Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 475/2009. Curtea de Apel Oradea

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

completul II recurs

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 475/R/2009

Ședința publică din data de 18 martie 2009

PREȘEDINTE: Dana Cigan

- -

- JUDECĂTOR 2: Felicia Toader

- -

- JUDECĂTOR 3: Doina Măduța

- -

- judecător

- -

- grefier

Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,str. - nr. 6, județul B în contradictoriu cu intimatul contestator, domiciliat în O-, - 76,.8, județul împotriva sentinței civile nr 913 /LM din 17 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor; având ca obiect: recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă av., în reprezentarea intimatului contestator, lipsă recurenta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru; după care:

Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta intimatului contestator solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii recurate, conform concluziilor depuse la dosar, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 913 /LM din 17 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihors -a admis în parte contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata CASA JUDETEANA DE PENSII B și în consecință:

S-a dispus anularea deciziei nr.-/08.05.2008, emisă de intimată, pe seama contestatorului și a obligat intimata să recalculeze pensia acestuia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 ani, sens în care va emite o nouă decizie de pensionare, în favoarea contestatorului.

Din considerentele sentinței se reține că prin decizia nr.-/2008 a fost recalculata pensia contestatorului. Stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art. 2 alin. 1 din HG1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea 3/1977.

Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă și practica constantă a Curții de APEL ORADEA,contestatorul având o speranță legitimă de a obține recunoașterea drepturilor sale, instanța apreciază că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.

Așadar, instanța constată că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] " ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, se impune să concluzionăm că prevederile art. 2 alin.2 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.

Așa cum am arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.

În lumina acestei interpretări, instanța apreciază că prevederile Legii nr.19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.

Întrucât Legea nr.226 din 2006 fost emisă in temeiul art.19 alin.2 din Legea nr.19/2000 actualizată si potrivit art. 6 din Legea nr.226 din 2006 "prevederile prezentei legi se completează cu cele ale Legii nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare, rezultă cu prisosință ca indiferent de anul deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile sale sunt aplicabile tuturor pensionarilor care au desfășurat activitate in grupa I de muncă ( condiții speciale) o perioadă mai mare de 20 de ani la o unitate din cele prevăzute in anexa la legea 226/2006,in speța de față

Art.2 alin 2 din Legea nr.226/2006 prevede că: "sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, în care asigurații si-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, în locurile de munca încadrate conform legislației anterioare în grupa I de munca si care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale.

În concluzie funcția si locul de munca al contestatorului, care țin de siguranța circulației, se încadrează in condiții speciale, iar potrivit legislației anterioare este asimilat stagiului de cotizare prevăzut de legea nr.226/2006.

Întrucât contestatorul prin contestația formulată a solicitat împărțirea numărului total de puncte la 20 de ani ținând cont și de textele de lege mai sus menționate instanța urmează să admită în parte contestația formulată și pe cale de consecință va dispune anularea deciziei nr. -/31.08.2005, emisă de intimată, pe seama contestatorului și va obliga intimata să recalculeze pensia acestuia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 ani, sens în care va emite o noua decizie de pensionare, in favoarea contestatorului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii contestației formulate de contestatorul.

În dezvoltarea motivelor de recurs, arată recurenta faptul că instanța se găsește în eroare cu privire la interpretarea dispozițiilor art 2 alin 1 din HG 1550/2004, așa încât greșit a reținut instanța de fond că stagiul de cotizare utilizat cu ocazia recalculării nu este cel impus de Legea nr 3/1977.

Arată recurenta, apoi, că Legea nr 226/2006 nu este aplicabilă în cauză, întrucât dispozițiile acestui act normativ sunt aplicabile numai în cazul pensiilor stabilite sub incidența Legii nr 19/2000, Legea nr 226/2006 necuprinzând nici o dispoziție din care să rezulte aplicarea retroactivă a acestei legi.

Subliniază, apoi, că în mod greșit a reținut tribunalul că în cazul intimatului se aplică Legea nr 226/2006, fără a preciza în mod concret în baza cărui articol din acest act normativ se încadrează situația intimatului.

Prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii recurate.

Examinând sentința recurată sub aspectul criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea apreciază ca fiind fondat recursul pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează.

