Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 454/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.454/
Ședința publică din 03.09.2008
PREȘEDINTE: Anica Ioan
JUDECĂTOR 2: Luminița Șolea
JUDECĂTOR 3: Simona Bacșin
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea rewcursului civil declarat de pârâții G, și -, toți cu domiciliul în com. sat, jud.G împotriva deciziei civile nr.163 din 26.03.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul civil nr-.
La apelul nominal au răspuns recurenții-pârâți și -, personal și asistați de apărătorul ales al acestora av. în baza delegației de reprezentare nr.30/10.06.2008 depusă la dosar care răspunde și pentru recurentul G care lipsește, intimata, personal și asistată de apărătorul ales al acesteia av. în baza delegației nr.38/20.08.2008 pe care o depune la dosar.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul recurenților av. având cuvântul consideră că ambele hotărâri pronunțatele de instanțele de fond și de apel au fost date cu aplicarea greșită a legii. Consideră că sunt întrunite disp.art.586 și 590 pr.civilă pentru a se putea elibera de obligația de plată a sultei, reclamanta trebuia să facă o ofertă reală de plată. Aceștia nu se află în posesia originalului chitanței - recipisa CEC. Nu s-a făcut dovada că recurenții se află în posesia imobilului. Solicită admiterea recursului. Cu cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimatei av. având cuvântul menționează că se află în posesia originalului recipisei CEC și a încercat să înmâneze părții dar aceasta refuză. Inmânează originalul recipisei CEC la termenul de astăzi recurenților prezenți însă aceștia refuză să-l primească. Consideră că ambele instanțe au pronunțat hotărâri temeinice și legale. Solicită respingerea recursului. Fără cheltuieli de judecată.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria L sub nr- din 17.04.2007 reclamanta, domiciliată în cimuna, sat, jud.G a chemat în judecată pe pârâtul G domiciliat în comuna, sat, jud.G, solicitând evacuarea sa din imobilul proprietatea ei, situat în comuna, sat.
A solicitat și cheltuieli de judecată.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, rezultă următoarele:
În fapt, în motivarea acțiunii reclamanta a arătat că este proprietarul imobilului casa de locuit și terenul aferent în suprafață de 9912situat în comuna, sat, dobândit în urma partajului bunuri comune pronunțat prin sentința civilă nr. 51/2006 a Judecătoriei L și pârâtul G ocupă acest imobil în mod nejustificat cauzându-i distrugeri.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 480.civ. și art. 61 din Legea 114/1996.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat admiterea probei cu acte sens în care a depus sentința civilă nr. 51/2006 pronunțată de Judecătoria L în dosarul nr. 932/2005 și chitanța nr. -/2 prin care a achitat pârâtului sulta stabilită de instanță și proba cu martori.
La termenul din 17.05.2007 a solicitat introducerea în cauză a pârâților și, părinții pârâtului care ocupă de fapt imobilul.
Pârâtul G, deși legal citat, nu s-a prezentat în instanță dar prin apărător a depus întâmpinare, prin care arată că nu mai locuiește în imobilul fost bun comun de 1 an, fiind plecat în Italia.
Mai arată că imobilul casă de locuit a fost atribut reclamantei în urma procesului de partaj bunuri comune ce este ocupat în prezent și este folosit de părinții săi, întrucât aceștia au contribuit la ridicarea construcțiilor edificate în anul 1991 pe suprafața de 9912, iar pentru terenul intravilan tatăl sau este proprietar în calitate de moștenitor al bunicului, prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în baza Legii 18/1991, terenul fiind înainte de colectivizare proprietatea acestuia.
În al doilea rând precizează faptul că reclamanta nu i-a achitat sulta de 11.580 lei așa cum eronat precizează în acțiunea de evacuare reprezentând cota sa de din imobilul casă de locuit și teren aferent bun comun, motiv pentru care a solicitat să se constate pe cale de excepție faptul că are un drept de creanță și de retenție asupra imobilului din litigiu, până la achitarea sultei de 11.580 lei reprezentând contribuția sa la dobândirea imobilului, astfel că acțiunea reclamantei de evacuare nu poate fi primită.
A solicitat admiterea probei cu martorii și și respingerea acțiunii ca inadmisibilă și nefondată.
Din declarația martorilor și, audiați la cererea pârâților G, și, a retinut că pârâtul G este plecat din țară iar în imobilul proprietatea reclamantei nu locuiește nimeni, însă pârâții au parcat în curtea locuinței un tractor.
S-a reținut de asemenea, din întâmpinarea depusă de pârâtul G că în imobilul fost bun comun, al lui și al reclamantei, locuiesc părinții săi, pârâții și.
Prin Sentința civilă nr. 810/13.11.2007 Judecătoria Laa dmis acțiunea și a evacuat pe pârâții G, și din imobilul casă și teren, în suprafață de 991 mp situate în com., sat, Jud.
Instanța a reținut că reclamanta, conform sentinței civile nr. 51/2006 pronunțată de Judecătoria L în dosarul nr. 90/2005, imobilul casă de locuit și suprafața de teren aferentă 9912situat în comuna, sat, județul Gaf ost atribuit reclamantei cu obligarea la plata către pârât a sultei în valoare de 11.580 lei. Așa cum rezultă din chitanța CEC nr. -/2 din 19.10.2006, reclamanta a depus la CEC, în numele pârâtului sulta la care a fost obligată. Astfel a devenit proprietara de drept a imobilului.
Din declarațiile martorilor audiați la propunerea pârâților și coroborate cu întâmpinarea pârâtului G, s-a reținut că în imobil locuiesc pârâții și iar în curtea imobilului au parcat un tractor.
Potrivit art. 480.civil "proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și de a dispune de un lucru in mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.
