Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 991/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(1039/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.991
Ședința publică de la 10.06.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Andreea Doris Tomescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Aurora Herold
JUDECĂTOR -
GREFIER -
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul-pârât, împotriva deciziei civile nr.180 din 05.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, precum și a sentinței civile nr.7750 din 23.10.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 B, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
Cauza are ca obiect - evacuare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul-pârât, personal și asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.85112 din 09.04.2009, emisă de Baroul București - Cabinet de avocat și intimatul, prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 01.06.2009, emisă de Baroul București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocatul recurentului-pârât depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 5 lei, consemnată cu chitanța nr.-/1/10.06.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Părțile, prin reprezentanți, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbaterea motivelor de recurs.
Avocatul recurentului-pârât solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate, iar pe fond, respingerea acțiunii, având în vedere că nu deține un titlul de proprietate asupra spațiului de locuit, întrucât locuiește în imobil în calitate de succesor al mamei sale, care deținea un contract de vânzare-cumpărare. Solicită obligarea intimatului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată.
Avocatul intimatului-reclamant solicită respingerea recursului, ca nici un, fără cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 B sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând evacuarea acestuia din camera de serviciu proprietatea sa, pe care a moștenit-o de la părinții săi, conform certificatului de moștenitor nr.771/1989, ocupată abuziv și ilegal de către pârât, în anul 1995.
Prin sentința civilă nr.7750/2008, Judecătoria Sectorului 5 Baa dmis acțiunea și a dispus evacuarea pârâtului din camera de serviciu, aflată la subsolul imobilului, în suprafață de 10,27 mp. identificată drept încăperea nr.1, în raportul de expertiză nr.8114/2008.
În motivarea sentinței s-a arătat, în esență, că reclamantul este proprietarul imobilului situat în B,-,.2, sector 5, în temeiul actului de vânzare-cumpărare din 26.11.1960, coroborat cu certificatul de moștenitor nr.771/1989.
Pârâtul este succesorul în drepturi al numitului, care a încheiat contractul de închiriere nr.140 cu, având ca obiect apartamentul nr.3, din același imobil compus din 2 camere, antreu, bucătărie, baie cu cadă și vestibul, ulterior fiind inclusă în fișa contractului și o boxă în pivnița blocului.
Instanța a reținut că din nici un act existent la dosar nu rezultă care este titlul de proprietate în baza căruia SC "" SA a dispus de această boxă, pe câtă vreme reclamantul justifică un titlu de proprietate asupra camerei de la subsol, identificată prin raportul de expertiză, ca fiind încăperea nr.1.
De altfel, conform acestui raport, camera de la subsol nu poate fi o boxă în sens tehnic, astfel încât SC "" SA nu putea transmite drepturi locative asupra acestei camere către și implicit către pârât.
Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă prin decizia civilă nr. 1802 din 05.02.2009 a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul - pârât.
Totodată, a respins ca neîntemeiată cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că în temeiul actului de vânzare-cumpărare din 26.11.1960, coroborat cu certificatul de moștenitor nr.771/1989 reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.2 situat în B,-, sector 5, compus din vestibul, două camere, baie, bucătărie, cameră de serviciu la subsol și o boxă sub scară.
Pârâtul este succesorul în drepturi al numitului, care a încheiat contractul de închiriere nr.140 cu, având ca obiect apartamentul nr.3, din același imobil compus din 2 camere, antreu, bucătărie, baie cu cadă și vestibul.
Ulterior acest contract de închiriere a fost modificat, în sensul că a primit nr.666/1995, având același obiect material, însă în fișa locativă anexă este menționată și o boxă la subsol în suprafață de 10,57 mp, aceleași date fiind preluate și în contractul de închiriere nr.1238/1999 și în fișa anexă.
In consecință, în raport de situația de fapt reținută în cele ce preced, instanța a constatat că apelantul-pârât nu deține nici un titlu valabil (contract de vânzare cumpărare, închiriere, hotărâre judecătorească, etc.) în baza căruia să ocupe imobilul, motiv pentru care, în baza art.480 Cod civil, tribunalul a constatat că în mod corect prima instanță a admis acțiunea formulată și a dispus evacuarea pârâtului din respectiva încăpere, având în vedere că numai prin admiterea acțiunii se poate da eficiență dreptului pe care îl are reclamantul de a avea proprietatea și posesia bunului.
În ceea ce privește primul motiv de apel, tribunalul a apreciat că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Calitatea procesuală pasivă presupune o identitate între persoana pârâtului și cel care este subiectul pasiv în raportul juridic dedus judecății, altfel spus, calitatea procesuală pasivă aparține persoanei care este obligată în cadrul raportului juridic respectiv.
Reclamantul fiind cel care pornește acțiunea trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și pe cea pasivă prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
În speța dedusă judecății, tribunalul a apreciat că pârâtul are calitate procesuală pasivă întrucât între reclamant și pârât există un raport de drept material care să poată fi transpus în plan procesual prin prezenta cerere și acesta este dat tocmai de faptul că pârâtul este posesorul actual al spațiului din care se solicită evacuarea.
Or, acțiunea în evacuare se introduce întotdeauna împotriva persoanei care are posesia bunului și nu împotriva persoanei care are calitatea de proprietar al bunului, pârâtul are calitatea de locatar al spațiului din care se solicită evacuarea, astfel încât în mod evident nu trebuia ca reclamantul să introducă acțiunea în contradictoriu cu o persoană care nu are posesia bunului și care este Statul Român, sau unitatea administrativ-teritorială.
