii case, apelantul fiind detentor precar, ocupând aceste imobile fără drept și fără titlu.
Starea conflictuală dintre cei doi face imposibilă conviețuirea acestora, iar dreptul de retenție invocat de apelant trebuia solicitat la fond, iar pretinsele modificări și consolidări la locuință nu au fost probate în niciun fel.
S-a reținut că părțile se judecă pentru drept de retenție și reactualizare sultă, însă nu s-au depus dovezi privind stadiul soluționării și eventual soluția dată.
Pentru a obține eliberarea imobilului, de către pârât, reclamantul a mai formulat o acțiune de partaj succesoral ( dosar nr.886/2005), cauza fiind soluționată prin sentința civilă nr.823/12.05.2005 a Judecătoriei Tg. N, pe excepția puterii lucrului judecat.
Apelantul pârât a declarat recurs criticând decizia pentru nelegalitate și netemeinicie, astfel:
1. În mod nelegal, instanța de apel nu a primit excepția nulității absolute a sentinței pronunțate de judecătorie pentru nesemnarea minutei de către judecător, raportat la art.258 alin.1 Cod procedură civilă.
2. Greșit s-a respins și excepția insuficientei timbrări a acțiunii, în măsura în care prima instanță, prin încheierea de ședință - fila 24 fond-, a pus în vedere reclamantului să completeze taxa judiciară de timbru, aceasta neconformându-se.
3. Greșit nu s-a soluționat și reconvenționala sa privind instituirea unui drept de retenție asupra imobilului din care se cere evacuarea, fapt ce atrage casarea sentinței și rejudecarea cauzei de către judecătorie.
Arată că dreptul de retenție este un drept real de garanție în virtutea căruia cel ce deține un bun al altcuiva, pe care trebuie să-l restituie, au dreptul să refuze restituirea, până ce creditorul titular al bunului îi va plăti sumele de bani pe care le-a cheltuit cu conservarea, întreținerea, ori îmbunătățirea acelui bun.
4. Pe fondul cauzei, acțiunea introductivă trebuia să fie respinsă ca lipsită de interes potrivit practicii constante a J că hotărârea de partaj este executorie prin ea însăși, nemaifiind necesară o acțiune de restituire lucruri sau în evacuare.
Se solicită admiterea recursului, modificarea deciziei recurate, schimbarea sentinței civile nr.49/2006 și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâtul-intimat a formulat întâmpinare invocând tardivitatea recursului, iar pe fond respingerea ca neîntemeiat, spre dovedire atașând actele aflate la filele 15-30 recurs.
Recurentul a depus sentința civilă nr. 2095/9 noiembrie 2007 ( dosar nr-) pronunțată de Judecătoria Tg.N, prin care s-a dispus reactualizarea sultelor stabilite prin sentința civilă nr.6546 din 25 mai 1994( partajul succesoral) precum și instituirea unui drept de retenție asupra casei de locuit și terenului aG. în favoarea lui și intervenientei.
Curtea, examinând criticile formulate, în raport de probele administrate și de actul nou depus în recurs, respectiv sentința civilă nr.2095/2007, constată următoarele:
Cu privire la excepția tardivității recursului, invocată de intimat, nu poate fi primită. Astfel conform deciziei depuse și procesului verbal de predare, aflat la fila 134 dosar apel, decizia nr.210/2007, recurentului i s-a comunicat decizia recurată la 1 octombrie 2007, iar petiția de recurs a fost depusă la data de 16 octombrie 2007, potrivit ștampilei poștale de pe plicul aflat la fila 7 recurs, deci cu respectarea termenului de 15 zile, calculat în raport de dispozițiile art.301 coroborat cu art.101 (1) Cod procedură civilă (16 octombrie fiind ultima zi).
Cu referire la motivele de recurs:
1. Într-adevăr în apel, apelantul a invocat excepția nulității sentinței apelate pentru nesemnarea minutei pe ambele pagini, excepție respinsă însă corect de instanță.
