Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 345/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU

CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.345.

Ședința publică de la 23.06.2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Mihaela Paraschiv

JUDECĂTOR 2: Antonela Cătălina Brătuianu

JUDECĂTOR 3: Silvia

GREFIER -

Pe rol pronunțarea asupra cererii de recurs formulată de recurenta-reclamantă împotriva deciziei civile nr.933.A din 11.06.2008 pronunțată de Tribunalul București -Secția a V-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatele-pârâte și.

Dezbaterile pe fondul cererii de recurs au avut loc în ședința publică din data de 09.06.2009, când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie și când Curtea, având nevoie de timp pentru delibera și pentru da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 11.06.2009, 18.06.2009 și apoi la 23.06.2009 - data pronunțării prezentei decizii civile.

CURTEA

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului l B la data de 27.09.2007 reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții, evacuarea acestora din imobilul situat în Municipiul B,-, sector 1, pentru lipsă de titlu, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reclamanta arătat că este proprietara imobilului în baza sentinței civile nr. 18142/29.11.1998 și a încheierii din 01.10.1999 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 1, iar pârâții ocupă imobilul rară a justifica un titlu locativ opozabil proprietarului.

Reclamanta a mai arătat că prin sentința civilă nr. 16615/25.10.2006 a fost obligată să plătească pârâtelor suma de 47.870,40 lei, reprezentând contravaloarea construcțiilor plate pe terenul respectiv, stabilindu-se în favoarea acestora un drept de retenție.

În dovedirea cererii reclamanta a depus la dosar înscrisuri.

Prin întâmpinarea din 17.10.2007 pârâții au invocat excepția lipsei calității de reprezentant, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârât ei și excepția autorității de lucru judecat, raportat la sentința civilă nr. 15/25.10.2006.

Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr. 15159 pronunțată la 01.11.2007, Judecătoria Sectorului 1 Baa dmis excepția autorității de lucru judecat față de sentința civilă nr. 15615/25.10.2006 a Judecătoriei Sectorului 1 B, respingând ca atare acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții 0100 și și a obligat reclamanta la plata către pârâtul a sumei de 315 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 15615/25.10.2006 Judecătoria Sectorului 1 obligat pe reclamanta din prezenta cauză să plătească pârâtelor 47.870,40 lei reprezentând contravaloarea construcției ridicate pe terenul din-, sector 1 și a instituit un drept de retenție asupra construcției până la achitarea sumei arătate. Totodată a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de în contradictoriu cu și având ca obiect evacuarea acestora din imobilul arătat. Soluția dată asupra cererii de evacuare se bucură de autoritate de lucru judecat temporară, autoritate ce subzistă atâta vreme cât motivele avute în vedere de instanță la pronunțarea hotărârii. Motivul luat în considerare de instanță a fost instituirea dreptului de retenție asupra imobilului. Astfel spus, până la achitarea contravalorii construcției, sau până la modificarea celorlalte elemente concrete ale cauzei, instanța reține tripla identitate de părți, obiect și cauză. Doar în cazul achitării contravalorii construcției dispare dreptul de retenție al pârâtelor, determinând și schimbarea cauzei cererii de evacuare, dar atâta vreme cât cauza rămâne (identitatea de părți și obiect fiind aceeași în toate cererile de evacuare) cererile formulate de reclamantă încalcă principiul autorității de lucru judecat.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În motivarea apelului său reclamanta apelantă a arătat că în mod greșit a fost admisă excepția autorității lucrului judecat prin sentința civilă nr. 15615/25.10.2006 a Judecătoriei Sector 1 B, reținându-se că soluția dată asupra cererii de evacuare se bucură de autoritate de lucru judecat, temporară autoritate ce subzistă atâta vreme cât motivele ti; avute în vedere de instanță la pronunțarea hotărârii, iar motivul luat în considerare de instanță a fost instituirea dreptului de retenție asupra inabilului, deși prin hotărâre a mai sus menționată se face referire la instituirea în favoarea reclamantelor pârâte un drept de retenție asupra construcției edificata pe terenul din B,-, sector 1. Astfel, prin acțiunea înregistrată sub nr-, a solicitat evacuarea pârâtelor și din imobilul situat în B-, sector 1, compus din teren în suprafață de 515 mp și construcțiile edificate pe acest teren. Deși în favoarea pârâtelor s-a instituit un drept de retenție asupra construcției - casă, edificată pe terenul de la adresa de mai sus, instanța de fond, pe un raționament greșit, reține tripla identitate de părți, obiect și cauză până la achitarea contravalorii construcției, sau până la modificarea celorlalte elemente concrete ale cauzei. Chiar dacă dreptul de retenție instituit asupra construcției s-a stabilit definitiv și irevocabil, nu le conferă acestora nici un drept să dețină posesia și folosința întregului imobil ce se compune din teren și alte construcții, altele decât construcțiile casă. Prin urmare nu se poate reține tripla identitate de părți, obiect și cauză, pe considerentul că nu există lucru judecat dedus în acest proces.

