Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 740/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ nr. 740/2009-
Ședința publică din 21 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Popa Aurora | - - | - JUDECĂTOR 2: Galeș Maria |
- - | - JUDECĂTOR 3: Măduța Doina | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurentul contestator, cu domiciliul în -/8 județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, împotriva sentinței civile nr. 1150/LM/2008 din 04 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie,
Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 13 aprilie 2009, dată la care părțile prezente au pus concluzii în recurs, concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 16 aprilie 2009, respectiv 21 aprilie 2009, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1150/LM/2008 din 04 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, a fostrespinsă contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 32481/31.08.2005 a fost recalculată pensia contestatorului, obținându-se în urma acestei operațiuni un punctaj 1,17951 de puncte, iar potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform articolului 2 alin. 1 din HG1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea 3/1977.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, s-a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin. 1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] " ar trebui concluzionat că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, se impune să concluzionăm că prevederile art. 2 alin.2 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Raportat însă la întregul dosar de pensie al contestatorului, instanța a constatat că acesta a desfășurat activitate în condițiile speciale prevăzute de Legea nr. 19/2000, respectiv in subteran, în zonă de expunere la radiații ( I sau II), aviație civilă sau activitate artistică de doar 9 ani 4 luni si 7 zile fără a întruni condițiile de minim 20 ani in subteran si 15 ani in zona I de radiații, desfășurând o activitate în funcția de electrician, șofer, conducător auto in grupa a II a de muncă (condiții deosebite), care nu este prevăzută in cuprinsul dispoziției legale mai sus menționate, pentru a fi aplicabile prevederile Legii nr. 19/2000.
S-a mai reținut că în speța dedusă judecății perioada de peste 20 de ani invocata de contestator este doar perioada in care acesta a desfășurat activitate in grupa a II a de muncă, care i-a dat dreptul de a se pensiona pentru limita de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare si nicidecum nu poate fi confundat cu stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 19/2000.
De asemenea, instanța a mai reținut că in speță nu pot fi aplicabile dispozițiile Legii nr. 226/2006, întrucât dispozițiile acesteia se refera la locurile de munca în condiții speciale, care potrivit art. 2 al. 2 din actul normativ mai sus menționat cuprind si fostele locuri de munca in grupa I potrivit legislației anterioare. Ori nu se poate face confuzie intre condițiile speciale de munca (fosta grupa I in legislația anterioara ) si cele deosebite de munca (fosta grupa II de munca in legislația anterioara), in speța contestatorul desfășurând activitate in grupa a II a de muncă, funcția contestatorului neregăsindu-se in anexa la actul normativ mai sus menționat.
Nu se pot retine ca si aplicabile in speță nici dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977, întrucât acestea nu reglementează stagiul complet de cotizare, ci doar dau dreptul persoanei de a se pensiona pentru limita de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare, iar din buletinele de calcul reiese că contestatorul a beneficiat și de sporul de sase luni pentru fiecare an prestat in grupa de muncă. De asemenea din datele privind activitatea in muncă s-a reținut că intimata a luat in considerare sporurile solicitate de contestator.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul, solicitând admiterea lui, casarea hotărârii atacate, obligarea intimatei la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei avându-se în vedere un stagiu de cotizare de 25 de ani, retroactiv din 31.08.2005, în care să se ia în considerare și adeverința nr. 594/2008 eliberată de SC SA depusă la dosar, cu sporul suplimentar pentru alte funcții (taxator, gestionar, mânuitor de bunuri materiale).
În motivarea recursului se arată că sentința recurată este nelegală, netemeinică și nefondată, deoarece nu s-a ținut cont de vechimea sa totală în muncă de 46 de ani, din care peste 9 ani în grupa I-a de muncă în de uraniu și peste 22 de ani în grupa a II-a, atât în condiții speciale cât și în condiții deosebite. Nu s-a ținut cont nici de adeverința depusă la dosar, ce atestă faptul că a îndeplinit suplimentar, pe lângă funcția de șofer și alte funcții, de taxator, gestionar, mânuitor de bunuri materiale, pentru care a plătit cota de asigurare socială. Instanța nu avut în vedere nici respectarea integrală a Legii nr. 3/1977, în ce privește articolele 11, 14, precum și a articolelor 19 și 20 din Legea nr. 19/2000, anexa IV din Legea nr. 4/1978.
