Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 55/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr. 211/240/2006
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 55/2008
Ședința publică de la 22 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâții, și împotriva deciziei civile nr.292/A din 9 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar cu nr.unic 211/240/2006 având ca obiect evacuare, în contradictoriu cu reclamanta intimată .
La apelul nominal făcut în ședința publică avocat pentru pârâții recurenți, și, și avocat pentru reclamanta intimată, lipsind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și timbrat, iar recurenții nu au făcut dovada că au achitat diferența de cauțiune în cuantum de 450 lei pentru suspendare executării silite.
Avocat învederează că recurenții nu dețin venituri pentru a putea achita diferența de cauțiune și renunță la cererea de suspendare a executării silite formulată.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat pentru pârâții recurenți solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, în principal casarea deciziei atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Hunedoara iar în subsidiar modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului pârâților și admiterea cererii reconvenționale cu compensarea cheltuielilor de judecată și obligarea reclamantei la plata creanței în cuantum de 2.000 lei.
În continuare susține motivele de recurs invocate în scris, arătând, în esență, că tribunalul nu a analizat toate motivele de apel invocate, omițând să se pronunțe asupra cheltuielilor de judecată referitoare la taxa de timbru și onorariul expertizei. Solicită cheltuieli de judecată.
Avocat solicită respingerea recursului ce nefondat și menținerea deciziei pronunțate de instanța de apel. Arată că valoarea creanței a fost stabilită prin expertiză- care nu a fost contestată de către pârâți. Solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr.353/22 martie 2007, pronunțată în dosarul nr.211/240/2006 Judecătoria Hațega admis acțiunea principală formulată de reclamanta împotriva pârâților, și, precum și în parte cererea reconvențională formulată de pârâți.
În consecință, a dispus evacuarea necondiționată a pârâților din imobilul situat în nr.154, înscris în CF 8989/2, nr.top.391/1, 392/2 și a constatat că pârâții au un drept de retenție asupra acestui imobil pentru suma de 1.240 lei.
Reclamanții reconvenționali au fost obligați la cheltuieli de judecată în sumă de 319 lei.
În motivarea sentinței, cu referire la probațiunea administrată, instanța de fond a reținut că reclamanta este proprietara imobilului, iar pârâții ocupă trei încăperi din acesta și folosesc terenurile reclamantei.
S-a mai reținut că pârâții reclamanți reconvenționali au efectuat lucrări de reparații la imobilul reclamantei în valoare de 1.240 lei.
În drept, soluția a fost motivată cu referire la dispozițiile art.480 cod civil și art.274 Cod procedură civilă.
Împotriva sentinței, pârâții au declarat apel în termen, motivat și legal timbrat, solicitând schimbarea acesteia în sensul admiterii cererii reconvenționale în întregime criticând sentința întrucât deși se reține că ea a efectuat mai multe lucrări de construcții și au raportat costul a trei pomeni pentru soțul reclamantei, nu a acordat în întregime aceste sume.
Prin decizia civilă nr.211/240/2006 Tribunalul Hunedoaraa respins ca nefondat apelul introdus de către pârâții reclamanți reconvenționali, și împotriva sentinței civile nr.353/2007 pronunțată de Judecătoria Hațeg și au fost obligați aceștia la plata sumei de 300 lei cheltuieli de judecată către intimata.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut și motivat următoarele:
Pârâții apelanți, prin cererea reconvențională au solicitat a se constata că au un drept de creanță asupra imobilului proprietatea reclamantei în valoare de peste 2.000 lei, pretinzând că au realizat o serie de lucrări de construcții și au suportat contravaloarea a trei pomeni pentru soțul reclamantei.
Dintre lucrările de construcții pentru aceștia au dovedit repararea unui gard, a unei fântâni, zugrăvitul interior cu var, betonarea unui coridor, tencuirea tavanului într-o cameră, dar la aceste lucrări a contribuit și reclamanta cu materiale de construcții, plata manoperei s-a făcut și din produsele obținute din gospodăria reclamantei, iar parte din materialele folosite proveneau din construcțiile vechi (41-43, 50-52 dosar fond).
Pe de altă parte este de observat că pârâții au folosit în cea mai mare parte locuința reclamantei, astfel că lucrările de întreținere reveneau în sarcina lor exclusivă.
În aceste condiții, în mod corect a reținut instanța de fond că valoarea ce cade în sarcina reclamantei din lucrările efectuate, este cea stabilită de expert, respectiv 1.240 lei (75 dosar fond).
În ce privește contribuția pârâților la cheltuielile ocazionate de parastasele pentru soțul reclamantei, aceste susțineri nu sunt confirmate de probațiunea administrată.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând în principal casarea deciziei iar în subsidiar modificarea.
În expunerea criticilor se arată că prin apel s-a criticat soluția instanței de fond raportat la două considerente, primul fiind valoarea pretențiilor care au fost considerate prea mici, motiv pe care instanța de apel s-a pronunțat, al doilea motiv al apelului declarat fiind exonerarea apelanților de la plata cheltuielilor de judecată sau compensarea acestora, motiv pe care instanța de apel nu-l reține nici în motivarea deciziei, nici nu se pronunță, astfel că se impune casarea cu trimitere în conformitate cu art.304 și urm. cod procedură civilă.
În subsidiar se solicită modificarea deciziei în sensul admiterii apelului sub toate cererile formulate.
Prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate Curtea constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit disp.art.312 alin.5 Cod procedură civilă în cazul în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului și judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată atât la admiterea probelor, cât și la dezbaterea fondului, instanța de recurs, după casare, trimite cauza spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea casată sau altei instanțe de același grad.
În speță, recurenții au solicitat casarea deciziei cu trimitere la instanța de apel motivat de faptul că instanța de apel nu s-ar fi pronunțat asupra unui motiv de apel.
În primul rând e de precizat că acest motiv nu se încadrează în cele două situații de casare cu trimitere stabilite limitativ de prevederile art.312 alin.5 arătate mai sus.
În al doilea rând, verificând motivarea apelului se constată că apelanții recurenți au solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței în sensul obligării reclamantei la plata tuturor îmbunătățirilor aduse și cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea apelului pârâții se referă numai la îmbunătățirile aduse imobilului.
Prin urmare, în mod corect instanța de apel a răspuns motivat, raportat la probele administrate și textele legale incidente, singurului motiv al apelului declarat- cel raportat la îmbunătățiri.
Cum prin motivarea apelului nu s-a adus nici o critică referitoare la cheltuielile de judecată acordate de prima instanță, susținerile recurenților în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acestui motiv sunt de neprimit.
Solicitarea de înlăturare a cheltuielilor de judecată sau a compensării acestora fiind făcută pentru prima dată în recurs, deciomissio medio, nu poate fi analizată.
Pentru considerentele expuse, Curtea în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat prezentul recurs.
Față de prevederile art.276 Cod procedură civilă, recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată efectuate de către intimată în sumă de 473 lei, reprezentând onorariul avocațial (400 lei) conform chitanței depuse la dosar și contravaloarea transportului pentru două termene de judecată (conform bonurilor de benzină depuse la dosar - 7,5 pentru 100 km- 20 x 3,66 lei)
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de către pârâții, și împotriva deciziei civile nr.292/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr.211/240/2006.
Obligă recurenții să plătească intimatei suma de 473 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22.02.2008.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 1: Nemenționat
Grefier,
Red.
Dact.2ex/5.03.2008
Jud..
Jud.fond
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat