Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 361/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 361/
Ședința publică de la 04 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anica Ioan
JUDECĂTOR 2: Luminița Șolea
JUDECĂTOR 3: Simona Bacsin
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâții G, în prezent deținut în Penitenciarul Galați,domiciliate în G,str.- nr.239,împotriva deciziei civile nr.91 din 26 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați,în contradictoriu cu intimatul reclamant, și intimații pârâți, OG, A, -, -, având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:intimații pârâți A și,ambii personal și pentru intimatul reclamant,lipsă,av.,lipsă fiind recurenții și ceilalți intimați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier,în sensul că recursul este netimbrat,după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat,Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Intimații pârâți A și,având fiecare,pe rând cuvântul,pun concluzii de admitere a recursului așa cum a fost formulat.Solicită aceasta,pentru a putea rămâne în casă,nemaiavând altă casă unde să locuiască.
Apărătorul intimatului reclamant pune concluzii de respingere,ca nefondat,a recursului declarat și menținerea hotărârilor pronunțate de instanțele de apel și de fond,pe care le consideră temeinice și legale.Arată că notificați au fost doar titularii de contract.Din întreg materialul probator administrat în cauză,rezultă că recurenții nu au avut grijă de imobil și au acumulat datorii foarte mari la utilitățile curente și,de asemenea că nu mai au de mult încheiat contract de închiriere pentru imobilul în litigiu.Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată la 15 iunie 2007 pe rolul Judecătoriei Galați reclamantul a solicitat ca în baza probelor ce va administra în contradictoriu cu pârâții:, G, OG, și să se dispună prin hotărârea ce se va pronunța evacuarea pârâților din imobilul proprietatea sa situat în G- fără cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată reclamantul a arătat că în baza sentinței civile 2058/08.03.2007 pronunțată de Judecătoria Galați prin care s-a dezbătut succesiunea rămasă de pe urma defunctei sale mame s-a constatat că este unicul moștenitor al acesteia pentru imobilul situat în G- ce îi fusese restituit acesteia ca efect al aplicării Legii nr.10/2001 conf. Disp. 943/SR/ din 02.11.2004.
Reclamanta a arătat că după restituirea imobilului și decesul autoarei sale a notificat la data de 10.05.2005 chiriașii, respectiv pârâții din prezenta cauză pentru încheierea contractelor de închiriere pentru imobilele ce le dețineau însă aceștia nu numai că nu s-au conformat ci au început să se manifeste violent față de el și familia sa astfel că le-a făcut plângeri penale la datele de 04.06.2007 și 24.07.2007 la secția de poliție nr.5
Reclamanta a mai precizat că pârâții nu își plătesc de mai mult timp utilitățile pe care le folosesc și la care este racordat imobilul, degradează imobilul prin exploatarea lui necorespunzătoare.
Având în vedere această situație de fapt a solicitat evacuarea pârâților din imobilul proprietatea sa.
Reclamantul și-a motivat în drept cererea de chemare în judecată pe disp. Art.480 Civ și ale Legii nr.114/1996.
În dovedirea acțiunii formulate reclamanta a depus înscrisuri: acte de proprietate, notificări, chitanțe plată impozit, plângeri penale.
Legal citat și prezent în instanță prin apărător pârâtul OG a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamantă ca neîntemeiată cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul arată că are calitatea de chiriaș în imobil din data de 13.09.1984 iar în anul 2005 primit o adresă din partea Primăriei G prin care era încunoștințat alături de ceilalți chiriași din imobil că acesta a fost restituit în natură fostului proprietar, respectiv d-nei. A arătat pârâtul că în aceeași adresă li se preciza că contractele lor de închiriere pentru suprafețele din imobil pe care le dețineau cu destinația de locuințe se prelungesc de drept pentru o perioadă de 5 ani, trebuind reînnoite de actualul proprietar.
