Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 419/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 419
Ședința publică de la 22 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valeria Cormanencu Stanciu
JUDECĂTOR 2: Cristiana Angelescu
JUDECĂTOR 3: Viorica
GREFIER:
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de împotriva deciziei civile nr. 235 din 31 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta asistată de apărător fin oficiu și intimatul,lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la al treilea termen de judecată,nu se solicită judecata și în lipsă.
Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu din 01 octombrie 2008 s-a admis cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenței prin avocat,formulată de recurenta.
S-a depus la dosar delegația nr. 7490 din 07 octombrie 2008 emisă de Baroul Iași privind pe avocatul,desemnat din oficiu pentru aor eprezenta pe recurenta.
Avocat pentru recurenta depune la dosar înscrisuri în susținerea recursului,respectiv copia încheierii de ședință din 08 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Hârlău în dosarul nr-,copia rezoluției procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău din 15 iulie 2007,adeverința nr. 5738 din 16 octombrie 2008 emisă de Primăria comunei,adeverința nr. 1967 din 28 august 2002 emisă de Primăria comunei,copia acțiunii în evacuare formulată de, și și copia actelor de identitate privind pe recurenta,duplicatul înscrisurilor fiind înmânat și intimatului spre luare la cunoștință.
Nemaifiind alte cereri de formulat,instanța consideră recursul în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri cu privire la interesul recurentei în promovarea recursului,având în vedere că hotărârea instanței de fond îi este favorabilă și pe fondul cauzei.
Avocat pentru recurenta având cuvântul,solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și trimiterea cauzei spre rejudecare,iar în situația în care instanța nu reține această cerere,solicită admiterea recursului,respingerea acțiunii și a se reține că recurenta are drepturi proprii cu privire la imobil și nu poate fi evacuată.
Interpelat fiind de către instanță,avocat arată că recurenta este pârâta din cauza de față și este reclamanta și mama recurentei.
În ceea ce privește interesul recurentei în promovarea apelului și a recursului,avocat pentru recurentă susține că la instanța de fond acțiunea formulată de reclamanta a fost respinsă pe excepția lipsei coparticipării procesuale active a reclamanților,iar în considerentele sentinței,instanța de fond face referiri cu privire la dreptul de proprietate al reclamanților asupra imobilului și cu privire la faptul că recurenta nu ar avea dreptul de a locui în imobil și ca atare poate fi evacuată.
Apărătorul susține că există discrepanțe între considerentele și dispozitivul sentinței instanței de fond,iar intimații se folosesc de aceste discrepanțe pentru promovarea altor acțiuni în evacuare.
Instanța de fond a pronunțat o hotărâre în a cărei considerente face referire și la alte cauze decât cele menționate în dispozitiv,fapt ce o prejudiciază pe recurenta.
Avocat solicită a se avea în vedere că Tribunalul Iașia pronunțat o decizie ce se referă la o altă sentință decât cea pronunțată de instanța de fond,în sensul că s-a reținut respingerea apelului declarat împotriva sentinței pronunțată de Judecătoria Iași,deși hotărârea instanței de fond a fost pronunțată de Judecătoria Hârlău.
Apărătorul arată că un prim motiv de apel invocat la Tribunalul Iașis -a referit la faptul că la Judecătoria Hârlău cauza a fost soluționată în lipsa recurentei,deși aceasta a înștiințat instanța prin cerere depusă la dosar și certificat medical anexat că este în imposibilitate de a se prezenta în instanță și solicitase a i se comunica cererea de intervenție și cererea de recuzare. Instanța de fond însă a respins cererile recurentei și a trecut în mod nelegal la judecarea cauzei.
Avocat susține că recurenta este prejudiciată de hotărârea pronunțată de instanța de fond,menținută prin decizia instanței de apel,întrucât intimații s-au folosit de considerentele sentinței și au promovat o altă acțiune în evacuare,la dosar existând dovada în acest sens. În cazul respingerii recursului promovat de,intimații se vor folosi în continuare de considerentele acelei sentințe.
Apărătorul arată că s-a invocat și faptul că există autoritate de lucru judecat în ceea ce privește acțiunea formulată de mama recurentei,având în vedere că aceasta a mai promovat o acțiune în evacuare în anul 2001 ce a fost respinsă pe excepția lipsei calității procesuale active.