După cum se observă, la fila 104 fond se află minuta scrisă de judecător și semnată la sfârșit, neexistând ștersături, adăugiri. Pe de altă parte în codul d e procedură civilă în cap. IV " Hotărârile"- nu se regăsește enumerată o astfel de nulitate.
2. Cu privire la netimbrarea acțiunii, recurentul se află în eroare, deoarece obiectul acțiunii fiind evacuare și anulare certificat moștenitor ( acțiuni neevaluabile în bani) reclamantul a timbrat corespunzător conform chitanțelor aflate la filele 2 și 40 fond (19,50 lei și 15 lei=.
3. Motivul ce vizează dreptul de retenție este fondat.
Într-adevăr, prima instanță nu s-a pronunțat expres prin dispozitiv, însă în considerente a analizat și acest capăt de cerere, reținându-l ca nefondat.
Asemenea și instanța de apel care face referire că apelantul se judecă separat pentru această chestiune, însă nu a prezentat dovezi.
Astfel, că în recurs recurentul a depus sentința civilă nr. 2095/9 noiembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Tg. N în dosar nr-, cu mențiunea definitivă și executorie, prin care s-a admis acțiunea civilă pentru actualizare sultă și instituire drept de retenție, formulată de reclamanții --, și intervenienta, în contradictoriu cu pârâtul G și în consecință;
S-a dispus reactualizarea sumelor valorice la care a fost obligat pârâtul -.G prin sentința civilă de partaj succesoral nr.6546/25 mai 1994 și
S-a instituit în favoarea reclamantului și a intervenientei un drept de retenție asupra casei de locuit, anexelor gospodărești și terenului, proprietatea pârâtului -.G, până la achitarea de către pârât a sumei de 16.177 lei, reprezentând c/val. îmbunătățirilor aduse la casa pârâtului ( conform raportului de expertiză tehnică) și a sultei valorice de 5604,75 lei.
Rezultă așadar că pe cale separată, recurentul a obținut recunoașterea unui drept de retenție asupra imobilului de locuit, din care s-a dispus evacuarea sa în prezenta cauză.
Hotărârea a fost pronunțată la 9 noiembrie 2007, iar la 8 ianuarie 2008 fost confirmată cu mențiunea definitivă și executorie.
Prin urmare, la această dată evacuarea admisă de instanțele anterioare, nu mai subzistă, raportul de locație fiind legat strict de măsurile dispuse prin sentința civilă nr.2095/9 noiembrie 2007.
Pentru aceste considerente, recursul urmează a fi admis.
4. Motivul 4 de recurs ce vizează lipsa de interes, nu este fondat.
Reclamantul este proprietarul imobilului și în exercitarea prerogativelor sale ce decurg din această calitate are la îndemână căi și mijloace legale pentru păstrarea dreptului său.
În raport de argumentele expuse, Curtea reține criticile întemeiate, în parte, motiv pentru care în baza art.305, 304 pct.9 și 312 alin.1 Cod procedură civilă, va admite recursul, va modifica în tot decizia recurată și în consecință,
Va admite apelul și va schimba în parte sentința apelată, în sensul că va respinge capătul de cerere privind evacuarea pârâtului ca fiind nefondată
În baza art.274 Cod procedură civilă, va fi obligat reclamantul intimat, G să plătească recurentului cheltuielile de judecată efectuate cu apărarea în cuantum de 800 lei, conform chitanței.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței civile nr.49/16.01.2006 a Judecătoriei Tg.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul promovat de recurentul.-pârât, împotriva deciziei civile nr.210/AC/14 iulie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Modifică în tot hotărârea recurată în sensul că admite apelul.
Schimbă în parte hotărârea apelată în sensul că respinge cererea de evacuare a pârâtului.
Obligă intimatul G să plătească recurentului 800 lei, cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 ianuarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Red./
Red. 28.01.2008
Tehn.2 ex.01.02.2008
Președinte:Elena PașcanJudecători:Elena Pașcan, Camelia Viziteu, Niculina Țiț