În drept s-au invocat articolele 11, 14 din Legea nr. 3/1977, articolele 19, 20, 43, 77 din Legea nr. 19/2000, anexa IV din Legea nr. 4/1978.
Intimata, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică, invocând printre altele faptul că adeverința invocată de recurent a fost valorificată prin decizia nr. 32481/10.10.2008.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, instanța constată că recursul este nefondat și-l va respinge în baza prevederilor articolului 312 Cod de procedură civilă, pentru următoarele considerente:
Recurentul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă prin decizia nr. 32481/27.07.1994 începând cu 01.09.1994, în baza Legii nr. 3/1977, având o vechime în muncă de 9 ani, 4 luni și 7 zile în grupa I-a și 21 ani, 11 luni și 19 zile în grupa a II- Ulterior i-a fost recalculată pensia prin decizia cu același număr din 31.08.2005, reținându-se un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
Din actele de la dosar, inclusiv din copia carnetului de muncă al contestatorului recurent, rezultă că activitatea încadrată în grupa I-a de muncă a fost desfășurată în sector minier subteran, iar în grupa a II-a de muncă a desfășurat activitate de șofer la SC SA (fosta Autobază ).
Corect a reținut instanța de fond că pensia contestatorului a fost recalculată corect cu stagiul complet de cotizare prevăzut de dispozițiile legale în vigoare, atât la data stabilirii pensiei cât și la data recalculării acesteia.
Este evident că în speță nu-i sunt aplicabile contestatorului dispozițiile Legii nr. 19/2000, întrucât nu a desfășurat activitate peste 15 sau 20 de ani în subteran conform dispozițiilor acestei legi și nici dispozițiile Legii nr. 226/2006, întrucât prevederile acesteia se referă la locurile de muncă în condiții speciale și care, în genere, sunt echivalente cu fostele locuri de muncă încadrate în grupa I-a potrivit legislației anterioare. Cum contestatorul nu a desfășurat activități dintre cele expres enumerate în cuprinsul dispozițiilor și anexei din Legea nr. 226/2006, sunt neîntemeiate pretențiile acestuia privind recalcularea pensiei prin utilizarea stagiului de cotizare prevăzut de această lege sau de Legea nr. 19/2000 - articolele 20, 43, 77.
Este adevărat că Legea nr. 3/1977 stabilea anumite facilități pentru pensionarea persoanelor care au lucrat în condiții speciale de muncă, în grupa I-a sau grupa a II-a, însă recalcularea pensiei fiind efectuată sub imperiul dispozițiilor Legii nr. 19/2000, se impune a fi făcută în condițiile prevăzute de această lege, care stabilește expres la articolul 20 activitățile ce sunt considerate a fi desfășurate în condiții deosebite și pentru care stagiul de cotizare necesar este diferit, diminuat față de cel prevăzut pentru activitățile desfășurate în condiții normale.
Este nefondat și motivul invocat de recurent referitor la neluarea în considerare a adeverinței nr. 594/09.06.2008 eliberată de SC SA, cu sporul suplimentar pentru alte funcții, întrucât conform buletinului de calcul din 10.10.2008 - fila 51 dosar fond și deciziei nr. 32481/2008 - fila 50 dosar fond, această adeverință a fost avută în vedere la recalcularea pensiei, drepturile fiindu-i acordate retroactiv începând cu 01.09.2005, conform mențiunilor efectuate de intimată în cuprinsul deciziei de mai sus.
Față de considerentele mai sus expuse, instanța, în baza articolului 312 aliniatul 1 Cod de procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul, menținând ca legală și temeinică sentința recurată.
Se constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondat recursul civil declaratde recurentul contestator, cu domiciliul în -/8 județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, împotriva sentinței civile nr. 1150/LM/2008 din 04 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 21 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
decizie: GM/05.05.2009
Complet fond:,
în 2 ex.: /05.05.2009
Președinte:Popa AuroraJudecători:Popa Aurora, Galeș Maria, Măduța Doina
