Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 629/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul II recurs |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.629/2009-
Ședința publică din data de 8 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Dana Cigan | - - | - JUDECĂTOR 2: Felicia Toader |
- - | - JUDECĂTOR 3: Măduța Doina | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul contestator, domiciliat în O,B-dul -, nr.100,.B,.6, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 968/LM din 5 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: reclaculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă reprezentantul recurentului contestator -lipsă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul Bihor -Cabinet Individual, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei dedusă judecății, după care:
Reprezentantul recurentului arată că nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra prezentului recurs.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Reprezentantul recurentului contestator solicită admiterea recursului promovat de partea pe care o reprezintă, respectiv casarea hotărârii atacate, obligarea intimatei la recalarea pensiei recurentului retroactiv din data de 30.02.2005-data emiterii deciziei nelegale, cu luarea în considerare a unui stagiu de cotizare anual de 25 de ani, cu acordarea cheltuielilor de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 968/LM din 5 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a respins contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Prin decizia nr.-/30.11.2005 a fost recalculată pensia contestatorului.
Potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art. 2 alin. 1 din HG1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea nr. 3/1977.
Față de susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, tribunalul a identificat legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, tribunalul a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] " ar fi trebuit să se concluzioneze că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care s-a făcut vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea nr.78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, se impune să concluzionăm că prevederile art. 2 alin.2 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Așa cum s-a arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin Legea nr.78/2005, rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța de fond a apreciat că prevederile Legii nr. 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Raportat însă la întregul dosar de pensie al contestatorului, instanța a constatat că acesta nu a desfășurat activitate în condițiile prevăzute de Legea nr.19/2000, respectiv în subteran, în zonă de expunere la radiații ( I sau II), aviație civilă sau activitate artistică, el desfășurând o activitate în funcția de în cadrul O, funcție și loc de muncă, care nu sunt prevăzute în cuprinsul dispoziției legale mai sus menționate, pentru a fi aplicabile dispozițiile Legii nr.19/2000.
Tribunalul a mai reținut că în speța dedusă judecății perioada de peste 20 de ani, invocată de contestator este doar perioada în care acesta a desfășurat activitate în grupa a II a de muncă, care i-a dat dreptul de a se pensiona pentru limită de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare și nicidecum nu poate fi confundat cu stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr.19/2000.
De asemenea, în speță s-a reținut nu pot fi aplicabile dispozițiile Legii nr.226/2006, întrucât dispozițiile acesteia se referă la locurile de muncă în condiții speciale, care potrivit art.2 al.2 din actul normativ mai sus menționat, cuprind și fostele locuri de muncă în grupa I potrivit legislației anterioare. Ori nu se poate face confuzie între condițiile speciale de muncă (fosta grupă I în legislația anterioară) și cele deosebite de muncă (fosta grupa II de muncă în legislația anterioară), în speță contestatorul desfășurând activitate în grupa a II a de muncă.
Astfel, nu s-au reținut ca și aplicabile în speță nici dispozițiile art.14 din Legea nr.3/1977, întrucât acestea nu reglementează stagiul complet de cotizare, ci doar dau dreptul persoanei de a se pensiona pentru limită de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare. Acest aspect este accentuat însăși de cele două aliniate ale art.14, respectiv aliniatul 1 și aliniatul 4, care la o simplă lecturare în situația în care s-ar lua în considerare că perioadele de timp inserate în cuprinsul lor ar constitui stagiu complet de cotizare, s-ar ajunge la situația ca pentru o activitate în aceeași grupă de muncă sa fie reglementat un stagiu de cotizare diferit, (respectiv pentru grupa I de muncă la alin.1 -un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, iar la alin.4 de 15 ani), iar (pentru grupa a II a de muncă la alin un stagiu complet de cotizare de 25 de ani, iar la alin.4 de 20 de ani!!!).
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța în temeiul art. 20 și art.43 din Legea nr.19/2000 a respins contestația formulată de contestator ca neîntemeiată.
Instanța a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către intimată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței recurate, în sensul obligării intimatei să-i recalculeze pensia prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 30.11.2005, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată în fond și recurs.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată contestatorul recurent faptul că a lucrat în condiții grele 29 ani 5 luni și 10 zile în grupa II la secția de la din O și prin urmare beneficiază de pensie prin utilizarea unui stagiu de 25 de ani în conformitate cu prevederile Legii nr. 226/2006.