Față de cele mai sus expuse și prevederile legale în materie, instanța a ajuns la concluzia că acțiunea reclamantei formulată în contradictoriu cu pârâții G, și privind evacuarea din imobilul casă de locuit cu terenul aferent situat în comuna, sat, județul G este fondată, pe care a admis-o ca atare și în consecință a dispus evacuarea pârâților din imobilul respectiv.
Conform art. 274.pr.civilă a obligat pârâții să plătească reclamantei suma de 20,03 lei reprezentând cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru și timbru judiciar).
Împotriva acestei sentințe au formulat apel pârâții G, și, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică întrucât acțiunea este lipsită de interes, reclamanta având un titlu executoriu reprezentând hotărârea de partaj. Formularea unei noi acțiuni constituie un abuz de drept. În al doilea rând au apreciat că hotărârea este netemeinică întrucât nici unul din pârâți nu ocupă imobilul în litigiu.
În drept, a invocat art. 282-298 Cod de procedură civilă.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a arătat că apelul este nefondat, întrucât nu a avut posibilitatea să intre în imobil din cauza comportamentului violent al apelanților, că a încercat să execute hotărârea de partaj, dar i s-a solicitat o hotărâre de evacuare, că apelanții ocupă în fapt imobilul.
La dosar au fost depuse înscrisuri: raport de expertiză (f 15-20), titlu de proprietate 17300-92/1995 (f 28).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Reclamanta intimată este proprietara imobilului teren în suprafață de 991 mp situat în com., sat și a casei de locuit situată pe acesta în baza titlului de proprietate 17300-92/1995( f 28) și a sentinței civile 51/30.01.2006 a Judecătoriei L prin care i s-a atribuit în proprietate exclusivă acest imobil. În sentința de partaj, s-a atribuit doar imobilul, fără a se insera și obligația predării acestui bun de către partea care îl are în posesie și, de aceea, în doctrină s-a considerat că este admisibilă o acțiune pentru evacuarea din imobil a părții care îl ocupă, partea cealaltă justificând interesul în promovarea acțiunii prin necesitatea intrării în posesie, ca stare de fapt, asupra imobilului.
Chiar dacă apelantul G este plecat în străinătate și nu locuiește în imobil, nu înseamnă că a luat din acel imobil bunurile lui personale, că a predat intimatei cheile și posesia asupra imobilului.
Apelanții și ocupă un imobil alăturat celei aflat în proprietatea intimatei, dar au depozitat pe terenul intimatei diverse obiecte și au acces pe acest teren, așa cum a rezultat din depozițiile martorilor audiați la prima instanță.
Prima instanță a făcut o corectă aplicare a legii și o interpretare legală a probelor administrate, sentința apelată fiind legală și temeinică, astfel că prin decizia civilă nr.163/26.03.2008 Tribunalul Galația respins apelul ca nefondat.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții considerând-o ca netemeinică și nelegală pentru analiza greșită a probelor dosarului din care reieșea fără echivoc situația reală de fapt, respectiv că imobilul este liber nemaifiind în folosinta pârâților
Înainte de introducerea acțiunii deși aceștia nu au putut să ridice sulta de la CEC deoarece nu li s-a înmânat originalul chitanței.
De asemenea au mai susținut recurenții că reclamanta nu are nici un interes în promovarea acestei acțiuni deoarece are un titlu respectiv hotărârea de partaj prin care i s-a atribuit imobilul în litigiu.
Recursul declarat de către pârâți nu poate fi primit.
Motivele de recurs -analiza greșită a probelor - nu se încadrează în nici unul dintre cazurile de modificare sau de casare prev. de art. 304 pct.1-9 Cod procedură civilă astfel că instanța de recurs nu le poate analiza.
De altfel aceste critici au fost invocate și prin motivele de apel și Tribunalul a răspuns în mod argumentat.
Este adevărat că în recurs recurenții au mai învederat că prin decizia de apel s-a aplicat greșit legea însă nu au dezvoltat această critică în motivarea în fapt a recursului și nu au arătat care este legea încălcată.
Curtea apreciază că instanțele au făcut în cauză aplicarea corectă a dispozițiilor art. 480 cod civil având în vedere că printr-o sentință civilă anterioară rămasă definitivă și irevocabilă reclamantei i s-a atribuit imobilul în proprietate cu obligația acesteia de a plăti sultă pârâților. Susținerea recurenților în sensul că nu au ridicat această sultă de la CEC deoarece nu se află în posesia originalului chitanței nu reprezintă un argument pentru respingerea acțiunii în evacuare atâta timp cât in fața instanței de recurs -a înmânat acestora chitanța în original însă au refuzat să o primească cu motivarea că imobilul a fost construit de către pârâți și nu de către reclamantă și că suma reprezentând sulta este foarte mică.
Aceste susțineri însă nu pot fi analizate în prezenta cauză în evacuare
deoarece atât atribuirea imobilului cât și stabilirea sultei s-a făcut într-un alt proces în care s-a pronunțat sentinței civile nr.51/2006 a Judecătoriei L și care a rămas definitivă și irevocabilă.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursulcivil declarat de pârâții G, și -, toți cu domiciliul în com. sat, jud.G împotriva deciziei civile nr.163 din 26.03.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul civil nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 03.09.2008.
Președinte, Judecător, Ptr.jud.- aflată în
- - - - conf.disp.art.261(2) pr.civ.
PREȘEDINTE,
Grefier,
- -
Red.AI-12.09.2008
Dact.MH-15.09.2008/2 ex.
Fond:
Apel: -
Președinte:Anica IoanJudecători:Anica Ioan, Luminița Șolea, Simona Bacșin