Mai mult, acțiunea în evacuare în procesul ce a format obiectul dosarului nr- a fost respinsă fără a fi motivată de existența și instituirea unui drept de retenție în favoarea părții adverse, astfel că nu poate constitui un impediment pentru introducerea unei noi acțiuni, din moment ce în primul proces fondul raporturilor juridice dintre părți nu fusese soluționat. În mod greșit prima instanță a admis excepția autorității de lucru judecat față de sentința nr. 15615/25.10.2006 a Judecătoriei Sectorului 1 B, întrucât nu sunt întrunite cerințele triplei identități prevăzute de dispozițiile art.1201 Cod civil.

La data de 07.05.2008 intimata pârâtă a formulat întâmpinare, prin care soli respingerea apelului, ca nefondat și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin decizia civilă nr. 933 din data de 11.06.2008 TRIBUNALUL B - SECTIA a V-a CIVILA a respins ca nefondat apelul, a obligat apelanta la plata sumei de 400 lei către intimata pârâtă, reprezentând cheltuieli de judecată.

În motivarea deciziei s-a re ținut că otrivit p. art. 1201 cod civil "este lucru judecat atunci când a doua cerere are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate". Pentru a verifica dacă există sau nu puterea de lucru judecat, trebuie observată tripla identitate de elemente la care se referă art. 1201 Cod civil: părți, obiect și cauză.

Se reține că prin cererea (reconvențională) formulată în dosarul nr. 15615/25.10.2006 reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții și - ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună evacuarea acestora din imobilul său, situat în B,-, sector 1, compus din teren în suprafață de 515 mp și construcție. În motivarea cererii reclamanta a arătat că este proprietara acestui imobil potrivit sentinței civile nr. 18142/1998, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B, iar pârâții ocupă imobilul fără titlu încă din anul 1999. Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 480 și următoarele Cod civil. Prin cererea ce formează obiectul prezentului dosar reclamanta a chemat în judecată aceeași pârâți, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună evacuarea acestora din imobilul situat în B,-, sector 1, pentru lipsă de titlu. În motivare se arată că este proprietara acestui imobil potrivit sentinței civile nr. 18142/1998, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B, iar pârâții ocupă imobilul fără titlu. Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 480 și următoarele Cod civil.

Analizând astfel tripla identitate instituită de art. 1201 Cod civil, se constată că a doua cerere are același obiect (evacuarea pârâților din imobilul, situat în B,-, sector 1, compus din teren în suprafață de 515 mp și construcție) este întemeiată pe aceeași cauză (lipsa titlului pârâților) și este între aceleași părți. Prin sentința civilă nr. 15615/25.10.2006 a fost respinsă cererea privind evacuarea pârâților din întregul imobil (nu cum se încearcă a se sugera de către apelantă prin motivele de apel), datorită soluției date asupra cererii principale și datorită faptului că s-a instituit în favoarea pârâtelor un drept de retenție asupra construcției edificată pe terenul proprietatea reclamantei. Astfel, raționamentul instanței de fond este just, în sensul că până la modificarea cauzei cererii de chemare în judecată (dovada faptului că a fost achitată suma la care reclamanta a fost obligată prin sentința civilă mai sus menționată), formularea unei noi cereri care să aibă același obiect, aceleași părți și este fundamentată pe aceeași cauză nu poate fi primită, întrucât sentința civilă se bucură de autoritate de lucru judecat.

În ceea ce privește critica referitoare la faptul că, deși a fost instituit un drept de retenție asupra construcției, aceasta nu le conferă dreptul pârâtelor de a folosi întregul imobil, se constată că această critică vizează mai degrabă sentința civilă nr. 15615/25.10.2006, cererea privind evacuarea pârâtelor fiind respinsă ca neîntemeiată, prin această sentință, cu privire la întreg imobilul și numai asupra construcției.

Având în vedere aceste considerente, tribunalul a apreciat că soluția instanței de fond este legală și temeinică.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, constatând culpa procesuală a apelantei, a dispus obligarea acesteia către intimata pârâtă la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat, potrivit chitanței aflate la dosar.

