Exequator Recunoasterea hotararilor straine. Decizia 232/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-
(537/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.232
Ședința publică de la 13.04.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Doina Anghel
JUDECĂTOR 2: Mariana Haralambe
GREFIER - - -
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelanta-petentă, împotriva sentinței civile nr.47 din 13.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă apelanta-petentă, prin împuternicit
HGProcedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul apelantei-petente depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 5 lei, consemnată cu chitanța nr.-/1/06.04.2009, timbru judiciar în valoare de 0,15 lei și arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Curtea, având în vedere că în cauză nu mai sunt alte cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de apel.
Reprezentantul apelantei-petente solicită admiterea apelului și recunoașterea în temeiul Legii nr.105/1992 a celor trei hotărârii depuse la dosarul cauzei, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.47/13.01.2009, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins cererea de chemare în judecată formulată de către petenta, având ca obiect exequator - recunoașterea înscrisurilor și hotărârilor străine, respectiv Austria.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art.171din Legea nr.105/1992, cererea de recunoaștere a hotărârii străine se întocmește potrivit cerințelor prevăzute de legea procedurală română și va fi însoțită de următoarele acte: copia hotărârii străine; dovada caracterului definitiv al acesteia; copia dovezii de înmânare a citației și a actului de sesizare, comunicate părții care a fost lipsă în instanța străină sau orice alt act oficial care să ateste că citația sau actul de sesizare au fost cunoscute, în timp util, de către partea împotriva căreia s-a dat hotărârea străină îndeplinește celelalte condiții prevăzute de art.167.
Actele prevăzute la alin.1 vor fi însoțite de traduceri autorizate și supralegalizate cu respectarea dispozițiilor art.162.
Potrivit dispozițiilor art.162 din același act normativ, actele oficiale întocmite sau legalizate de către autoritatea străină pot fi folosite în fața autorităților române numai dacă sunt supralegalizate pe cale administrativă ierarhică și în continuare de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, spre a li se garanta autenticitatea semnăturilor și sigiliului.
Totodată, suprimarea cerinței supralegalizării diplomatice sau consulare a actelor oficiale străine se poate realiza prin aplicarea apostilei definite la art.4 din OG nr.66/1999.
Analizând actele depuse la dosarul cauzei tribunalul a reținut că acestea nu au fost supralegalizate conform dispozițiilor Legii nr.105/1992 sau în lipsa unei asemenea supralegalizări nu a fost aplicată apostila conform dispozițiilor art.3 din OG nr.66/1999.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelanta prin reprezentantul său, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie, respectiv intenționează să vândă apartamentul din B, situat în-, sector 1, în vederea cumpărării unei locuințe în, și întrucât nu-și mai poate îndeplini singură drepturile și obligațiile cetățenești, a solicitat Tribunalului din să aprobe vânzarea acestui apartament.
Deciziile emise de acest tribunal vor fi valabile și în România, întrucât în toate s-au făcut mențiuni și precizări privitor la legile românești avute în vedere la luarea deciziilor și România fiind stat membru al Uniunii Europene, a fost aliniată la legislația Uniunii Europene.
Apelanta a arătat că va depune protocoalele de ședință ale tribunalului, din care rezultă că a luat cunoștință de actul de sesizare și va depune apostilele pentru fiecare din cele cinci hotărâri ale instanței.
În dovedirea apelului apelanta a depus copii după patru decizii.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței apelate, în raport de criticile formulate și de materialul probator administrat în cauză, Curtea a constatat că apelul este nefondat și în baza art.296 Cod procedură civilă, l-a respins pentru următoarele considerente:
Prin cererea introductivă de instanță apelanta a solicitat să se dispună recunoașterea pe teritoriul României a deciziei de numire a administratorului, a certificatului de administrator al acestuia, decizia de aprobare judecătorească a vânzării apartamentului situat în-, sector 1, pentru suma de 185.163 euro, decizia de aprobare judecătorească a vânzării apartamentului pentru suma de 165.800 euro.
În dovedirea cererii apelanta a depus în fața instanței fondului decizia pronunțată de Tribunalul la 12.04.2007, prin care a fost numit reprezentant al acesteia, soțul său - fila 4 fond, decizia aceluiași tribunal din 22.10.2007, prin care s-a autorizat vânzarea apartamentului în litigiu pentru suma de 185.163 euro - fila 10 din dosarul de fond, decizia din 27.11.2008, prin care s-a autorizat vânzarea apartamentului pentru suma de 165.800 euro - fila 13 din dosarul de fond.
În mod corect tribunalul a reținut că nu sunt întrunite cerințele cerute de art.171 coroborat cu art.167 din Legea nr.105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat.
Apelanta avea obligația să depună hotărâri definitive potrivit legii statului austriac, pentru ca instanța să poată să verifice întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art.167 din Legea nr.105/1992, ca aceste hotărâri să poată fi recunoscute în România.
Este adevărat că în baza Convenției d l Haga la care România a aderat și aceasta face parte din dreptul intern fiind obiect al Ordonanței nr.66/1999, hotărârile pronunțate de judecătorul austriac sunt supuse condiției aplicării apostilei, așa cum aceasta este definită în art.4 al acestui act normativ.
În calea devolutivă a apelului apelanta a depus patru înscrisuri ce a cerut a fi recunoscute, însoțite de apostile, deși prin cererea de apel a solicitat recunoașterea a cinci hotărâri.
Curtea a constatat că după ce în decizia pronunțată la 12.04.2007 de Tribunalul se reține că apelanta nu dispune de nicio avere esențială, astfel că soțul acesteia s-a oferit să preia rolul de reprezentant, în deciziile din 22.10.2007 și 27.11.2008 se solicită vânzarea unui apartament cu o valoare de inițial 185.163 euro și ulterior 165.800 euro.
Totodată, Curtea a constatat că în cauză deși se face vorbire de decizia din 12.05.2007, aceasta nu a fost depusă la dosar.
Pe de altă parte, hotărârea din 03.10.2006 depusă la fila 18 din dosarul de apel, cuprinde mențiunea că este îngrijitor și administrator la procedură al apelantei, administrația cuprinzând "reprezentarea în fața organelor oficiale și autorități pentru prelungirea vizei celei în cauză".
Curtea constată că în cauză nu sunt întrunite cerințele art.167 și 171 din Legea nr.105/1992, apelanta nedepunând toate actele necesare pentru lămurirea cererii care să fie conforme cerințelor legii, respectiv hotărârea străină să aibă dovada caracterului definitiv, copia dovezii de înmânare a citației și a actului de sesizare sau dovada că citația sau actul de sesizare au fost cunoscute în timp util de către patra împotriva căreia s-a dat hotărârea străină.
Față de aceste considerente, apelul a fost respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta - petentă, prin reprezentant, cu domiciliul în B, nr.91,.12 B,.C,.75, sector 1, împotriva sentinței civile nr.47/13.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red.
.
3 ex./27.05.2009
TB-3 -
Președinte:Doina AnghelJudecători:Doina Anghel, Mariana Haralambe