Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 315/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVIL ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 315
Ședința public de la 09 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tania Țăpurin președinte secție
Judector - - - - președinte instanț
Judector - - -
Grefier - - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâții, împotriva deciziei civile nr. 609 din 25 noiembrie 2008, pronunțat de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții, și pârâții, A, având ca obiect evacuare.
La apelul nominal, fcut în ședința public, au rspuns recurenta pârât, asistat de avocat, același avocat reprezentând și restul recurenților, avocat, reprezentând intimații reclamanți, lipsind intimații pârâți, A,.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei.
Avocat, pentru recurenții pârâți, a depus bilet de liberare din penitenciar a recurentului pârât și extras de pe site-ul Tribunalului Dolj privind dosarul -, ce au fost comunicate și observate.
La interpelarea Curții, recurenta pârât a precizat c este mama pârâtului.
Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenții pârâți, a susținut oral motivele de recurs formulate în scris, întemeiate pe prevederile art. 304 pct. 5. artând c reclamanții trebuiau s-și exercite dreptul de proprietate în limitele prevzute de lege, respectiv OUG40/1999, care s-a susținut c nu mai este în vigoare. S-a fcut astfel o înclcare a prevederilor art. 6 din Convenția European a Drepturilor Omului.
A artat c deși a fost admis în principiu introducerea în cauz și citarea AA. ulterior aceast instituție a fost scoas din cauz fr a se pune acest fapt în discuția prților.
Reclamanții nu au fcut dovada punerii în posesie, având doar un proces-verbal încheiat de executor judectoresc, nu de Acesta nu are numr de înregistrare, ștampila sau semntura unui director al, ci doar semntura unui funcționar din cadrul acestei unitți. Totodat, reclamanții nu au fcut dovada declarrii fiscale a imobilului.
S-a invocat procedura incomplet cu pârâții, A și, susținându-se c nu au fost citați cu numele corecte, iar era deținut în penitenciar.
A pus concluzii de admitere a recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Avocat, pentru intimații reclamanți, a artat c în ceea ce privește lipsa de procedur invocate, persoanele au fost indicate prin cererea dedus judecții, iar prin întâmpinarea formulat de pârâți s-au menționat aceleași prți, s-au fcut aceleași erori, iar reclamanții nu aveau cunoștinț despre persoanele tolerate în imobil. Totodat, la fond aceste persoane au fost reprezentate legal.
În ceea ce privește lipsa de procedur cu pârâtul, aceasta a fost invocat în faza apelului, fr a se face nicio dovad în acest sens, fiind și reprezentat de avocat.
Privitor la procesul-verbal, în dispozitivul hotrârii judectorești nu este inclus și -ul, astfel încât nu se impunea ca aceast unitate s semneze procesul-verbal. Aceast unitate a și desființat toate contractele.
Instanța de apel a constatat c prevederile OUG40/1999 nu se aplic în cazul de faț, nu c nu sunt în vigoare. În art. 13 al ordonanței sunt menționate cauzele pentru care nu se mai pot prelungi contractele de închiriere, printre care daunele aduse imobilului și subînchirierea mascat. A solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecat.
CURTEA
Asupra recursului civil de faț;
Prin acțiunea civil înregistrat la 13.07.2007, reclamanții, și au chemat în judecat pârâții, A, solicitând instanței ca prin hotrârea ce se va pronunța s se dispun evacuarea pârâților din imobilul proprietatea reclamanților, situat în C,-, jud. D, precum și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecat.
În motivarea acțiunii, reclamanții au susținut c prin sentința civil nr. 15624/18.10.1999, reclamanții au dobândit în proprietate imobilul ocupat de pârâții chiriași, care au refuzat prelungirea contractului de închiriere și renegocierea chiriei.
Pe cale reconvențional, pârâții au solicitat instanței s constate c procesul-verbal de punere în posesie încheiat la data de 30.01.2003 de BEJ în dosarul de executare nr. 524/E/2002, nu este întocmit cu reprezentanții legali ai unitții dețintoare, cu numr de înregistrare și ștampila unitții.
Totodat, pârâții au mai solicitat introducerea în cauz, în calitate de pârât, a C, dețintorul imobilului.
La termenul de judecat din data de 29.10.2007, a fost introdus în cauz, în calitate de pârât, C, iar prin încheierea de ședinț din data de 03.12.2007, instanța a invocat, din oficiu și a admis excepția lipsei calitții procesuale pasive a acestuia.
Prin sentința civil nr.9952 din 16 iunie 2008, pronunțat de Judec toria Craiova, în dosarul nr-, fost admis acțiunea și a fost respins cererea reconvențional formulat de pârâți.
S- dispus evacuarea pârâților din imobilul-cas situat în Municipiul C,-, jud.
