Excepție de neconstituționalitate. Decizia 41/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - excepție de neconstituționalitate -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 41
Ședința publică din 10 februarie 2010
PREȘEDINTE: Ciută Oana
JUDECĂTOR 2: Andrieș Catrinel
JUDECĂTOR 3: Timofte Cristina
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Asociația de proprietari nr. 10 S, cu sediul în S,-, județul S, citată în cauză fiind și la sediul și din S,-,. 26,. 3-5, județul S, împotriva încheierii din 19.01.2010, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
La apelul nominal se prezintă avocat, pentru pârâta recurentă, avocat, pentru pârâții intimați și și reclamantul intimat, lipsă fiind pârâta intimată Primăria Municipiului S cât și reclamanții intimați, și.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat depune la dosar împuternicire avocațială pentru pârâta recurentă Asociația de proprietari nr. 10 S și completare la motivele de recurs, având în vedere data motivării încheierii recurate (26.01.2010), câte un exemplar al acestora fiind direct înmânat apărătorului pârâților intimați, avocat și reclamantului intimat.
Avocat depune la dosar împuternicire avocațială pentru pârâții intimați și, primind un exemplar al completărilor motivelor de recurs, nu solicită amânarea cauzei pentru studiul acestora.
Reclamantul intimat arată că nu se impune amânarea cauzei pentru a studia completările motivelor de recurs, ce i-au fost înmânate la termenul de judecată de astăzi.
Instanța, văzând că nu mai sunt chestiuni prealabile de invocat, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru pârâta recurentă, solicită admiterea recursului declarat împotriva încheierii din 19 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Suceava, în dosarul nr- așa cum a fost formulat și completat la termenul de judecată de astăzi, în sensul admiterii cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor invocate, respectiv art. 1 pct. 1 din Legea nr. 219/2005, prin care s-a modificat art. 2 pct. 1 Cod procedură civilă și art. 1 pct. 40 din Legea nr. 219/2005, prin care s-a modificat art. 2821Cod procedură civilă - în cauză fiind întrunite condițiile de admisibilitate a excepției invocate, prevăzute de art. 29 alin. 1-3 din legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate privind dispoziții din Codul d e procedură civilă în vigoare la momentul formulării cererii și care au legătură cu fondul cauzei. Mai mult, încheierea de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale este lovită de nulitate întrucât nu a fost motivată în termenul prevăzut de art. 29 alin. 6 din Legea nr. 47/1992 și fiind comunicată părților la data de 27.01.2010, a produs părților o vătămare ce constă în imposibilitatea de a-și exercita drepturile și obligațiile procesuale, de a-și face apărările. De asemenea, nu se poate reține faptul că instanța de fond s-a pronunțat la termenul din 6.10.2009, întrucât aceasta nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a putea fi considerată încheiere interlocutorie, pentru că, în fapt, instanța nu s-a pronunțat asupra calificării căii de atac, ci s-a pus în vedere părților să precizeze valoarea obiectului cererii, în lipsa căreia nu se putea trece la calificarea căii de atac, arătându-se chiar că scopul precizării obiectului cererii este reprezentat de investirea legală a completului de judecată, aspect ce nu putea fi pus în discuție ulterior calificării căii de atac.
Avocat, pentru pârâții intimați și, solicită admiterea recursului, fiind dată condiția de admisibilitate a cererii de sesizare a Curții Constituționale, aceasta urmând a se pronunța cu privire la excepția invocată.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului și menținerea încheierii din 19 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Suceava.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal la data de 28.07.2006, reclamanții, au solicitat, în contradictoriu cu pârâții, Primăria municipiului S și Asociația de proprietari nr. 10 S, anularea (revocarea) autorizației de construire/desființare nr. 291/29.05.2006, anularea avizului acordat de Asociația de proprietari nr. 10 S pentru schimbarea destinației apartamentului 1 situat la parterul blocului 18 din S, str. - - din locuință în laborator analize medicale și cabinete medicale, obligarea pârâților la repunerea apartamentului în situația inițială (de locuință) prin demolarea lucrărilor de extindere a construcțiilor, stabilirea unei date concrete până la care apartamentul va fi repus în starea inițială de locuință, obligarea în solidar a pârâților la plata a câte 100 lei cu titlu de daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere după expirarea termenului ce se va fixa pentru repunerea în starea inițială a apartamentului, suspendarea executării autorizației de construcție contestată, inclusiv oprirea lucrărilor deja începute, până la soluționarea irevocabilă a cauzei
În drept, au invocat Legea nr. 554/2004, Legea nr. 114/1996, nr.HG 1275/2000, Statutul asociației de proprietari, Legea nr. 50/1991, art. 998, 1034 și 1039C.civ.
