Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 77/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 77/2010 -
Ședința publică din 19 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Roman Florica R - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Galeș Maria
- - - - JUDECĂTOR 3: Popa Aurora
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B în contradictoriu cu intimatul contestator domiciliat în localitatea, nr. 147, județul B, împotriva sentinței civile nr. 332 din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalcularea pensiei.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar, recurenta intimată a depus la dosar completare la întâmpinare, în cauză s-a solicitat judecarea și în lipsă, după care:
CURTEA DE APEL
deliberând,
Asupra recursului civil de față, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 332 din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis în parte contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B și în consecință s-a dispus anularea deciziei nr. 16379/30.06.2005 emisă de intimată pe seama contestatorului și a fost obligată intimata să recalculeze pensia acestuia prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani, sens în care să emită o nouă decizie de pensionare în favoarea contestatorului, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea hotărârii, prima instanță a reținut următoarele:
Contestatorul a ieșit la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă prin decizia nr. 16379/20.07.1993 (fila 3 dosar).
La calcularea pensiei, intimata a avut în vedere stagiul complet de cotizare de 30 de ani, conform Legii nr. 19/2000, după cum reiese întâmpinarea depusă (fila 29-30 dosar).
Potrivit deciziei nr. 16379/20.07.1993, contestatorul a lucrat în grupa I de muncă 28 ani, 3 luni și 8 zile, având un stagiu total de cotizare realizat de 45 de ani, 3 luni și 13 zile.
Tribunalul a constatat că în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 226/2006, începând cu data de 1 aprilie 2001 sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activitățile prevăzute în anexa 1. La punctul 7 din anexa 1 este stipulată activitatea desfășurată de personalul din siguranța circulației care îndeplinește funcția de mecanic de locomotivă și automotor, mecanic ajutor și mecanic instructor. Din copia fișei de pensie (fila 33 dosar) rezultă că reclamantul a desfășurat activitatea în funcția de frânar și șef de tren, o perioadă de peste 25 de ani.
Instanța de fond a constatat că această ocupație avută de contestator se încadrează în siguranța circulației, având în vedere dispozițiile anexei nr. 2 pct. 46 din Ordinul nr. 447/2003 pentru aplicarea Instrucțiunilor privind examinarea medicală și psihologică a personalului din transporturi cu responsabilități în siguranța circulației, care prevăd că funcția de șef de tren implică o responsabilitate în siguranța circulației.
Conform art. 3 din Legea nr. 226/2006, asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 la lege, iar conform art. 5 din același act normativ, pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 de ani a numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare.
Din aceste prevederi legale rezultă că la stabilirea punctajului mediu anual, intimata avea obligația să împartă numărul de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale la 25 de ani și nu la 30 de ani, așa cum în mod greșit a dispus.
Având în vedere considerentele anterior menționate, în temeiul art. 3 din Legea nr. 226/2006, coroborat cu anexa nr. 2 pct. 46 din Ordinul nr. 447/2003, instanța a admis în parte contestația formulată, a dispus anularea deciziei nr. 16379/30.06.2005 emisă de intimată pe seama contestatorului și a obligat intimata să recalculeze pensia acestuia prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani, sens în care să emită o nouă decizie de pensionare în favoarea contestatorului.
S-a constatat că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată în cauză.
Împotriva acestei sentințe, în termen și scutit de plata taxei judiciare de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii contestației formulate.
În motivarea recursului, recurenta arată în esență că:
- în cauză sunt incidente prevederile Legii nr. 3/1977 - contestatorul fiind înscris la pensie în baza deciziei nr. 16379/20.07.1993;
- a fost în eroare instanța când a interpretat art. 2 alin. 1 din nr.HG 1550/2004, opinând fără o fundamentare legală că se aplică alt stagiu de cotizare decât cel impus de Legea nr. 3/1977, care reglementează o vechime integrală în muncă necesară ieșirii la pensie de 30 ani la bărbați și 25 ani la femei, art. 14 alin. 4 al acestei legi acordând doar beneficiul reducerii vârstei de pensionare pentru cei care au lucrat în grupa I sau a II-a de muncă;
- un alt motiv de recurs vizează inaplicabilitatea prevederilor Legii nr. 226/2006 în cazul în speță, întrucât acest act normativ stipulează că încadrarea în condiții speciale de muncă are loc începând cu data de 1 aprilie 2001, iar locurile de muncă sunt doar unitățile prevăzute în anexa 2 la lege;
- totodată, recurenta invocă faptul că s-a făcut confuzie între stagiul de cotizare realizat, care reprezintă vechimea totală în muncă, stagiul complet de cotizare, care este stabilit în mod expres de legiuitor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual și respectiv reducerea vârstei standard de pensionare, care nu are legătură cu reducerea stagiului complet de cotizare.
În drept, invocă art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, nr.HG 1550/2004, Legea nr. 3/1977, Legea nr. 19/2000.
Ulterior, prin precizările depuse la dosar, recurenta învederează instanței de recurs că intimatul a beneficiat de prevederile nr.OUG 100/2008 și că de aceste prevederi poate beneficia doar în cazul în care la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete prevăzute de anexa 3 din această ordonanță.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul contestator a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Verificând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, conform art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea de Apel Oradeaa reținut următoarele:
Intimatul contestator a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă prin decizia nr. 16379/20.07.1993, iar ulterior i-a fost recalculată pensia, reținându-se un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, în condițiile în care justifică o vechime în muncă de 28 ani, 3 luni și 8 zile în grupa I de muncă, în siguranța circulației, frânar și șef de tren, în cadrul, respectiv la Stația. și Stația O, precum și 3 ani și 5 zile în grupa a III-a de muncă - condiții obișnuite. Aceste aspecte rezultă și din copia carnetului de muncă aflată la dosarul cauzei.
Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, a stabilit care sunt locurile de muncă în condiții speciale, iar prin anexa 1 pct. 7 la actul normativ, este încadrată ca loc de muncă în condiții speciale și activitatea desfășurată de personalul din siguranța circulației.
Corect a apreciat instanța de fond că și ocupația avută de contestator se încadrează între activitățile vizând siguranța circulației, având în vedere dispozițiile anexei nr. 2 pct. 46 din Ordinul nr. 447/2003 pentru aplicarea instrucțiunilor privind examinarea medicală și psihologică a personalului din transporturi, cu responsabilități în siguranța circulației, care prevăd că funcția de șef de tren implică o responsabilitate în siguranța circulației
Prin urmare, contestatorul îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 226/2006 și Legea nr. 19/2000, care obligă casele de pensii județene la recalcularea pensiilor din sistemul public, astfel că, stagiul complet de cotizare ce urmează a se reține pentru intimat este de 25 de ani, cum corect a reținut instanța de fond.
Este evident că nu este întemeiată critica recurentei privind inaplicabilitatea Legii nr. 226/2006 în cauză, câtă vreme la art. 2 alin. 2 din acest act normativ, se stipulează că sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale, și perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii.
În ceea ce privește stagiile de cotizare, nu reiese din sentință că instanța ar fi făcut confuzie între acestea, dimpotrivă, a evidențiat că stagiul complet de cotizare este de 25 de ani, iar stagiul total de cotizare, respectiv vechimea totală în muncă, este de 45 ani, 3 luni și 13 zile.
În această situație, critica adusă hotărârii instanței de fond privind stabilirea stagiului de cotizare de 25 de ani la recalcularea pensiei contestatorului, este nefondată, sub acest aspect neimpunându-se modificarea sentinței.
Este important totodată a se menționa că în cursul judecării cauzei a fost pronunțată Decizia asupra recursului în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, nr. 40/2008, prin care s-a unificat practica neunitară în materie la nivel național, concluzionându-se că în situația celor pensionați în perioada de aplicare a Legii nr. 3/1977 și care au lucrat în grupele I sau a II-a de muncă, li se aplică la determinarea punctajului mediu anual stagiul de cotizare prevăzut de art. 14, însă în considerentele aceleiași decizii s-a precizat că instanțele care au aplicat stagiul de cotizare impus de art. 8 (30 de ani la bărbați, 25 de ani la femei) au procedat corect, art. 14 conferind doar beneficiul reducerii vârstei legale de pensionare, un adaos de grupă. Această decizie nu este aplicată în prezenta speță, dat fiind că până la publicarea acesteia în Monitorul Oficial, la data de 20 mai 2009, persoanele care au promovat litigii anterior, aveau legitimă de dobândire a unui bun, iar în astfel de situații în care dreptul intern este în neconcordanță cu cel internațional, acesta din urmă se aplică prioritar, excepție făcând situațiile în care dreptul intern este mai favorabil, ceea ce nu este cazul în speță, context în care este necesar a se face trimitere la art. 11 și 20 din Constituția României cu referire la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la practica acesteia și respectiv la art. 14 și art. 1 din Protocolul nr. 1 și nr. 12.
S-a făcut aplicarea practicii unitare în materie a Curții de Apel Oradea, întrucât astfel cum s-a reliefat mai sus, la data promovării litigiului - 11.06.2008 - partea contestatoare avea legitimă de dobândire a unui bun în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul adițional nr. 1, practicii constante a Curții de Apel Oradea, sens în care este necesar a se face trimitere la cauzele, /României.
Prin urmare, soluția pronunțată de instanța de fond prin sentința recurată va fi menținută în ce privește reținerea stagiului complet de cotizare.
Se impune însă modificarea acesteia doar în ceea ce privește data de la care urmează a fi acordate drepturile în favoarea contestatorului.
Astfel, potrivit art. 169 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare cererii de recalculare.
Cum Legea nr. 226/2006 nu prevede o dată expresă privind acordarea drepturilor recalculate celor care au desfășurat activitate în condițiile deosebite stipulate în anexa nr. 1, și cum potrivit art. 6, acestea se completează cu dispozițiile Legii nr. 19/2000, data de la care se cuvine recalcularea pensiei petentului este de 1 iulie 2008, corespunzând lunii următoare cererii adresată de către acesta direct instanței de judecată.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 alin. (1), combinat cu art. 316 și 296 Cod procedură civilă, se va admite recursul civil de față, se va modifica în parte sentința Tribunalului Bihor, în sensul că drepturile stabilite se acordă contestatorului începând cu data de 1 iulie 2008 și se vor păstra restul dispozițiilor.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat de către recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 312 alin. 1, combinat cu art. 296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B în contradictoriu cu intimatul contestator domiciliat în localitatea, nr. 147, județul B, împotriva sentinței civile nr. 332 din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte în sensul că:
Drepturile stabilite prin sentință se vor acorda începând cu data de 1 iulie 2008.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 19 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - - - -
red.
jud.fond. -
dact.
4 ex./10.02.2010
- 2 com./
- CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B - O,-, județul B,
- - localitatea, nr. 147, județul
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Galeș Maria, Popa Aurora