Împotriva deciziei civile men ționate anterior a declarat recurs reclamanta, în temeiul art. 312 și 316, coroborat cu art. 296 Cod procedură civilă, solicitând admiterea recursului, să modificarea în tot a hotărârii atacate, schimbarea în tot a sentinței apelate și pe fond admiterea acțiunii și evacuarea pârâtelor din imobilul situat în Municipiul B,-, Sector 1, pentru lipsă de titlu, cu obligarea intimatelor pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului s-a arătat că sunt îndeplinite condi țiile pct. 8 al art. 304 Cod procedură civilă "când instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia", deoarece instanța de apel a interpretat greșit cererea de chemare în judecată privind evacuarea pârâtelor din imobilul situat în Municipiul B,-, sectorul 1, pentru lipsă de titlu, din prezenta cauză cu cererea privind evacuarea pârâtelor din același imobil, ce a făcut obiectul altui dosar, respectiv dosarul nr- al Judecătoriei Sectorului 1 reținând că în cauză există autoritate de lucru judecat, iar în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 1201 Cod civil. Or, în cauza ce a format obiectul dosarului nr- al Judecătoriei Sectorului 1 B, a fost obligată să plătească pârâtelor și suma de 47.870,4 lei reprezentând contravaloarea construcției (casă) situată pe terenul din Municipiul B,-, sector 1, stabilind și un drept de retenție asupra acestei construcții până la achitarea sumei mai sus menționate și i s-a respins cererea de evacuare din această casă. În prezenta cauză a solicitat evacuarea pârâtelor din imobilul compus din teren în suprafață de 515 mp și celelalte construcții aflate pe acest teren, cu excepția construcției (casă) pentru care s-a instituit un drept de retenție. Acțiunea în evacuare ce face obiectul prezentului dosar nu are același obiect, care să conducă la concluzia că în cauză există autoritatea de lucru judecat.

Recurenta a arătat în continuare că sunt îndeplinite condi țiile pct. 9 al art. 304 Cod procedură civilă "când hotărârea este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii", este iarăși aplicabil în cauză, deoarece: în primul rând, instanța de apel nu a avut un rol activ în soluționarea cauzei, refuzând în mod greșit administrarea de probe, potrivit dispozițiilor art. 129 Cod procedură civilă; în al doilea rând, faptul că s-a instituit un drept de retenție în favoarea pârâtelor asupra construcției (casă) aflată pe terenul situat în Municipiul B,-, sectorul 1, nu este de natură să împiedice soluționarea cererii de evacuare din imobilul teren și celelalte construcții aflate pe acest teren; în al treilea rând, acțiunea în evacuare este o acțiune personală care protejează folosința unui bun, fiind admisibilă ori de câte ori pârâții nu dețin nici un titlu asupra bunului; în al patrulea rând, potrivit art. 480 Cod civil, proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și a dispune de un lucru exclusiv și absolut. Acest drept include dreptul de a întrebuința lucrul potrivit naturii ori destinației lui, de a-i culege fructele, de a dispune de lucrul, fie prin înstrăinare, fie prin consumare. Prin urmare, intimatele-pârâte încalcă în mod evident dreptul său de proprietate asupra întregului imobil în litigiu, compus din teren și mai multe construcții, împiedicând-o să beneficieze de unul din atributele esențiale ale dreptului de proprietate, respectiv dreptul de a folosi întregul imobil, respectiv de a folosi imobilul conform nevoilor proprii.

Intimata pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea în tot a hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică.

În apărare intimata a invocat excepția lipsei dovezii calității de reprezentant al recurentei-reclamanta a numitului, la sus ț inerea căreia a renun țat ulterior.

În ceea ce prive ș te recursul a arătat că este nefondat întrucât analizând înscrisurile de la dosarul cauzei rezultă fără putință de tăgadă faptul că recurenta a solicitat - prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul prezentei cauze - evacuarea pârâtelor din imobilul situat în B,-, sector 1 pentru lipsa de titlu fără a face vreo distincție sau individualizare; având în vedere probele administrate în cauză, hotărârile pronunțate de către ambele instanțe sunt legale și temeinice; în susținerea excepției autorității de lucru judecat, dovedit cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei existenta triplei identități de părți, obiect și cauza în ceea ce privește cererea de evacuare formulată de către reclamanta împotriva ei și a fiicei sale; până în prezent, apelanta nu i-a achitat integral suma de 47.870,40 lei reprezentând contravaloarea construcției edificate cu bună credință pe terenul situat în B,-, sector 1 și asupra căruia a fost instituit un drept de retenție asupra construcției până la achitarea integrală a sumei arătate; anterior pronunțării sentinței civile nr. 15615/25.10.2006 prin care a fost instituit în favoarea ei un drept de retenție asupra construcției, pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 B, reclamanta a introdus acțiunea înregistrată sub nr. de dosar civil nr. 17565/1999, având ca obiect - evacuare prin decizia civilă nr. 125/25.01.2005, definitivă, Curtea de Apel București - Secția a IV-a Civilă admi țând apelul formulat de ea și, a schimbat în tot sentința civilă apelată și a respins acțiunea ca neîntemeiată, instanța de apel apreciind în mod legal și temeinic că fată de obiectul acestei cereri ( evacuare) - nu are relevanță faptul că nu are un titlu translativ de proprietate asupra imobilului in litigiu, acest capăt de cerere neavând ca obiect revendicare, ci evacuare, când nu se discută dreptul de proprietate, ci doar dreptul de folosință al celui ce ocupă imobilul și căruia îi este opusă sancțiunea evacuării. Recursul formulat de către recurenta a fost respins prin decizie civilă irevocabilă.