Prin sentința nr. 449/5.03.2007 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal acțiunea a fost respinsă ca nefondată.
Prin decizia nr. 837/7.06.2007 pronunțată de Curtea de Apel Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal recursul reclamanților a fost respins ca nefondat.
Prin decizia nr. 1773/15.11.2007 pronunțată de Curtea de Apel Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a fost admisă contestația în anulare formulată de împotriva deciziei nr. 837/7.06.2007, care a fost anulată și s-a dispus rejudecarea recursului.
Prin decizia nr. 564/16.04.2008 pronunțată de Curtea de Apel Suceava Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a admis recursul reclamanților, a casat în totalitate sentința nr. 449/5.03.2007 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a disjuns capătul de cerere privind anularea avizului emis de pârâta Asociația de proprietari nr. 10 S care a fost trimis spre competentă soluționare Judecătoriei Suceava, iar celelalte capete de cerere au fost trimise spre rejudecare Tribunalului Suceava.
În motivare, s-a reținut că actele emise de asociațiile de proprietari nu pot fi contestate în contencios administrativ, potrivit Legii nr. 554/2004, ci urmează a fi contestate pe calea dreptului comun (art. 1 pct. 1 din Codul d e procedură civilă). S-a arătat că nu este dată excepția prevăzută de art. 18 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 deoarece avizul asociației nu se încadrează în categoria "operațiuni administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecății", iar instanța de contencios administrativ s-a pronunțat asupra legalității avizului asociației de proprietari fără a avea competența legală în acest sens.
Cererea disjunsă a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 23.06.2008, sub nr. de dosar -.
Prin sentința civilă nr. 801/24.02.2009, Judecătoria Suceavaa respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, a admis acțiunea și a anulat acordul exprimat de Asociația de proprietari nr. 10 S prin rezoluția înscrisă pe tabelul nominal aflat la fila 146 dosar, și datat 19 octombrie 2005.
În motivarea respingerii excepției, a reținut că reclamanții sunt titularii dreptului subiectiv dedus judecății, fiind membri ai Asociației de proprietari, chiar dacă nu sunt vecini pe plan vertical sau orizontal cu apartamentul nr. 1.
Pe fondul cauzei, instanța a constatat că un număr de cinci locatari ai blocului nr. l situat în municipiul S,-, județul S, au semnat un tabel nominal ( 146), în care au arătat că sunt de acord cu schimbarea destinației apartamentului nr. l din locuință în cabinet medical - laborator-analize medicale. Președintele Asociației de proprietari nr. 10 San otat (sub semnătură și ștampilă) pe acest tabel că asociația nu are obiecțiuni în vederea amenajării acestui laborator, având în vedere acordul celor cinci semnatari. S-a mai consemnat că asociația solicită o intrare separată în laborator. Aceste note sunt datate 19.10.2005.
Instanța a apreciat că acest act juridic reprezintă un "acord" al asociației în sensul art. 64 din Legea nr. 114/1996, având în vedere efectele pe care le-a produs. Ca orice alt act juridic, validitatea acestui acord se apreciază în raport cu legislația în vigoare la data emiterii lui (19.10.2005). Potrivit dispozițiilor art. 64 din Legea nr. 114/1996, în forma în vigoare la acea dată, schimbarea destinației locuințelor, precum și a spațiilor cu altă destinație situate în clădiri colective, se poate face numai cu acordul proprietarului sau al asociației de proprietari. în vederea efectuării acestei schimbări, este necesar avizul favorabil al proprietarilor și, după caz, al titularilor contractelor de închiriere din locuințele cu care se învecinează, pe plan orizontal și vertical, spațiul supus schimbării. Cu privire la prima condiție, nefiind vorba de un proprietar al întregii clădiri, s-a reținut că este necesar acordul asociației de proprietari. Acest "acord" reprezintă o hotărâre a asociației care, potrivit art. 22 al. l din anexa 2 la Legea nr. 114/1996 (în vigoare la acea dată), se poate adopta dacă majoritatea membrilor sunt prezenți personal sau prin reprezentant. În speță, nu au fost convocați proprietarii și nu și-au exprimat acordul pentru schimbarea destinației apartamentului nr. 1. Din aceste motive, instanța a apreciat că acordul exprimat de Asociația de proprietari este lovit de nulitate, nefiind respectate prevederile art. 64 din Legea nr. 114/1996 și art. 22 și următoarele din Anexa nr. 2 la Legea nr. l14/1996 la exprimarea lui. Președintele asociației nu poate lua hotărâri în numele acesteia, ci doar o reprezintă și își asumă obligații în numele ei, potrivit art. 27 din anexa 2 la Legea nr. 114/1996. S-a reținut că nici a doua condiție prevăzută de art. 64 din Legea nr. 114/1996 nu este îndeplinită în speță. Prin vecin pe plan orizontal se înțelege proprietarul apartamentelor care se află la același etaj, indiferent că au sau nu perete comun cu apartamentul nr. Or, reclamanții, care locuiesc la apartamentul 2, situat la același nivel cu apartamentul în cauză, nu și-au exprimat acest acord. Nici reclamanții și -, care locuiesc în apartamentul situat deasupra apartamentului nr. 1, nu și-au exprimat acordul în acest sens. Lista cu cele cinci semnături cuprinde și semnătura numitei, însă din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă cine este acesta și în ce calitate a semnat acel tabel.
