Exequator Recunoasterea hotararilor straine. Decizia 236/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
COMPLET SPECIALIZAT DE FAMILIE ȘI MINORI
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 236
Ședința publică din 3 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Maria Lăpădat
JUDECĂTOR 2: Daniela Calai
GREFIER: - -
S-a luat în examinare pronunțarea asupra apelului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 29 din 03.12.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâta, având ca obiect exequator.
dezbaterilor, susținerile și concluziile părților, au fost consemnate în încheierea de ședință din 20.10.2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, pentru deliberare și pentru a se depune concluzii scrise, s-a dispus amânarea pronunțării cauzei la data de 27.10.2009, dată la care, în aceeași compunere a completului de judecată și pentru aceleași motive, s-a dispus amânarea pronunțării cauzei pentru termenul de astăzi,
R E A,
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul C-S sub nr.3062 / 115 / 14.11.2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta, solicitând instanței, prin hotărârea ce o va da să se dispună recunoașterea în parte a sentinței de divorț pronunțată în data de 18.09.2008 de Curtea Superioară a Comitatului Statul -, în dosarul nr. 07-A-11169-6, respectiv numai în ceea ce privește desfacerea căsătoriei, nu și în ceea ce privește partajul bunurilor comune.
În motivarea cererii arată că prin sentința susmenționată s-a admis desfacerea căsătoriei dintre părți și partajul bunurilor comune.
Având în vedere că părțile au avut ultimul domiciliu comun în, instanța a fost competentă să soluționeze cauza sub aspectul desfacerii căsătoriei, fiind dată cu respectarea legii române.
În schimb, partajul bunurilor comun e referindu-se și la bunurile imobile din com.B, jud. C-S, nu a ținut cont de dispozițiile imperative ale Legii nr. 105 / 1992 și nici de cele ale Codului d e procedură civilă român privind competența absolută a soluționării cauzei de către instanța de la locul imobilului, respectiv Judecătoria Bozovici.
În drept invocă dispozițiile Legii nr. 105 / 1992 și dispozițiile Codului d e procedură civilă.
Prin sentința civilă nr. 29 din 3.12.2008 dată în camera de consiliu, fără citarea părților, Tribunalul C-S a respins cererea de exequator formulată de reclamantul împotriva pârâtei.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut că părțile au fost căsătorite, iar prin sentința de divorț pronunțată în data de 18.09.2008 de Curtea Superioară a Comitatului Statul -, în dosarul nr. 07-A-11169-6, căsătoria acestora a fost desfăcută fără opoziția părților. Cu ocazia desfacerii căsătoriei, instanța s-a pronunțat și asupra împărțirii bunurilor comune, datorii, cheltuieli de înmormântare și onorarii avocați.
S-a reținut că reclamantul a susținut că partea hotărârii privind împărțirea bunurilor comune s-a făcut cu încălcarea ordinii publice și legislației române, or, potrivit dispozițiilor art.166, 167, 168, 169 din Legea nr. 105 / 1992, instanța română investită cu recunoașterea unei hotărâri străine nu poate proceda la examinarea în fond a hotărârii străine și nici la modificarea ei.
Recunoașterea hotărârii străine poate fi refuzată în situația în care se invocă încălcarea ordinii publice de drept internațional și a dreptului intern.
Împotriva sentinței civile nr. 29 din 3.12.2008 pronunțată de Tribunalul C-S a declarat recurs reclamantul, recalificat de instanță ca și cale de atac a apelului în raport de dispozițiile art. 2 (1) coroborate cu dispozițiile art. 282. pr. civ..
Prin apelul declarat, reclamantul a solicitat modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii în întregime a cererii formulate privind recunoașterea în parte a sentinței de divorț definitive, pronunțată la data de 18.09.2008 de Curtea Superioară a Comitatului Statul -, în dosarul nr. 07-A-11169-6, respectiv, numai în ceea ce privește desfacerea căsătoriei nu și în ceea ce privește partajul bunurilor comune de la punctul 4 literele "b" și "c", care în opinia sa, au fost date cu încălcarea legii române.
În motivare a arătat că prin hotărârea a cărei recunoaștere se solicită, s-a admis desfacerea căsătoriei dintre părți și partajul unor bunuri imobile situate în România.
Având în vedere faptul că ultimul domiciliu comun l-au avut în, instanța americană a fost competentă să soluționeze cauza doar sub aspectul desfacerii căsătoriei, din acest punct de vedere și cu privire la acest capăt de cerere fiind dată și cu respectarea legii române.
Referitor însă la partajul unor bunuri imobile, deoarece acesta a inclus bunurile imobile din com. B, jud. C-S, nu a ținut cont de dispozițiile imperative ale Legii nr. 105/1992 și nici de cele ale Codului d e procedură civilă român privind competența absolută a soluționării cauzei de către instanța de la locul imobilului, respectiv Judecătoria Bozovici.
Arată că hotărârea atacată nu cuprinde nici un fel de motiv pe care se sprijină, iar în ceea ce privește motivele de drept, prima instanță a dat o interpretare contrară prevederilor legale ale art. 166-172 din Legea nr. 105/1992.
Respingând în întregime cererea sa, cât și concluziile reprezentantului Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S, prima instanță a încălcat dispozițiile exprese ale Legii nr. 105/1992, care în art. 167 lit. "b2, prevăd că hotărârile străine pot fi recunoscute în România dacă "instanța care a pronunțat-o a avut, potrivit legii menționate, competența să judece procesul".