Pentru a se pronunța astfel, instanța reținut dispozițiile art. 20 alin. 2 din Constituția României, dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția European a Drepturilor Omului, artând c aplicarea dispozițiilor OUG nr. 40/1999 privind reînnoirea sau prelungirea de drept a contractelor de închiriere nu mai este posibil dup data de 08.04.2004. S-a artat c termenul de închiriere de 5 ani a imobilului, stipulat în contractele de închiriere menționate, a expirat la datele de 14.08.2004, 23.08.2004, 30.08.2004 și 07.02.2005, ceea ce justific evacuarea pârâților.
Împotriva sentinței au formulat apel pârâții, motivând c reclamanții nu au fost puși legal în posesiune, procesul-verbal nefiind semnat de reprezentanții C, astfel c acțiunea în evacuare este inadmisibil, cât vreme nu exist nici o notificare, conform art.10, 14 și 22 din Nr.OUG40/1999 iar fostul proprietar avea obligația ca în cazul admiterii acțiunii s asigure chiriașilor folosința spațiului locativ.
Prin decizia civil nr. 609 din 25 noiembrie 2009 Tribunalului Doljs -a respins apelul ca nefondat.
Pentru se pronunța astfel, tribunalul a reținut c în mod corect prima instanț a fcut trimitere la normele stabilite cu titlu de principiu, dând prioritate dispozițiilor cuprinse în art. 1 Protocolul nr.1 la CEDO, c intimaților reclamanți li s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu, iar în concordanț cu OUG nr.40/1999, apelanții nu au fost tulburați în derularea contractelor de închiriere, îns dispozițiile art. 10 și 11 din același act normativ sunt aplicabile numai pân la expirarea termenului de 5 ani prevzut de acest act normativ.
O eventual prelungire de drept contractelor de închiriere încheiate anterior, în raport de art.11, alin.1, nu ar fi putut avea loc ulterior datei de 8 aprilie 2004, orice alt interpretare conducând la o prelungire la infinit a contractelor de închiriere, și implicit la înclcarea dreptului de proprietate al reclamanților, lucru de neacceptat.
S-a artat c apelanții pârâți nu mai justific un drept locativ, ci au doar calitatea de persoane tolerate și nu mai beneficiaz de protecția instituit de nr.OUG40/1999.
Procesul-verbal de punere în posesie s-a apreciat ca fiind legal întocmit, nefiind afectat de nici o cauz de nulitate, introducerea în cauz C, nu este necesar, aceasta neavând calitate procesual pasiv.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții, invocând dispoz. art. 304 pct. 5,7,8 și 9 S-a artat c instanța de fond și cea de apel au soluționat cauza fr ca toți pârâții s fie legal citați, dovad c nu exist,. S-a artat c pârâtul se afla în penitenciar la data judecrii apelului, aspect adus la cunoștința instanței de mama sa, pârâta.
Recurenții au susținut c hotrârea este motivat contradictoriu, c reclamanții, în exercitarea dreptului lor de proprietate, nu au respectat dispoz. OUG 40/1999, c reclamanții nu au dovedit punerea lor în posesie și c au deschis rol fiscal, procesul lor verbal de punere în posesie nefiind înregistrat la, c reclamanții au refuzat încheierea unor contracte de închiriere cu pârâții, c nu au fost corect aplicate dispozițiile legale privitoare la prelungirea contractelor de închiriere.
Analizând recursul potrivit motivelor de nelegalitate prevzute de art. 304 și criticilor formulate, se constat c recursul este fondat pentru urmtoarele considerente.
Potrivit art. 85 judectorul nu poate hotrî asupra unei cereri decât dup citarea sau înfțișarea prților. Citarea și comunicarea actelor de procedur se face, potrivit art. 90 alin. 1, la domiciliul celui citat, iar în cazul deținuților, art. 90 alin. 6 oblig la înmânarea citației la administrația penitenciarelor.
În speț, la ultimul termen de judecat în apel, pârâta a invederat tribunalului c fiul su, pârâtul, este arestat, aspect consemnat în practicaua hotrârii, îns instanța a trecut la judecat, motivând c nu s-a fcut dovada celor susținute. Cum pân la acea dat pârâtul fusese citat la ultimul domiciliu cunoscut iar dovada procedurii de citare s-a îndeplinit prin afișare, în condițiile art. 92 alin. 4, instanța avea obligația s acorde un termen pentru a se face dovada c pârâtul este arestat. Neprocedând astfel, tribunalul a pronunțat o hotrâre nelegal, întrucât, așa cum s-a dovedit în recurs cu biletul de liberare nr. N 15003/2009, a fost arestat la 14.11.2006 cu mandatul nr. 2524/2007 și liberat condiționat la 5.01.2008 conform sentinței penale nr. 3090/2008. Ca urmare, la data soluționrii apelului pârâtul se afla în penitenciar, art. 90 alin. 6 impunând citarea lui la administrația penitenciarului, iar nu la adresa indicat ca ultim domiciliu. Se reține c acest pârât nu a fost reprezentat de avocat în faza apelului.