Împotriva sentinței au declarat apel pârâții Asociația de proprietari nr. 10 S, și.
La termenul din 6.10.2009, în conformitate cu dispozițiile art. 2821din Codul d e procedură civilă și cu decizia nr. 32/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, instanța a calificat calea de atac ca fiind recurs, și nu apel, având în vedere că prin acțiune se tinde la apărarea unui drept de proprietate, acțiunea fiind evaluabilă în bani, iar valoarea fiind sub 100.000 lei, în absența unor dovezi contrare.
La termenul din 12.01.2010 pârâții-recurenți și au invocat excepția necompetenței secției civile a Tribunalului Suceava de a soluționa prezentul recurs, față de împrejurarea că se solicită anularea unui act administrativ.
Analizând această excepție, tribunalul a reținut că asupra naturii civile a litigiului s-a pronunțat deja în mod irevocabil Curtea de Apel Suceava - Secția comercială contencios administrativ și fiscal prin decizia nr. 564/16.04.2008. În condițiile în care s-a stabilit în mod irevocabil natura civilă a avizului contestat în prezentul dosar și natura civilă a litigiului disjuns, tribunalul a constatat că sunt incidente prevederile art. 315 al. 1 din Codul d e procedură civilă privind caracterul obligatoriu al hotărârii instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate. Precizările depuse de reclamanți în recurs cu privire la natura de act administrativ a actului contestat nu schimbă această concluzie, pentru același motiv.
La termenul din 12.01.2010 pârâta-recurentă Asociația de proprietari nr. 10 Sai nvocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 11 din Legea nr. 219/2005, prin care s-a modificat art. 2 pct. 1 din Codul d e procedură civilă, și art. I pct. 40 din Legea nr. 219/2005, prin care s-a modificat art. 2821din Codul d e procedură civilă. În motivare, a arătat că sunt întrunite condițiile de admisibilitate a excepției invocate prevăzute de art. 29 alin, 1-3 din Legea nr. 47/1992. Excepția de neconstituționalitate privește dispoziții din Codul d e procedură: civilă în vigoare la momentul formulării acestei cereri, care au legătura cu fondul cauzei, în această fază procesuală fiind relevantă concordanța cu prevederile constituționale a textelor cu ajutorul cărora este calificată calea de atac ca apel sau recurs. Cât timp nu există o prevedere legală clară și unitară prin care să se arate exact ce se înțelege prin "valoarea obiectului" proceselor și cererilor în materie civilă sau comercială, respectiv "valoarea obiectului" litigiilor este introdus arbitrariul, revenind instanțelor posibilitatea de a califica o cale de atac și de a adăuga sau exclude un grad de jurisdicție, posibilitate ce este recunoscută exclusiv legiuitorului. Prevederile atacate nu au fost declarate neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale și, deși au mai făcut obiectul unei alte sesizări în fața Curții, nu au fost invocate aceleași încălcări ale Constituției.
A apreciat că articolele contestate aduc atingere art. 16, art. 21 al. 2, art. 124, art. 126 si 129 din Constituție, art. 6 paragrafele 1, 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului si Libertăților Fundamentale.
Pârâții-recurenți și au fost de acord cu sesizarea Curții Constituționale.