Avocat solicită admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare sau,în subsidiar,admiterea recursului,respingerea acțiunii și a i se recunoaște recurentei existența unor drepturi proprii cu privire la imobilul din care s-a solicitat evacuarea.
Intimatul având cuvântul,susține că recurenta a avut o atitudine nesinceră atunci când a solicitat scutirea de plata taxei de timbru,întrucât aceasta deține teren pe care îl folosește.
Pe fondul cauzei,intimatul având cuvântul,susține că acțiunea promovată a fost respinsă pe excepție și nu pe fondul cauzei. În ceea ce privește susținerea că Tribunalul Iașis -a referit la Judecătoria Iași în loc de Judecătoria Hârlău,intimatul arată că numărul deciziei este corect,data pronunțării este corectă,iar recurenta putea invoca o eroare materială în acest sens.
Solicită a se avea în vedere că recurenta nu are acte prin care să facă dovada că ar avea drepturi proprii cu privire la imobil.
Solicită respingerea recursului ca neîntemeiat.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 716 din 15.11.2007 a Judecătoriei Hârlăus -a admis cererea de intervenție în nume propriu a reclamantei-interveniente -.
Admite excepția lipsei coparticipării procesuale active și în consecință respinge acțiunea formulată de reclamanta -, -, și intervenienta - în contradictoriu cu - () pentru lipsa coparticipării procesuale active.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că reclamanții sunt proprietarii imobilului situat în F, comuna compus din casă și teren în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 4017 din 21.10.1996 prin care - a vândut către -, căsătorit și, căsătorită, în cote egale și în indiviziune, proprietatea sa în cotă indiviză de 26/32 din casa de locuit și grajd precum și cota indiviză de 4/16 din terenul de 4.931. cota de 6/32 rămânând în proprietatea lui - și -.
În baza acțiunii de partaj succesoral, întregul imobil a fost atribuit reclamantei -, urmând ca aceasta din urmă să achite sulta aferentă către - (fostă ) și -.
În această situație, ținând cont că reclamanta a vândut cota sa din masa succesorală de 23/32 respectiv de 6/16, rămâne astfel, în urma ieșirii din indiviziune cu cota de 6/32 rezultată din atribuirea întregului imobil acesteia.
Se reține că în aceste condiții, proprietarii imobilului sunt -, căsătorit cu -, căsătorită cu și -, care are și un drept de uzufruct viager pentru întregul imobil până la sfârșitul vieții.
S-a reținut totodată că pârâta locuiește în imobil fără a avea un titlu locativ, ceea ce înseamnă că aceasta are situația unui tolerat, putând fi evacuat oricând la cererea proprietarului imobilului.
Având în vedere coproprietatea asupra imobilului, s-a invocat din oficiu excepția lipsei coparticipării procesuale active, excepție ce a fost pusă în discuția părților la data de 08.11.2007.
Deși, în principiu, în funcție de rolul voinței părților în formarea sa, coparticiparea procesuală are un caracter facultativ, sunt situații în care, datorită naturii litigiului, coparticiparea procesuală este obligatorie sau necesară. Distincția dintre litisconsorțiul facultativ și cel necesar prezintă importanță și pentru speța de față, deoarece într-o acțiune în evacuare care are caracterul unei acțiuni în revendicare pentru pronunțarea unei hotărâri uniforme reprezintă o necesitate obiectivă, litisconsorțiul este întotdeauna necesar, obligatoriu și unitar, astfel coparticiparea activă fiind obligatorie.
Pentru aceste considerente se va admite excepția invocată și se va respinge acțiunea pentru lipsa coparticipării procesuale active a reclamanților.
În ceea ce privește cererea de intervenție în nume propriu, ținând cont de faptul că reclamanta - este proprietară asupra imobilului din care se solicită evacuarea pârâtei, va fi admisă în principiu și va fi respinsă acțiunea acesteia tot pentru lipsa coparticipării procesuale active.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta - (fostă ) criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivat de faptul că rima instanță a soluționat cauza în lipsa sa deși a înștiințat prin cerere depusă la dosar despre imposibilitatea prezentării sale la judecată din motive de sănătate, solicitând amânarea, că deși a formulat cerere de recuzare împotriva judecătorului, această cerere nu a fost rezolvată de instanță, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, hotărârea astfel pronunțată fiind nelegală și netemeinică, existând contradicții între considerente și dispozitiv, instanța pronunțându-se asupra a ceea ce nu s-a cerut și că totodată cererea reclamantei privind evacuarea sa din imobil trebuia respinsă pentru autoritate de lucru judecat, motiv invocat în cursul judecății la prima instanță și nerezolvat de către această instanță.