În drept au fost invocate dispozi țiile art.115 și urm. proc civ. art. 274. proc.civ. art. 299 si urm. proc.civ.

În recurs s-a administrat proba cu înscrisuri, conform art.305 proc.civ.

Analizând actele și lucrările dosarului prin raportare la motivele de recurs și apărările intimatei, Curtea a constatat fondat recursul pentru considerentele expuse mai jos.

Primul motiv de recurs întemeiat pe dispozi ț iile art.304 pct.8 nu este fondat întrucât atât prin cererea reconven țională ce a făcut obiectul dosarului nr- al Judecătoriei Sectorului 1, cât ș i prin prezenta ac ț iune s-a cerut evacuarea din acela ș i imobil situat în B,-, sectorul 1, compus din teren în suprafață de 515 mp și construcție, din prezenta ac ț iune nerezultând că s-ar fi referit la alte construc ț ii care s-ar afla pe acela ș i teren, la aceea și adresă, iar nu la construcția(casa) pentru care s-a instituit un drept de retenție.

Curtea a constatat fondat motivul de recurs întemeiat pe dispozi ț iile pct. 9 al art. 304. proc civ. având în vedere că în spe ț ă se pune problema verificării dacă suma în legătură cu care s-a stabilit dreptul de reten ție în favoarea pârâtelor a fost achitată sau nu.

În litigiul în care s-a pronun ț at hotărârea re ț inută ca reprezentând autoritate de lucru judecat cererea de evacuare a fost respinsă nu pe motivul că pârâtele ar avea vreun titlu valabil asupra imobilului, ci pe motivul că în favoarea lor ar exista un drept de reten ție a imobilului până la achitarea sumei de 47.870,4 lei reprezentând contravaloarea construcției (casă).

În recurs s-a încercat dovedirea faptului că această sumă a fost achitată, pârâtele sus ț inând că mai trebuia să li se achite în plus actualizarea sumei stabilite în hotărâre, în timp ce recurenta a sus ț inut la rândul său că ar fi operat o compensare cu privire la o parte din sumă. Toate aceste sus ț ineri duc la concluzia lipsei identită ții de cauză dintre cele două litigii și implică verificări de fond.

În spe ț ă s-a re ț inut autoritatea de lucru judecat fa ț ă de sentința civilă nr. 15615/25.10.2006 pronun ț ată în dosarul nr- al Judecătoriei Sectorului 1, iar nu fa ț ă de decizia civilă nr. 125/25.01.2005, definitivă, a Cur ții de Apel București - Secția a IV-a Civilă, cu privire la care nu s-a dovedit că este irevocabilă, ș i de altfel este ulterioară sentinței civile nr. 15615/25.10.2006, prin care a fost respinsă evacuarea doar pe motivul existen ț ei dreptului de reten ție, și nu pentru motivul că pârâtele ar aveau vreun titlu locativ, astfel că este nerelevantă apărarea pârâtelor prin referire la această decizie.

În consecin ță, în temeiul art.312 alin.1 raportat la art. 304 pct.9 proc. civ. ținând cont de înscrisurile noi depuse în recurs, Curtea va admite recursul, va modifica decizia recurată, în baza art.297 alin.1 proc. civ. ț inând cont că prima instan ț ă a solu ț ionat cauza în temeiul unei excep ții, va admite apelul, va desființa sentința apelată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de recurenta-reclamantă împotriva deciziei civile nr.933.A din 11.06.2008 pronunțată de Tribunalul București -Secția a V-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatele-pârâte și.

Modifică în tot decizia atacată.

Admite apelul, desființează sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe de fond.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 23.06.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - -

-

GREFIER

Red. MP

.red. AP/MP

2 ex./20.07.2009

Judecători apel - Secția a V-a Civilă-;

Jud.sect.1 ști-

Președinte:Mihaela Paraschiv
Judecători:Mihaela Paraschiv, Antonela Cătălina Brătuianu, Silvia

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 345/2009. Curtea de Apel Bucuresti