Reclamanții-intimați, și au lăsat la aprecierea instanței această cerere. Prin încheierea din 19.01.2010, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-, fost respinsă ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Suceavaa reținut că excepția de neconstituționalitate vizează o lege în vigoare, iar obiectul excepției nu se referă la o prevedere legală constatată ca fiind neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale, fiind astfel îndeplinite două dintre condițiile de admisibilitate prevăzute de textele legale menționate. Tribunalul a reținut însă că nu este îndeplinită condiția ca articolele apreciate ca fiind neconstituționale să aibă legătură cu soluționarea cauzei, întrucât asupra calificării căii de atac (ca recurs) tribunalul s-a pronunțat deja la termenul de judecată din 6.10.2009 ( 81). Față de această calificare, sunt incidente dispozițiile art. 268 al. 3 din Codul d e procedură civilă. conform cărora judecătorii "sunt legați de acele încheieri care, fără a hotărî în totul pricina, pregătesc dezlegarea". Având în vedere caracterul interlocutoriu al încheierii de ședință din 5.10.2009 și împrejurarea că tribunalul nu mai poate reveni asupra calificării date căii de atac, a constatat că dispozițiile legale apreciate ca fiind neconstituționale și care se referă la stabilirea căii de atac nu au legătură cu soluționarea cauzei.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs prin care a reiterat argumentele prezentate în fața Tribunalului Suceava, insistând în solicitarea admiterii cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor invocate, respectiv art. 1 pct. 1 din Legea nr. 219/2005, prin care s-a modificat art. 2 pct. 1 Cod procedură civilă și art. 1 pct. 40 din Legea nr. 219/2005, prin care s-a modificat art. 2821Cod procedură civilă, recurenta a arătat că în cauză sunt întrunite condițiile de admisibilitate a excepției invocate, prevăzute de art. 29 alin. 1-3 din legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate privind dispoziții din Codul d e procedură civilă în vigoare la momentul formulării cererii și care au legătură cu fondul cauzei, în special prin stabilirea limitelor în care se exercită controlul judecătoresc, aceste limite trebuind să fie în acord cu dispozițiile constituționale, iar nu la liberul arbitru al magistraților ce compun completul de judecată.
Analizând recursul, în conformitate cu dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 și art. 304 din Codul d e procedură civilă, instanța constată prezentul recurs ca fiind întemeiat.
În conformitate cu dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, instanța în fața căreia se invocă excepția de neconstituționalitate constituie un prim filtru legal, deoarece sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanță numai atunci când constată că este vorba de neconstituționalitatea unei dispoziții normative în vigoare care are legătură cu soluționarea cauzei. Astfel spus, ea poate aprecia dacă textul atacat ca neconstituțional este irelevant pentru rezolvarea cauzei și să nu sesizeze Curtea Constituțională cu soluționarea excepției invocate.
În speța de față, recurenta a invocat neconstituționalitatea textelor normative în raport de care instanța sesizată cu judecarea unei căi de atac apreciază cu privire la calificarea căii de atac promovate. Aceste dispoziții legale au legătură cu obiectul cauzei deduse judecății Tribunalului Suceava, întrucât în raport de calificarea căii de atac se stabilesc dispozițiile legale incidente, cu relevanță în special asupra limitelor controlului judecătoresc ce poate fi exercitat de instanța sesizată - motivele ce pot fi invocate, termenul în care pot fi formulate, respectiv mijloacele de probă aflate la îndemâna părților.
Față de aceste aspecte, este evident că excepția invocată are legătură cu soluționarea prezentei cauze, față de caracterul imperativ al dispozițiilor art. 29 al. 4 din Legea nr. 47/1992 doar în măsura declarării ca și constituționale a textelor, revenind instanței de judecată obligația de a le interpreta și aplica.
În consecință, în temeiul art. 312 alin. 5 din Codul d e procedură civilă, constatând că excepția inadmisibilității excepției de neconstituționalitate nu este dată în cauză, Curtea va admite recursul, va casa parțial încheierea atacată și va trimite cauza aceleiași instanțe pentru a pentru a se pronunța asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale, menținând celelalte dispoziții ale încheierii, care nu au fost contestate.
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Asociația de proprietari nr. 10 S, cu sediul în S,-, județul S, citată în cauză fiind și la sediul și din S,-,. 26,. 3-5, județul
Casează în parte încheierea din data de 19 ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul Suceava.
Trimite cauza având ca obiect excepția de neconstituționalitate Tribunalului Suceava, pentru a se pronunța cu privire la cererea de sesizare a Curții Constituționale.
Menține celelalte dispoziții ale încheierii recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 10 februarie 2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
2 ex./22.03.2010
Președinte:Ciută OanaJudecători:Ciută Oana, Andrieș Catrinel, Timofte Cristina