Mai arată că întrucât s-a pensionat anterior datei de 1 aprilie 2001 în conformitate cu dispozițiile Normelor Metodologice de aplicare HG nr. 1550/2004, îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 3/1977, invocând în acest sens prevederile art. 11 și 14.
Subliniază totodată acesta că activitatea de calcinare, prăjire și rafinare a metalelor inferioare este o activitate prevăzută în condiții speciale de Legea nr. 226/2006.
Intimata Casa Județeană de pensii B nu a formulat întâmpinare și nici nu și-a precizat poziția procesuală în cauză.
Analizând recursul formulat prin prisma criticilor invocate instanța apreciază că acesta este fondat urmare a considerentelor ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Drepturile la pensie ale recurentului contestator s-au deschis sub imperiul Legii nr. 3/1977, fiind înscris la pensie prin decizia nr. -/01.02.2000, având un stagiu complet de cotizare realizat de 43 ani 10 luni și 27 zile, din care 29 ani, 5 luni și 10 zile în grupa a II-a, 5 ani 10 luni și 26 zile în condiții normale iar stagiu asimilat 1 an 3 luni și 21 zile.
Din adeverința nr. 2769/15.12.2008 emisă de SC O, succesoarea în drepturi a fostei, se reține că recurentul a fost angajatul acestei societăți în perioada 18.03.1969-23.06.1969; 02.11.1970-22.03.1999; 01.09.1999-13.02.2002, în perioada de la 18.03.1969-23.06.1969; 01.11.197022.03.1999; 16.06.2000-01.04.2001, având meseria de în cadrul secției, fiind încadrat în grupa a II-a de muncă în procent de 100%.
Conform art. 1 alin. 1 din Legea nr. 226/2006 începând cu data de 01.04.2001, sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activitățile prevăzute în anexa 1, ori, din punctul 20 al acesteia se reține că activitatea pe care a desfășurat-o recurentul se încadrează în acestea, aspect ignorat de către instanța de fond.
Constatându-se așadar că recurentul a lucrat în condiții deosebite peste 25 de ani, în speță devin incidente dispozițiile art. 3, 5 alin. 1 din legea nr. 226/2006, conform cărora punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte realizat din însumarea punctelor anuale realizate în perioada de cotizare.
Cât privește solicitarea recurentului de a i se acorda drepturile recalculate începând cu data de 30.11.2005, este de subliniat că o astfel de solicitare nu poate fi acceptată, în condițiile în care prin art. 169 al. 3 din legea nr. 19/2000 se prevede că pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare. Ori, în condițiile în care recurentul nu a făcut dovada că s-a adresat cu o cerere de recalculare către Casa de Pensii, respectiv a datei în care s-ar fi formulat o astfel de cerere, față de dispoziția legală de mai sus, drepturile urmează a-i fi acordate de la data sesizării instanței (12.03.2008).
Față de considerentele invocate, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, recursul va fi admis, urmând a fi modificată sentința recurată în sensul că se va admite contestația și va fi obligată intimata să recalculeze pensia contestatorului prin utilizarea unui stagiu de cotizare de 25 de ani.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, intimata va fi obligată la 1.000 lei cheltuieli de judecată în favoarea recurentului, în fond și recurs, sumă ce reprezintă onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul civil declarat de recurentul contestator, domiciliat în O,B-dul -, nr.100,.B,.6, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 968/LM din 5 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în totalitate, în sensul că:
Admite contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Dispune modificarea deciziei de pensionare nr. - din 19 octombrie 2007 emisă de intimată și o obligă pe aceasta să recalculeze pensia contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 12.03.2008.
Obligă intimata la 1.000 lei cheltuieli de judecată în favoarea recurentului în recurs și primă instanță.
DIFINITIVĂ și IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 8 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
- judecători fond -
- redactat decizie - judecător - 04.05.2009
- dactilografiat grefier - 05.05.2009-2 ex.
Președinte:Dana CiganJudecători:Dana Cigan, Felicia Toader, Măduța Doina