Pârâtul a mai arătat că la data de 01.06.2005 a primit o notificare din partea reclamantei pentru a se prezenta la domiciliul acesteia și a proceda la încheierea unui contract de închiriere pentru partea din imobil pe care o folosește, însă nu s-a dus întrucât numele celui care a trimis notificarea și cel din adresa mai sus-menționată nu se potriveau.
Pentru acest considerent nu are încheiat contract de închiriere pentru imobil.
În ce privește datoriile acumulate la apă, le recunoaște însă precizează că nu le poate încă achita întrucât are probleme materiale.
În ce privește afirmațiile reclamantei că nu a întreținut bine imobilul exploatându-l necorespunzător fapt ce a dus la degradarea acestuia, consideră că nu este justificat, degradarea imobilului este numai datorită vechimii acestuia, iar obligația de reparație a acestuia îi revenea fostului proprietar, Primăria
Având în vedere cele expuse mai sus consideră că nu sunt îndeplinite condițiile OUG 40/1999, modificată, completată și adoptată prin Legea 241/2001 fapt pentru care solicită respingerea acțiunii formulate de reclamant.
Legal citați, ceilalți pârâți nu s-au prezentat în instanță, nu au depus întâmpinare și nici nu au solicitat administrarea de probatorii în combaterea pretențiilor reclamantei.
Prin sentința civilă nr.7472/12.10.2007 Judecătoria Galația admis acțiunea și a dispus evacuarea pârâților din imobilul reclamantului situat în G-.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că în baza dispoziției 943/SR din 2 noiembrie 2004, raportului din 16.09.2004 și a procesului-verbal de punere în posesie din 30 mai 2005 imobilul situat în G- format din teren și construcțiile edificate pe acesta a fost restituit în natură numitei în temeiul dispozițiilor Legii nr.10/2001.
La data restituirii în natură imobilul era locuit de chiriași, pârâții din prezenta speță, pe care fostul proprietar Municipiul G i-a încunoștințat prin adresa asupra noului proprietar al imobilului și a obligației sale de a-și prelungi contractele de închiriere pentru spațiile deținute cu acesta pentru o perioadă de 5 ani.
Pârâții nu au primit adresa, nu au făcut nici un demers pentru a intra în legătură cu proprietara, pentru a intra în legalitate, convenindu-le situația incertă de a locui în imobil fără acte legale și fără a plăti chirie, și nici utilitățile la care este conectat imobilul.
La data de 14.03.2005 a decedat, succesiunea acesteia dezbătându-se pe cale judecătorească făcând obiectul dosarului nr- pe rolul Judecătoriei Galați. Prin sentința dată în cauză nr.2058/2007 s-a constatat că reclamantul din prezenta speță, are calitatea de unic moștenitor al imobilului situat în G- aparținând autoarei sale.
După obținerea sentinței sus menționate reclamantul și-a îndeplinit obligația de a notifica pârâții în vederea încheierii contractelor de închiriere pentru imobil, însă aceștia nu s-au conformat cu toate că au primit notificările stând în pasivitate, complăcându-se în situația de mai sus, de a nu încheia contracte pentru a nu plăti chiria, utilitățile consumate, a fugi de răspunde pentru degradarea imobilului.
Prin decizia civilă nr.91/2008 a Tribunalului Galațis -a respins ca nefondat apelul declarat de pârâți.
Pentru a decide astfel,instanța a reținut că reclamantul a îndeplinit obligația prevăzută de OUG 40/1999 și a notificat pe pârâți în vederea încheierii unui nou contract de închiriere,iar aceștia nu și-au îndeplinit obligațiile prev.de art.10 din OUG 40/1999 și mai mult au pricinuit stricăciuni locuinței și au avut un comportament ce face imposibilă conviețuirea,astfel încât se justifică măsura evacuării acestora potrivit disp.art.11 alin.2 și art.13 din OUG 40/1999.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții G, a și,care au apreciat că hotărârea este dată cu aplicarea greșită a legii.
