Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 63/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(1134/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILA ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 63
Ședința publică din 21.01.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Stere Learciu
JUDECĂTOR 2: Claudiu Marius Toma
JUDECĂTOR 3: Ioana
Grefier -
- XX -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenta reclamantă, împotriva deciziei civile nr. 136 din 30.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimații pârâți și.
Cauza are ca obiect acțiune civilă pentru evacuare.
La apelul nominal se prezintă avocatul, în calitate de reprezentant al recurentei reclamante, în baza împuternicirii avocațiale nr. 34521/2009, eliberată de Baroul București și lipsesc intimații pârâți și.
Se face referatul cauzei de către grefier, învederându-se faptul că procedura este legal îndeplinită.
Avocatul recurentei depune la dosar act de adjudecare a imobilului în litigiu, către -, încheiat la data de 15.10.2009, precum și proces verbal încheiat de executorul judecătoresc la data de 10.12.2009 cu ocazia punerii în executare a hotărârii de evacuare.
Solicită, în consecință, să se ia act că recursul a rămas fără obiect.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3972/21.03.2008, pronunțată în dosar nr-, Judecătoria Sectorului 1 Baa dmis acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâților și, a dispus evacuarea pârâților din imobilul situat în B,-,.6, sector 1, pentru lipsă de titlu, a obligat pârâții la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă, în cuantum de 10,3.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, prin cererea înregistrată la 8.01.2008, reclamanta a solicitat să se dispună evacuarea pârâților și din imobilul situat în B,-,. 6, sector 1, pentru lipsă de titlu, în motivarea cererii, reclamanta arătând că a dobândit proprietatea asupra imobilului prin contractul de vânzare - cumpărare autentic nr. 1268/28.09.2007. A reținut că reclamanta și-a motivat cererea de evacuare prin aceea că pârâții nu dețin un titlu locativ asupra imobilului și că aceștia, deși au fost notificați să elibereze apartamentul, nu s-au conformat unei astfel de obligații.
In drept, reclamanta a invocat art. 61 din Legea nr. 114/1996 republicată.
La 19.02.2008, pârâții au formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, cu obligarea reclamantei la cheltuieli de judecată, arătând că locuiesc în imobil de peste 30 de ani, iar, în anul 2003, imobilul a fost restituit numitului. Pârâții susțin că l-au notificat pe noul proprietar al imobilului, prin notificarea înregistrată la BEJ sub nr.1999/3.09.2003, solicitând încheierea contractului de închiriere asupra imobilului. Arată că, în anul 2005, prin decizia civilă nr.1547/9.11.2005, proprietarul a fost obligat să încheie contract de închiriere pe o perioadă de 5 ani cu actualii pârâți, cuantumul chiriei urmând a fi stabilit conform OUG nr. 40/1999 și Legii nr. 10/2001.
În continuare, pârâții arată că, deși instanțele au dispus irevocabil asupra drepturilor lor locative, proprietarul nu a executat, cu bună-credință, aceste dispoziții, astfel că acesta a declanșat o acțiune în evacuare împotriva pârâților, cerere respinsă irevocabil prin decizia civilă nr. 668/14.07.2006 a Tribunalului București Secția a V-a civilă. Arată că, ulterior acestui moment, proprietarul imobilului i-a notificat din nou, în scopul predării imobilului, iar, prin sentința civilă nr. 16201/22.11.2007, Judecătoria Sectorului 1 constatat perimată acțiunea reclamantului împotriva pârâților, având ca obiect plata contravalorii lipsei de folosință a aceluiași imobil.
Pârâții menționează că, la 23.09.2007, proprietarul a înstrăinat imobilul actualei reclamante, conform contractului de vânzare-cumpărare autentic nr.1268/2007, vânzătorul aducând la cunoștința cumpărătoarei că apartamentul a fost dobândit prin revendicare de la statul român. Arată că au fost notificați de către cumpărătoare, la 22.11.2007, să elibereze imobilul și să predea cheile până la 30.11.2007. În aceste condiții, arată că acțiunea este vădit neîntemeiată, întrucât pârâții dețin un titlu locativ asupra imobilului, recunoscut prin hotărâre judecătorească, reclamanta cunoscând situația juridică a apartamentului cumpărat. Susțin pârâții că există o conivență frauduloasă a celor doi proprietari succesivi, în dauna drepturilor chiriașilor, astfel că vor formula, pe cale separată, o acțiune în anularea contractului pentru încălcarea dreptului de preferință la cumpărarea imobilului.
Analizând probatoriul administrat, prima instanță a reținut că reclamanta a devenit proprietarul imobilului litigios, prin contractul de vânzare-cumpărare anterior menționat, contract încheiat cu vânzătorul, acesta din urmă fiind obligat, prin decizia civilă nr. 1547/2005, să încheie cu actualii pârâți contractul de închiriere asupra imobilului pe o perioadă de 5 ani.
Judecătorul fondului a apreciat că reclamantei nu îi incumbă obligația de a încheia cu pârâții contract de închiriere, existând doar o promisiune de vânzare, notată în favoarea reclamantei. Reținând că pârâții nu au făcut dovada unui titlu locativ, în temeiul art. 480 cod civil, a admis acțiunea și a dispus evacuarea pârâților, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții, în termenul prevăzut de art.284 al.1 Cod de procedură civilă, solicitând modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea căii de atac, apelanții arată că sentința este dată cu aplicarea greșită a legii și în baza unei aprecieri eronate a probatoriului. Apelanții reiau apărările formulate prin întâmpinarea depusă în dosarul de fond, reiterând susținerea potrivit căreia dreptul locativ le este conferit prin hotărâre judecătorească irevocabilă.
Susține apelanții că prima instanță a motivat sumar sentința, neanalizând incidența normelor legale speciale, protective pentru drepturile chiriașilor. Astfel, susțin că legea a fost încălcată, pentru aceea că foștii chiriași beneficiază de o prorogare a efectelor contractului de locațiune, încheiat anterior cu statul, precum și pentru aceea că s-au încălcat efectele unei sentințe irevocabile, care statuează asupra prelungirii efectelor raportului de locațiune.
Intimata a formulat întâmpinare, depusă la filele 14, 15 din dosar, solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat. În cuprinsul apărărilor sale, intimata arată că apelanții nu dețin un titlu locativ asupra imobilului, aceștia nepunând în executare Sentința Civilă nr. 1547/2005.
În continuare, intimata invocă excepția lipsei calității procesuale active a apelanților, față de împrejurarea că au calitatea de apelanți și, iar întâmpinarea din dosarul de fond a fost formulată de și lonut, existând inadvertente cu privire la numele pârâților - apelanți. În acest sens, intimata face trimitere la numele pârâților identificate prin decizia civilă nr. 1547/2005. De asemenea, în raport de data pronunțării deciziei nr. 1547/2005-9.11.2005, intimata invocă prescripția dreptului de a cere punerea în executare a deciziei. Susține că apelanții sunt în posesia unei hotărâri judecătorești pronunțată față de un terț, prin care acesta din urmă este obligat să încheie un contract de închiriere.
Prin decizia civilă nr.136/30.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, s-a admis apelul formulat de apelanții pârâți și; a fost schimbată în tot sentința apelată, în sensul că a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva deciziei civile de mai sus, a declarat recurs recurenta reclamantă a arătat că:
- intimații nu au făcut dovada notificării debitorului obligației de a face;
- în cauză este vorba despre un contract prin care locatorul se obligă să asigure folosința unui bun pentru locatar, în schimbul unei sume de bani numită chirie.
În drept: art.304 pct.9 Cod de procedură civilă.
La termenul de judecată din 21.01.2010, apărătorul recurentei depune la dosar un act de adjudecare a imobilului în litigiu încheiat la data de 15.10.2009 către numita, precum și procesul-verbal încheiat de executorul judecătoresc la data de 10.12.2009 cu ocazia punerii în executare a hotărârii de evacuare. Solicită a se lua act că recursul a rămas fără obiect.
Față de cele arătate mai sus, Curtea urmează să admită recursul, să modifice în tot decizia recurată, în sensul că va admite apelul și pe fond va respinge acțiunea ca fiind rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta reclamantă împotriva deciziei civile nr.136/30.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimații pârâți și.
Modifică în tot decizia recurată, în sensul că admite apelul formulat de apelanții pârâți împotriva sentinței civile nr.3972/21.03.2008, pronunțată de Judecătoria sectorului 1 B, și pe fond respinge acțiunea formulată de reclamantă, ca rămasă fără obiect.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 ex/10.02.2010
- Secția a V-a -
-
Jud.Sector 1 -
Președinte:Stere LearciuJudecători:Stere Learciu, Claudiu Marius Toma, Ioana