Din actele dosarului se reține că drepturile la pensie pentru limită de vârstă cuvenite contestatorului s-au deschis în anul 1997 și că pentru determinarea punctajului mediu anual s-a folosit stagiul complet de cotizare de 30 de ani prevăzut de Legea 3/1977, acesta dovedind o vechime totală în muncă de 46 ani 3 luni și 26 de zile, din care 29 ani, 8 luni și 26 de zile în grupa I de muncă, 2 ani și 27 de zile în grupa III de muncă la care s-a adăugat un spor de 14 ani și 6 luni pentru munca depusă în grupa I de muncă.

După cum rezultă din cuprinsul deciziei de pensionare la calculul pensiei s-a folosit stagiul complet de cotizare de 30 de ani, stagiu care a fost menținut și cu ocazia recalculării drepturilor la pensie ale contestatorului.

Acest stagiu a fost reținut însă greșit de către intimată, în condițiile în care contestatorul a desfășurat o perioadă mai mare de 25 de ani activități în domeniul siguranței circulației, activități ce sânt menționate în anexa 1 pct. 7 din Legea 226/2006, situație în care devin incidente dispozițiile art.1 alin 1, art 3 și art 5 din lege, care stabilesc faptul că persoanele care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă din cele enumerate în anexa 1 legii, o perioadă de minimum 25 de ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 15 ani, iar punctajul mediu anual avut în vedere la calculul pensiei se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare la 25.

Susținerea recurentei din motivele de recurs potrivit căruia stagiul de cotizare utilizat în cazul contestatorului este cel prevăzut de Legea 3/1977, sub imperiul căruia acesta s-a pensionat, nu poate fi acceptată, sens în care vor fi avute în vedere prevederile OUG 4/2005 care a fost adoptată în scopul uniformizării pensiilor și în vederea rezolvării unitare a problemelor ce apar în procesul de interpretare generat de evoluția în timp a legislației de pensii, astfel încât să fie respectat principiul " la condiții egale de pensionare pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie ".

Este adevărat faptul că prin art 2 al. 3 din G nr. 1550/2004 se prevede că pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea 3/1977, însă această prevedere intră în coliziune cu prevederile ordonanței mai sus arătate, care este un act normativ cu forță juridică superioară, și care așa cum s-a subliniat în aliniatele precedente a fost adoptat tocmai în scopul uniformizării pensiilor și în vederea realizării egalității de tratament pentru toate pensiile din sistemul public, indiferent de legislația care a fost în vigoare la data stabilirii inițiale a drepturilor la pensie, prin aplicarea acelorași principii și formule de calcul.

Prin urmare G nr. 1550/2004 invocată în recurs privind efectuarea operațiunilor de recalculare, nu poate adăuga la lege sau schimba sensul dispozițiilor legale cu forță superioară, astfel că criticile recurentei axate în principal pe greșita interpretare și aplicare a legii nu vor fi reținute.

În cuprinsul sentinței recurate s-a strecurat însă o eroare, în sensul că instanța a dispus recalcularea drepturilor la pensie cuvenite contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, stagiu care nu poate fi reținut în cazul acestuia, întrucât nu a desfășurat vreuna din activitățile prevăzute de art 20 din Legea 19/2000, pentru care s-ar putea reține acesta stagiu.

Față de aceste aspecte în temeiul dispozițiilor art. 312 cod procedură recursul va fi admis, sentința va fi modificată în parte, în sensul că se va dispune recalcularea pensiei prin utilizarea unui stagiu de 25 de ani și nu de 20 de ani cum eronat a dispus prim instanță, urmând a menține restul dispozițiilor sentinței recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

ADMITE ca fondat recursul civil declarat de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,str. - nr. 6, județul B în contradictoriu cu intimatul contestator, domiciliat în O-, - 76,.8, județul împotriva sentinței civile nr 913 /LM din 17 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte în sensul că:

DISPUNE recalcularea pensiei cuvenite contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani.

MENȚINE restul dispozițiilor sentinței recurate.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 18 martie 2009.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

- - - - -

Red dcz

14.04.2009

Jud fond,

Dact IC

2ex/ 17.04.2009

Președinte:Dana Cigan
Judecători:Dana Cigan, Felicia Toader, Doina Măduța

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 475/2009. Curtea de Apel Oradea