Prin decizia civilă nr. 235 din 31.03.2008 a Tribunalului Iașis -a respins apelul formulat de - împotriva sentinței civile nr. 716 din 15.11.2007 a Judecătoriei Hârlău pe care o păstrează.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că:
Prin cererea inițial formulată reclamanții au solicitat evacuarea pârâtei (în prezent - ) din locuința proprietatea reclamanților.
La data de 06.11.2007 a formulat cerere de intervenție principală - solicitând și ea evacuarea pârâtei.
Din oficiu la data de 13.09.2007 s-a invocat excepția lipsei coparticipării procesuale active, pe care a admis-o și respingând cererea principală și pentru cea de intervenție pentru lipsa coparticipării procesuale active.
Într-adevăr pârâta a solicitat amânarea cauzei, cerere ce a fost respinsă și s-a amânat pronunțarea în baza art. 156 Cod procedură civilă, ea având posibilitatea de a depune concluzii scrise.
Față de soluția pronunțată de instanța de fond, de respingere pe excepție a acțiunii reclamanților și a cererii de intervenție, aceasta îi este favorabilă pârâtei-apelante, cei căzuți în pretenții fiind reclamanții și intervenienta.
Este adevărat că, deși instanța de fond a soluționat cauza pe excepție, în considerentele hotărârii se face referire și la fondul cauzei.
Întrucât numai prin dispozitivul hotărârii se statuează asupra conflictului de interese dintre părți, argumentele de fapt și de drept care lămuresc înțelesul și întinderea dispozitivului nu intră în puterea lucrului judecat.
Hotărârea instanței de fond îi este favorabilă apelantei-pârâte, care a respins acțiunea pentru excepția lipsei coparticipării procesuale active a reclamanților, considerentele sentinței atacate referitoare la fondul cauzei nu vor fi luate în considerare.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta -, criticând-o pentru nelegalitate potrivit art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, întrucât au fost încălcate dispozițiile art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, cauza fiind soluționată în lipsa sa deși, prin cererea depusă la dosar și actele medicale atașate a făcut dovada imposibilității prezentării la judecată și de a-și face apărările necesare; hotărârea este nelegală potrivit art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă existând contrarietate între considerente și dispozitivul hotărârii, în sensul că deși cauza a fost soluționată pe excepție în considerente se motivează pe fondul cauzei situații în care sunt avantajați reclamanții; hotărârea este nelegală potrivit art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă fiind insuficient motivată sub toate aspectele invocate și nici nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de apel invocate și dezvoltate ulterior prin cerere separată, hotărârea fiind nelegală potrivit art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă fiind dată cu aplicarea greșită a legii, fiind probată pe excepție și nu pe autoritate de lucru judecat, așa cum a invocat încă de la instanța de fond.
Recursul este nefondat.
Verificând actele și lucrările dosarului, instanța de recurs reține că:
Prin acțiunea introductivă de instanță reclamanții -, - și au chemat în judecată pârâta pentru a se dispune evacuarea acesteia din imobilul proprietatea lor.
Cu probele administrate în cauză rezultă că reclamanții sunt proprietarii imobilului situat în F, comuna compus din casă și teren aferent și că în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 4017 din 21.10.1996 - vinde către -, căsătorit și, căsătorită, în cote egale în indiviziune proprietatea sa cotă indiviză de 26/32 din casa de locuit și grajd, precum și cota indiviză de 4/16 din terenul de 4931. iar restul de cotă de 6/32 a rămas în proprietatea lui - și -. În baza acțiunii de partaj succesoral, întregul imobil casă a fost atribuit reclamantei -, urmând ca aceasta să achite sulta aferentă către - (fostă ) și -.
În aceste condiții proprietari ai imobilului sunt -, căsătorit cu -, căsătorită cu și - care are și un drept de uzufruct viager pentru întreg imobilul până la sfârșitul vieții sale.
Totodată se reține că pârâta locuiește în prezent în imobil fără a avea vreun titlu, având astfel situația unui tolerat ce poate fi oricând evacuat la cererea proprietarului imobilului.