Normele care reglementeaz citarea unei prți în proces sunt instituite de lege în favoarea prții respective și nu stabilesc o nulitate expres a actelor de procedur îndeplinite fr citarea legal a prților. Nefiind vorba despre o nulitate expres, sunt aplicabile prev. art. 105 alin. 2, care reglementeaz nulitțile procedurale virtuale, dispoziții potrivit crora actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale se declar nule numai dac s-a pricinuit prții o vtmare ce nu poate fi înlturat altfel decât prin anularea actului.
Prin urmare, numai partea care nu fost legal citat are posibilitatea s critice faptul c litigiul a fost soluționat cu înclcarea dispoz. art. 85, pentru c el este titularul normei de protecție, art. 105 alin. 2 dispunând expres c actul nelegal poate fi anulat doar dac s-a pricinuit prții o vtmare, nu altor participanți la procesul civil.
Critica recurenților privind o eventual neregularitate a citrii numiților și nu poate fi examinat cât timp aceste prți nu au declarat recurs și recurenții pârâți nu sunt vtmați prin citarea nelegal a altor prți.
Nu este fondat critica din recurs privind menționarea greșit a numelui recurenților și.Astfel, deși pentru termenul din apel, de la 18.11.2009 a fost conceptat și citat în loc de, partea fost prezent la judecat prin avocat, astfel c în condițiile art. 153 neregularitatea citrii a fost acoperit. Instanța a dispus rectificarea numelui care a fost consemnat corect în cuprinsul hotrârii și comunicarea s-a fcut corect.
De asemenea, pârâta, conceptat, a fost trecut cu numele greșit chiar în cererea de declarare apelului, îns, fiind reprezentat de avocat la termenul de judecat, acest aspect este lipsit de relevanț. În cuprinsul deciziei numele prții a fost consemnat corect.
Așadar, prezența prții la judecat, prin avocat, justific respingerea criticii din recurs iar în condițiile în care în decizia din apel erau greșeli privind numele prților, aceasta constituia o simpl eroare material în condițiile art. 281
Trebuie subliniat faptul c în toate aceste cazuri, înclcarea eventual a dispozițiilor art. 85 de ctre prima instanț nu are relevanț deoarece obiectul recursului îl constituie decizia din apel, potrivit art. 299 iar partea care invoc greșita sa citare trebuia s formuleze critica și în calea anterioar de atac, care privea sentința. Nefiind formulat o astfel de critic, nulitatea sancționat de art. 105 alin. 2 intervine doar cu privire la decizia tribunalului.
Faț de acest motiv de recurs gsit întemeiat, instanța apreciaz c nu mai exist interesul pentru a analiza celelalte critici din recursul pârâților. Admiterea recursului pentru motivul artat atrage casarea întregii decizii, existând interesul ca întregul litigiu s fie soluționat unitar, cât timp situația locativ a pârâților este identic.
În atare condiții judecata nu poate s continue faț de restul recurenților pârâți, întrucât acțiunea în evacuare, deși a privit prți din imobil ocupate distinct de pârâți, se impune a fi soluționat în același timp faț de toți, pentru c se afl în aceeași situație juridic, li se aplic aceleași reguli de drept, iar modul în care se soluționeaz acțiunea cu privire la un pârât influențeaz soluționarea acțiunii faț de ceilalți.
Mai mult, pârâții se afl în coparticipare procesual în ce privește cererea reconvențional așa încât nu se poate continua judecata pe fond cu privire la o parte dintre aceștia și s se reia judecata numai cu privire la pârâtul care nu fost legal citat.
Prin urmare, constatând c pârâtul nu a fost legal citat în apel, devine incident motivul de recurs prev. de art 304 pct. 5 care impune admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului la Tribunalul Dolj.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâții, împotriva deciziei civile nr. 609 din 25 noiembrie 2008, pronunțat de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții, și pârâții, A,.
Caseaz decizia civil nr. 609 din 25 noiembrie 2008, pronunțat de Tribunalul Dolj în dosar nr- și trimite cauza pentru rejudecarea apelului la Tribunalul Dolj.
Decizie irevocabil.
Pronunțat în ședința public de la 9 martie 2009.
PREȘEDINTE: Tania Țăpurin - - | Judector, - - | Judector, - - |
Grefier, - - |
Red./tehnored. jud.GI
2ex/17.03.2009
Jud apel -,
Jud.fond -
Președinte:Tania ȚăpurinJudecători:Tania Țăpurin, Costel Drăguț, Gabriela Ionescu