Prin concluzii scrise, reclamantul apelant a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței civile nr. 29/03.12.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în sensul admiterii cererii reclamantului de recunoaștere în parte a sentinței din data de 18.09.2008 pronunțată de Curtea Superioară a Comitatului Statul -, în dosarul nr. 07-A-11169-6, respectiv numai în ceea ce privește desfacerea căsătoriei, nu și în ceea ce privește partajul bunurilor comune de la punctul 4 literele "b" și "c", care în opinia sa, au fost date cu încălcarea legii române, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că întrucât ultimul domiciliu comun l-au avut în, instanța americană a fost competentă să soluționeze cauza doar sub aspectul desfacerii căsătoriei, din acest punct de vedere și cu privire la acest capăt de cerere fiind dată și cu respectarea legii române.
Referitor însă la partajul unor bunuri imobile, deoarece acesta a inclus bunurile imobile din com. B, jud. C-S, nu a ținut cont de dispozițiile imperative ale Legii nr. 105/1992 și nici de cele ale Codului d e procedură civilă român privind competența absolută a soluționării cauzei de către instanța de la locul imobilului, respectiv Judecătoria Bozovici.
Prin concluzi scrise, pârâta intimată, prin mandatar, a solicitat respingerea apelului, cu motivarea că nu poate fi vorba de recunoaștere parțială a hotărârii străine, ci se impune recunoașterea sentinței așa cum a fost pronunțată de Curtea Superioară a Comitatului Statul -.
Arată că instanțele judecătorești române au competența de a respinge o cerere privind recunoașterea sau punerea în executare a unei hotărâri judecătorești străine, însă numai pentru motive expres prevăzute în Regulament, și anume: " dacă recunoașterea sau punerea în executare este vădit contrară ordinii publice conform legislației românești în vigoare; dacă au existat vicii de procedură".
În dosarul de față, nu pot fi invocate aceste motive, în concluzie nu există motive de a nu se recunoaște și pune în executare sentința pronunțată în Statul - S-U-A, în întregime.
Examinând sentința civilă atacată în raport de motivele invocate, de dispozițiile art. 166 și urm. din Legea nr. 105/1992, raportat la probatoriul administrat în cauză și la dispozițiile art. 297. pr. civ., Curtea constată că apelul este fondat.
Astfel, prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului C-S, reclamantul a solicitat recunoașterea în parte a sentinței de divorț definitive pronunțată la 18.09.2008 de Curtea Superioară a Comitatului Statul -, numai în ceea ce privește divorțul, nu și în ceea ce privește partajul bunurilor comune dispus prin hotărârea a cărei recunoaștere se solicită.
Reclamantul a motivat cererea de recunoaștere parțială a hotărârii străine, respectiv numai în ceea ce privește divorțul, prin aceea că, partajul bunurilor comune s-a pronunțat cu încălcarea normelor imperative prevăzute de dispozițiile Legii nr. 105/1992, respectiv a normelor de competență absolută, în raport de împrejurarea că bunurile imobile supuse partajului se găsesc în România, în com. B, jud. C-
Se constată că, deși petitul principal al cererii viza recunoașterea desfacerii căsătoriei dispusă de instanța din Statul -, prima instanță nu a analizat fondul cererii în limitele investirii sale.
Tribunalul a respins acțiunea cu motivarea că recunoașterea hotărârii străine poate fi refuzată în situația în care se invocă încălcarea ordinii publice de drept internațional și a dreptului român și că instanța română nu are competența de a examina în fond hotărârea străină.
Or, petitul principal al acțiunii l-a constituit recunoașterea hotărârii străine în ceea ce privește divorțul părților, petit necercetat de către instanța de fond.
Instanța avea obligația să verifice dacă, în raport de dispozițiile art. 165 - 167 din Legea nr. 105/1992, din conținutul hotărârii a cărei recunoaștere se solicită, rezultă îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de dispozițiile art. 166, respectiv 167 din lege, având în vedere că textul art. 166 din lege, nu face nici o precizare cu privire la modalitatea recunoașterii hotărârii judecătorești pronunțate într-o țară străină referitoare la statutul civil al unor persoane care și-au stabilit domiciliul sau reședința pe teritoriul respectivei țări.
Cum instanța de fond a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului și fără citarea părților cu încălcarea dispozițiilor art. 172 alin. 1 din Legea nr. 105/1992, Curtea constată că sunt incidente dispozițiile art. 297. pr. civ., motiv pentru care va admite apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 29 din 03.12.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, va desființa sentința civilă atacată și va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul C-
În rejudecare, având în vedere că nu rezultă din cuprinsul hotărârii a cărei recunoaștere se solicită că pârâta a fost de acord cu admiterea acțiunii de divorț, în raport de dispozițiile art. 172 alin. 2 din Legea nr. 105/1992, cauza se va rejudeca în primă instanță cu citarea părților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 29 din 03.12.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-.
Desființează sentința civilă atacată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul C-
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 3 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red. /04.11.2009
Tehnored. 4 ex./05.11.2009
Prima instanță:
PREZENTA SE:
reclamant - -, cu domiciliul judiciar ales în com.
str. - - nr. 912, jud.C-
pârâtă - -, prin mandatar, T,
str. -. - nr. 32,.E,.36, jud. T
Președinte:Maria LăpădatJudecători:Maria Lăpădat, Daniela Calai