Dacă vreuna dintre persoanele juridice susmenționate ar avea pretenții asupra respectivului spațiu, acestea se pot solicita prin intermediul unei acțiuni în revendicare, însă în nici un caz instanța nu poate respinge acțiunea în evacuare împotriva posesorului cu motivarea că nu s-ar fi chemat eventual în judecată proprietarul respectivului spațiu.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs pârâtul solicitând admiterea recursului, modificarea ambelor hotărâri, admiterea apelului cu consecința respingerii acțiunii reclamantului.
Prin motivele de recurs încadrate generic în dispozițiile art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă recurentul arată că hotărârea este nelegală întrucât:
- Instanțele de fond și de apel nu au observat că nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Deși Statul Român nu a fost citat în cauză niciodată, cele două instanțe fac aprecieri la dreptul acestuia de proprietate.
Reclamatul are un titlu de proprietate dar nu are precizat obiectul de proprietate și nici întinderea acestui drept (din acte rezultă că deține în proprietate: 1 vestibul, două camere, baie, bucătărie, cameră de serviciu la subsol și una boxă sub scară), instanța întemeindu-și soluția numai pe baza expertizei efectuate în cauză.
În mod nelegal s-a dispus evacuarea în condițiile în care deține spațiul revendicat în temeiul unui contract de închiriere încheiat legal, valabil și nemodificat.
- Cum nici titularul dreptului de proprietate, statul, nu a modificat, restrâns, sau anulat contractul de închiriere și cum nici instanțele nu au dispus anularea contractul de închiriere, își produce efectele, iar cel mai puternic dintre ele este dreptul de a folosi acea încăpere.
Curtea, examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs formulate, reține următoarele:
Reclamantul prin motivele de recurs arată că își întemeiază criticile pe dispozițiile art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă, dar nu a arătat în concret în ce constă nemotivarea deciziei sau dispozițiile sale contradictorii. Pentru a verifica în ce măsură un motiv de recurs este întemeiat, este necesar ca partea să arate în ce constă nemulțumirea sa, respectiv nelegalitatea deciziei. Simpla sa nemulțumire cu privire la soluția dată nefiind suficientă. De aceea, acest motiv de recurs nu va fi analizat.
În realitate, prin motivele de recurs se arată că recurentul nu are calitate procesuală pasivă în cauză întrucât titlularul dreptului de proprietate este Statul Român, care i-a închiriat camera în baza contractului de închiriere nr.1238/1999, contract valabil și în prezent; că ar fi trebuit chemat în judecată Statul Român pentru că s-au făcut aprecieri cu privire la titlul său de proprietate.
Acest motiv este nefondat.
Pe baza materialului probator administrat în cauză (certificat de moștenitori, act de proprietate, raport de expertiză) instanțele de fond și de apel au stabilit următoarea situație de fapt:
În temeiul actului de vânzare-cumpărare din 26.11.1960, coroborat cu certificatul de moștenitor nr.771/1989, reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.2 situat în B,-, sector 5, compus din vestibul, două camere, baie, bucătărie, cameră de serviciu la subsol și o boxă sub scară.
Pârâtul este succesorul în drepturi al numitului, care a încheiat contractul de închiriere nr.140 cu, având ca obiect apartamentul nr.3, din același imobil compus din 2 camere, antreu, bucătărie, baie cu cadă și vestibul.
Ulterior acest contract de închiriere a fost modificat, în sensul că a primit nr.666/1995, având același obiect material, însă în fișa locativă anexă este menționată și o boxă la subsol în suprafață de 10,57 mp, aceleași date fiind preluate și în contractul de închiriere nr.1238/1999 și în fișa anexă.
Această boxă este identificată în raportul de expertiză ca fiind încăperea nr.1 de la subsol și ca aparținând reclamantului conform titlului său de proprietate.
Așa fiind, Curtea constată că în mod corect prin hotărârile atacate s-a reținut că pârâtul-recurent are calitate procesuală pasivă, întrucât ocupă un spațiu ce aparține intimatului reclamant, iar acțiunea în evacuare se introduce împotriva celui care ocupă spațiul.
Faptul că recurentul-pârât deține această cameră în temeiul unui contract de închiriere încheiat cu statul nu poate fi opus reclamantului-intimat, deoarece din actele depuse la dosar rezultă, așa cum am arătat, că nu statul este proprietar al acestei camere.
Instanțele de fond și de apel nu au procedat la compararea de titluri în lipsa titularului dreptului de proprietate, respectiv, a statului Român, a analizat numai dacă este sau nu întemeiată acțiunea în evacuare, având în vedere dispozițiile art.480 Cod civil, care reglementează dreptul proprietarului la posesia și folosința imobilului său.
Față de cele reținute, Curtea constată că nu sunt incidente dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă și în consecință în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-pârât, împotriva deciziei civile nr.180 din 05.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, precum și a sentinței civile nr.7750 din 23.10.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 B, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.
Tehnodact. /
Ex.2/10.07.2009
Secția a IV-a Civ. -
-
Jud.Sector 5. -
Președinte:Andreea Doris TomescuJudecători:Andreea Doris Tomescu, Ioana Aurora Herold