Astfel,din actele dosarului (filele 13,14,15) rezultă că au fost notificați doar numiții G și,nu și ceilalți,astfel încât sunt incidente disp.art.11 din OUG 40/1999 privind prelungirea de drept a contractului de închiriere.
Analizând decizia prin prisma motivelor de recurs,instanța reține următoarele:
Din considerentele deciziei civile nr.91/26.02.2008 a Tribunalului Galați rezultă că instanța de apel și-a argumentat soluția pe două aspecte:
1) neîndeplinirea de către chiriași a obligației de a comunica în scris proprietarului,cu confirmare de primire, cererea de a încheia un nou contract de închiriere;
2) stricăciunile cauzate locuinței de către chiriași și comportamentul ce face imposibilă conviețuirea sau împiedică folosirea normală a locuinței.
În aceste condiții și în situația în care proprietarul nu și-ar fi îndeplinit corespunzător obligația de notificare prin executor judecătoresc a tuturor ce locuiau în imobil,evacuarea e justificată prin prisma celui de-al doilea argument:deteriorarea locuinței și comportamentul necorespunzător,ce atrag conform disp.art.13 din OUG 40/1999 refuzul proprietarului de prelungire a contractului de locațiune.
Mai mult,și în cazul în care evacuarea ar fi fost argumentată numai pe disp.art.10 din OUG 40/1999,simplul fapt că proprietarul nu a respectat cerințele de formă prevăzute de acest articol (notificarea tuturor chiriașilor prin executor judecătoresc) nu este de natură să schimbe soluția instanțelor.
În cauzele și împotriva României și Spanache contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat statul român pentru încălcarea disp.art.1 din Protocolul I adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului,ce garantează respectarea dreptului de proprietate.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat faptul că măsurile de protecție adoptate în 1999 prin OUG nr.40/1999 erau destinate,pe de o parte,să controleze creșterea chiriilor,iar,pe de altă parte,scopul lor era de a prelungi contractele de închiriere în situații excepționale,astfel că urmăreau un scop legitim: protecția chiriașilor împotriva crizei de locuințe.
Curtea a apreciat că acest sistem nu este "criticabil în sine" deoarece statul dispune de o largă marjă de apreciere în ceea ce privește reglementarea folosinței bunurilor,însă atâta timp cât există riscul ca proprietarul să suporte o sarcină excesivă cât privește posibilitatea de a dispune de bunul său,autoritățile trebuiau să stabilească "mecanisme legislative previzibile și coerente" care să protejeze proprietarul împotriva unor intervenții arbitrare și imprevizibile în dreptul său de proprietate. Curtea a considerat însă că Ordonanța de Urgență 40/1999 nu cuprinde astfel de garanții.
CEDO a analizat în detaliu prevederile art.11 alin.1 și 13 litera din Convenție și a concluzionat că restricțiile impuse reclamantelor în privința utilizării bunului lor imobil și în particular imposibilitatea de a îi obliga pe chiriași,timp de mai mulți ani,de a le plăti chirie,sunt rezultatul unor "dispoziții defectuoase și lacune ale ordonanței de urgență". Aceste restricții au fost apreciate de C ca fiind disproporționate.
Din aceste considerente,având în vedere disp.art.312 alin.1 Cod procedură civilă,va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE, ca nefondat, recursul declarat de pârâții G, în prezent deținut în Penitenciarul Galați,domiciliate în G,str.- nr.239,împotriva deciziei civile nr.91 din 26 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați,în contradictoriu cu intimatul reclamant, și intimații pârâți, OG, A, -, -, având ca obiect evacuare.
Obligă pe recurenți la 500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, | Judecător, - - |
Grefier, - - |
: - /23.06.2008
: /23.06.2008
2 ex.
FOND:__________________________
APEL:__________________________
Președinte:Anica IoanJudecători:Anica Ioan, Luminița Șolea, Simona Bacsin
