Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 75/2010. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 75/2010 -
Ședința publică din 19 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Roman Florica R - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Galeș Maria
- - - - JUDECĂTOR 3: Popa Aurora
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B în contradictoriu cu intimatul contestator domiciliat în O,-, - 1,. 28, județul B, împotriva sentinței civile nr. 551 din 20 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalcularea pensiei.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă intimatul contestator - personal, lipsă fiind recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar, recurenta intimată a depus la dosar precizare, după care:
Nefiind probe ori cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Intimatul contestator solicită respingerea recursului, menținerea sentinței tribunalului ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
deliberând,
Asupra recursului civil de față, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 551 din 20 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis în parte contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B și în consecință a fost obligată intimata să recalculeze pensia contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani, sens în care a fost obligată intimata să emită o nouă decizie de pensionare; s-au respins restul pretențiilor, fără cheltuieli de judecată.
a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin decizia nr. -/10.11.1998, contestatorul a fost înscris la pensie limita de vârstă în baza prevederilor Legii nr. 3/1977, iar prin decizia nr. -/30.11.2005 a fost recalculată pensia contestatorului, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă instanța de fond a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în materie, în scopul clarificării acestei probleme. nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
Astfel, din nr.OUG 4/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a nr.HG 1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu.
Instanța de fond reține că reclamantului nu îi sunt aplicabile prevederile art. 43 și 77 din Legea nr. 19/2000, așa cum acesta susține, întrucât nu a desfășurat activitate o perioadă de 20 de ani în locurile de muncă în condițiile speciale prevăzute de art. 20 lit. a, care sunt unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50 % din timpul normal de muncă în luna respectivă.
Prima instanță a apreciat însă că reclamantului îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 226/2006, ce a fost emisă în temeiul art. 19 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, dispozițiile acestei legi fiind aplicabile tuturor pensionarilor care au desfășurat activitate în grupa I de muncă (condiții speciale) o perioadă mai mare de 25 de ani la o unitate din cele prevăzute în anexa la Legea nr. 226/2006, indiferent de anul deschiderii dreptului la pensie.
Art. 2 alin. 2 din Legea nr. 226/2006 prevede că sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, în care asigurații și-au desfășurat activitatea pe durata programului normal de lucru din luna respectivă, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă și care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale.
În concluzie, funcția și locul de muncă al contestatorului, fochist locomotivă, mecanic la de O, încadrându-se în grupa I de muncă potrivit legislației anterioare, este astfel asimilat stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr. 226/2006, iar potrivitOrdinului nr. 447/2003, anexa nr. 2sunt funcții cu responsabilități în siguranța circulației.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 226/2006, "asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege, beneficiază de pensie pentru limita de vârsta cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000".
Art. 5 din același act normativ stipulează că "pentru asigurații prevăzuți la art. 3, punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare".
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța constatând că din datele privitoare la activitatea în muncă a contestatorului, aflate în carnetul său de muncă, rezultă că sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 4 din Legea nr. 226/2006, în temeiul art. 3 coroborat cu art. 5 din Legea nr. 226/2006, a obligat intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani și nu 20 de ani cum solicită neîntemeiat contestatorul, sens în care a obligat intimata să emită o nouă decizie de pensionare.
Împotriva acestei sentințe, în termen și scutit de plata taxei judiciare de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii contestației formulate.
În motivarea recursului, recurenta arată în esență că:
- în cauză sunt incidente prevederile Legii nr. 3/1977 - contestatorul fiind înscris la pensie în baza deciziei nr. -/10.11.1998;
- a fost în eroare instanța când a interpretat art. 2 alin. 1 din nr.HG 1550/2004, opinând fără o fundamentare legală că se aplică alt stagiu de cotizare decât cel impus de Legea nr. 3/1977, care reglementează o vechime integrală în muncă necesară ieșirii la pensie de 30 ani la bărbați și 25 ani la femei, art. 14 alin. 4 al acestei legi acordând doar beneficiul reducerii vârstei de pensionare pentru cei care au lucrat în grupa I sau a II-a de muncă;
- un alt motiv de recurs vizează inaplicabilitatea prevederilor Legii nr. 226/2006 în cazul în speță, întrucât acest act normativ stipulează că încadrarea în condiții speciale de muncă are loc începând cu data de 1 aprilie 2001, iar locurile de muncă sunt doar unitățile prevăzute în anexa 2 la lege, condițiile impuse de acest act normativ trebuind să fie îndeplinite cumulativ;
- totodată, recurenta invocă faptul că s-a făcut confuzie între stagiul de cotizare realizat, care reprezintă vechimea totală în muncă, stagiul complet de cotizare, care este stabilit în mod expres de legiuitor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual și respectiv reducerea vârstei standard de pensionare, care nu are legătură cu reducerea stagiului complet de cotizare.
În drept, invocă art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, nr.HG 1550/2004.
Ulterior, prin precizările depuse la dosar, recurenta învederează instanței de recurs că intimatul urmează să beneficieze de prevederile nr.OUG 100/2008 și că de aceste prevederi poate beneficia doar în cazul în care la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete prevăzute de anexa 3 din această ordonanță. Se invocă și dispozițiile deciziei nr. 40/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
La termenul din 19 ianuarie 2010, intimatul a solicitat respingerea recursului.
Verificând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, conform art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea de Apel Oradeaa reținut următoarele:
Intimatul contestator a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă prin decizia nr. -/10.11.1998, iar ulterior i-a fost recalculată pensia, reținându-se un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, în condițiile în care justifică o vechime în muncă de 26 ani, 3 luni și 8 zile în grupa I de muncă, în siguranța circulației, fochist, mecanic de locomotivă, în cadrul, respectiv la de O, precum și 8 ani și 5 luni și 24 zile în grupa a III-a de muncă - condiții obișnuite. Aceste aspecte rezultă și din copia carnetului de muncă aflată la dosarul cauzei.
Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, a stabilit care sunt locurile de muncă în condiții speciale, iar prin anexa 1 pct. 7 la actul normativ, este încadrată ca loc de muncă în condiții speciale și activitatea desfășurată de personalul din siguranța circulației.
Corect a apreciat instanța de fond că ocupațiile avute de contestator se încadrează între activitățile vizând siguranța circulației, având în vedere dispozițiile anexei nr. 2 pct. 46 din Ordinul nr. 447/2003 pentru aplicarea instrucțiunilor privind examinarea medicală și psihologică a personalului din transporturi, cu responsabilități în siguranța circulației, care prevăd că funcțiile deținute de contestator sunt funcții cu responsabilități în siguranța circulației.
Prin urmare, contestatorul îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 226/2006 și Legea nr. 19/2000, care obligă casele de pensii județene la recalcularea pensiilor din sistemul public, astfel că, stagiul complet de cotizare ce urmează a se reține pentru intimat este de 25 de ani, cum corect a reținut instanța de fond.
Este evident că nu este întemeiată critica recurentei privind inaplicabilitatea Legii nr. 226/2006 în cauză, câtă vreme la art. 2 alin. 2 din acest act normativ, se stipulează că sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale, și perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii.
În ceea ce privește stagiile de cotizare, nu reiese din sentință că instanța ar fi făcut confuzie între acestea, dimpotrivă, a evidențiat că stagiul complet de cotizare este de 25 de ani, conform dispozițiilor Legii nr. 226/2006 și nu de 20 de ani, cum neîntemeiat a solicitat contestatorul, sau de 30 de ani, cum a reținut intimata prin decizia contestată.
În această situație, critica adusă hotărârii instanței de fond privind stabilirea stagiului de cotizare de 25 de ani la recalcularea pensiei contestatorului, este nefondată, sub acest aspect neimpunându-se modificarea sentinței.
Este important totodată a se menționa că în cursul judecării cauzei a fost pronunțată Decizia asupra recursului în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, nr. 40/2008, prin care s-a unificat practica neunitară în materie la nivel național, concluzionându-se că în situația celor pensionați în perioada de aplicare a Legii nr. 3/1977 și care au lucrat în grupele I sau a II-a de muncă, li se aplică la determinarea punctajului mediu anual stagiul de cotizare prevăzut de art. 14, însă în considerentele aceleiași decizii s-a precizat că instanțele care au aplicat stagiul de cotizare impus de art. 8 (30 de ani la bărbați, 25 de ani la femei) au procedat corect, art. 14 conferind doar beneficiul reducerii vârstei legale de pensionare, un adaos de grupă. Această decizie nu este aplicată în prezenta speță, dat fiind că până la publicarea acesteia în Monitorul Oficial, la data de 20 mai 2009, persoanele care au promovat litigii anterior, aveau legitimă de dobândire a unui bun, iar în astfel de situații în care dreptul intern este în neconcordanță cu cel internațional, acesta din urmă se aplică prioritar, excepție făcând situațiile în care dreptul intern este mai favorabil, ceea ce nu este cazul în speță, context în care este necesar a se face trimitere la art. 11 și 20 din Constituția României cu referire la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la practica acesteia și respectiv la art. 14 și art. 1 din Protocolul nr. 1 și nr. 12.
S-a făcut aplicarea practicii unitare în materie a Curții de Apel Oradea, întrucât astfel cum s-a reliefat mai sus, la data promovării litigiului - 27.05.2008 - partea contestatoare avea legitimă de dobândire a unui bun în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul adițional nr. 1, practicii constante a Curții de Apel Oradea, sens în care este necesar a se face trimitere la cauzele, /României.
Prin urmare, soluția pronunțată de instanța de fond prin sentința recurată va fi menținută în ce privește reținerea stagiului complet de cotizare.
Se impune însă modificarea acesteia doar în ceea ce privește data de la care urmează a fi acordate drepturile în favoarea contestatorului.
Astfel, potrivit art. 169 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare cererii de recalculare.
Cum Legea nr. 226/2006 nu prevede o dată expresă privind acordarea drepturilor recalculate celor care au desfășurat activitate în condițiile deosebite stipulate în anexa nr. 1, și cum potrivit art. 6, acestea se completează cu dispozițiile Legii nr. 19/2000, data de la care se cuvine recalcularea pensiei petentului este de 1 iunie 2008, corespunzând lunii următoare cererii adresată de către acesta direct instanței de judecată.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 alin. (1), combinat cu art. 316 și 296 Cod procedură civilă, se va admite recursul civil de față, se va modifica în parte sentința Tribunalului Bihor, în sensul că drepturile stabilite se acordă contestatorului începând cu data de 1 iunie 2008 și se vor păstra restul dispozițiilor.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat de către recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 312 alin. 1, combinat cu art. 296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B în contradictoriu cu intimatul contestator domiciliat în O,-, - 1,. 28, județul B, împotriva sentinței civile nr. 551 din 20 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în sensul că:
Drepturile stabilite prin sentință, privind decizia de pensionare nr. - emisă pe seama contestatorului, se acordă începând cu data de 1 iunie 2008.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 19 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - - - -
red.
jud.fond. -
dact.
4 ex./10.02.2010
- 2 com./
- CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B - O,-, județul B,
- - O,-, - 1,. 28, județul
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Galeș Maria, Popa Aurora