Având în vedere coproprietatea existentă asupra imobilului, s-a invocat din oficiu de către instanță excepția lipsei coparticipării procesuale active, excepție ce a fost pusă în discuția părților la data de 08.11.2007.
Invocă recurenta-pârâtă, că deși în fața instanței de apel a invocat faptul că instanța de fond a soluționat cauza în lipsa sa, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acestui motiv, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă.
Verificând susținerile recurentei, rezultă că într-adevăr pârâta prin cererea scrisă din 08.11.2007 solicită amânarea cauzei pentru motive de sănătate, din încheierea de ședință pentru termenul din 08.11.2007 rezultă că pârâta a fost prezentă la judecarea cauzei, fiindu-i înmânată o copie după cererea de intervenție, situații în care instanța a luat act că nu mai subzistă motivul de amânare formulat inițial de pârâtă, pârâta personal punând concluzii pe fondul cauzei.
De asemenea recurenta invocă faptul că deși a solicitat recuzarea completului de judecată, formulând în acest sens cerere în scris timbrată legal, cererea sa nu a fost soluționată și nici nu i s-a comunicat, această susținere este nefondată, cererea sa de recuzare fiind soluționată prin încheierea din 18.10.2007 aflată la fila 250 dosar de fond.
În atare condiții motivele invocate de recurentă sunt nefondate și nu se circumscriu pct. 5 ale art. 304 Cod procedură civilă, nefiind incidente în cauza de față.
În ceea ce privește motivele de recurs invocate, potrivit pct. 7 și 8 ale art. 304 Cod procedură civilă se reține că sunt nefondate și nu vor fi primite.
Invocă recurenta contrarietatea dintre considerentele hotărârii și dispozitivul acesteia, insuficienta motivare, tinzând astfel a schimba natura și înțelesul actului juridic dedus judecății.
Conform art. 295 Cod procedură civilă instanța de apel trebuia să verifice în limitele cererii de apel stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță.
Precizările cuprinse într-unul din considerentele hotărârii nu justifică admiterea unui recurs, recursul vizând dispozitivul hotărârii atacate.
Într-o atare situație, chiar atunci când aceste precizări sunt greșit formulate, recursul este respins, făcându-se cuvenita rectificare a considerentelor prin motivarea deciziei de respingere, ceea ce corect a întreprins instanța de apel prin decizia pronunțată.
Privitor la motivul de recurs invocat ce s-ar circumscrie pct. 9 al art. 304 Cod procedură civilă se reține că și acesta este nefondat și nu va fi primit.
Invocă recurenta nelegalitatea hotărârii pronunțată de instanța de apel în sensul că, se impune soluționarea cauzei pe excepția autorității de lucru judecat.
În sistemul procesual, ceea ce poate fi pus în executare și are putere de lucru judecat este dispozitivul hotărârii.
Or, hotărârea instanței de fond menținută de instanța de apel îi este favorabilă pârâtei-recurente, aceasta nesuferind nici un prejudiciu prin respingerea acțiunii reclamanților pentru lipsa coparticipării procesuale active, cauza fiind soluționată doar pe excepție și nu pe fond, încât susținerea recurentei că excepția lucrului judecat îi era mai favorabilă este nefondată.
Pentru toate aceste considerente, raportate la motivele de recurs invocate și care nu sunt fondate, conform art. 312 Cod procedură civilă urmează a se respinge recursul formulat de -- împotriva deciziei civile nr. 235 din 31.03.2008 a Tribunalului Iași, pe care o va menține.
Întrucât recurent a beneficiat de ajutor public judiciar în conformitate cu dispozițiile art. 6 lit. "a" și art. 23 nr.OUG 5l/2008, urmează a obliga Ministerul Justiției să plătească suma de 200 lei onorariu avocat oficiu către Baroul Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de -- împotriva deciziei civile nr. 235 din 31 martie 2008 Tribunalului Iași, decizie pe care o menține.
Obligă Ministerul Justiției să plătească 200 lei - onorar avocat - Baroul Iași - în conformitate cu art. 68 - 69 din legea nr. 51/1995.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 Octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:,
17.11.2008
2 ex.-
Președinte:Valeria Cormanencu StanciuJudecători:Valeria Cormanencu Stanciu, Cristiana Angelescu, Viorica
