Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 558/2008. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 558/2008 -
Ședința publică din 8 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Pantea Viorel judecător
- R - - JUDECĂTOR 2: Roman Florica
- - - - JUDECĂTOR 3: Bocșe Elena
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata contestatoare domiciliată în, str. -, nr. 6, județul B, împotriva sentinței civile nr. 909 din 28 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: litigiu de asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar, intimata contestatoare a depus la dosar întâmpinare și copia deciziei civile nr. 351/4.04.2007 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosar nr-, ambele părți au solicitat judecarea cauzei și în lipsă, după care:
CURTEA DE APEL,
Constată că, prin sentința civilă nr. 909 din 28 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B și în consecință s-a dispus anularea deciziei nr. 52623/16.08.2007 emisă de intimată pe seama contestatoarei și a fost obligată intimata să recalculeze pensia acesteia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani, sens în care intimata urmează să emită o nouă decizie de pensionare, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu 01.12.2005, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, prima instanță constată următoarele:
Prin decizia nr. 52623/16.08.2007 a fost recalculat dreptul de pensie al contestatoarei, obținându-se în urma acestei operațiuni un punctaj de 0.68027. Potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform Legii nr. 19/2000. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care a beneficiat soțul contestatoarei la data de 1 octombrie 2004, este Legea nr. 3/1977.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța apreciază că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării problemei. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, instanța constată că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al soțului contestatoarei era Legea nr. 3/1977, care prevedea la art. 8 o vechime integrală în muncă de 30 de ani. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin. 1 din nr.HG 1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.]" ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. O astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv nr.HG 1550/2004 amintită mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, care prevăd în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, față de acest principiu, având în vedere pe de-o parte că nr.OUG 4/2005 este ulterioară nr.HG 1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, se impune să concluzionăm că prevederile art. 2 alin. 1 din nr.HG 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensie.
Așa cum s-a arătat deja, reține tribunalul, judecătorul trebuie în primul rând să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a nr.HG 1550/2004 încalcă acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma numai spiritul legii nu și litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța apreciază că prevederile Legii nr. 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare tuturor categoriilor de pensionari ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie. Art. 43 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 prevede că asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. b și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă.
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța constatând că din adeverința depusă de contestatoare în probațiune (fila 7) rezultă că soțul acesteia a desfășurat pe o perioadă mai mare de 15 ani activitate în zona I de radiații, în temeiul art. 20 alin. 1 lit. b și art. 43 din Legea nr. 19/2000, precum și art. 2 alin. 1 din nr.HG 1550/2004, coroborat cu prevederile nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, a admis contestația potrivit dispozitivului sentinței.
Împotriva acestei sentințe, în termen și scutit de plata taxei judiciare de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând modificarea în tot a acesteia în sensul respingerii contestației formulate de către reclamantă.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat că instanța de fond a dat o interpretare eronată dispozițiilor art. 2 alin. 1 din nr.HG 1550/2004, reținând că stagiul de cotizare utilizat cu ocazia recalculării nu este cel impus de art. 8 din Legea nr. 3/1977, în vigoare la data deschiderii drepturilor la pensie, ci un alt număr de ani vechime în muncă, fără ca această opinie să fie fondată pe o anumită dispoziție legală.
S-a mai invocat că instanța a motivat contradictoriu hotărârea, reținând că soțului intimatei i se aplică dispozițiile art. 2 din nr.HG 1550/2004, pe care le coroborează cu art. 14 din Legea nr. 3/1977, lege ce nu face referire la 15 ani sau 20 de ani ca stagiu complet de cotizare, în plus, a aplicat retroactiv dispozițiile Legii nr. 19/2000 și nr.OUG 4/2005, încălcând principiul constituțional al neretroactivității legii.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea recursului civil de față, cu cheltuieli de judecată.
Verificând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, conform art. 306 Cod procedură civilă sub aspectul tuturor nulităților prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, Curtea de APEL ORADEAa reținut următoarele:
Din adeverința nr. 3292 din 6 mai 2007 emisă de Compania Națională a - B - Sucursala B, reiese că activitatea desfășurată de soțul intimatei (, în prezent decedat), în perioadele: 20.11.1958 - 31.12.1960; 20.09.1961 - 1.03.1982, se încadrează în procent de 100 % în zona I de radiații, grupa I de muncă subteran (condiții speciale), în baza prevederilor nr.HG 407/1990 și nr.HG 1025/2003.
Sigur că, la data deschiderii dreptului la pensie al acestuia, erau în vigoare dispozițiile Legii nr. 3/1977, dar art. 43 din Legea nr. 19/2000 prevede pentru asigurații care au lucrat efectiv în grupa I și II de muncă, de expunere la radiații, prevăzut de art. 20 lit. b și care aveau un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani la grupa I-a și 20 de ani la grupa a II-a, punctajul mediu anual se stabilește prin luarea în considerare a stagiilor prevăzute de acest articol, conform art. 77 din lege.
Este cert că soțului intimatei i s-au aplicat, la data deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile Legii nr. 3/1977, însă la recalculare nu se poate face abstracție de dispozițiile legii noi în materie, respectiv de art. 20, 43, 77 din Legea nr. 19/2000, modificată și completată, aspect corect reținut de instanța de fond, nefiind o adăugare la lege, întrucât s-ar încălca principiul consacrat prin actele normative de evaluare, conform căruia, la condiții egale de pensionare se impune acordarea unor pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie, iar art. 2 din Legea nr. 19/2000 consacră chiar principiul egalității tuturor participanților la sistemul public, altfel s-ar crea un tratament discriminatoriu pentru cei care au avut "neșansa" de a obține dreptul la pensie anterior Legii nr. 19/2000, ceea ce ar contraveni atât Constituției, ce proclamă egalitatea de tratament, cât și tuturor prevederilor internaționale în domeniu.
Prin aplicarea dispozițiilor legale mai sus arătate, instanța de fond nu a făcut altceva decât că a dispus aplicarea dispozițiilor legale în materie și situației intimatei, dispoziții mai favorabile, altfel, conform celor expuse mai sus, s-ar fi ajuns la o nejustificată discriminare a acestuia raportat la persoanele care s-au pensionat după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 și cei care s-au pensionat anterior, îndeplinind aceleași criterii, astfel că instanța de fond nu a interpretat greșit dispozițiile legale ci dimpotrivă, criticile sunt neavenite.
Pentru considerentele mai sus expuse, Curtea de APEL ORADEA, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul civil de față, fără cheltuieli de judecată, nefiind justificate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B împotriva sentinței civile nr. 909 din 28 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 8 aprilie 2007.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - R - - - - -
red.
în concept la 6.05.2008.
jud.fond. -
dact.
2 ex./8.05.2008.
Președinte:Pantea ViorelJudecători:Pantea Viorel, Roman Florica, Bocșe Elena