Exequator Recunoasterea hotararilor straine. Decizia 690/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECI ZIA NR. 690
Ședința publică din data de 16 mai 2008
PREȘEDINTE: Valentina Gheorghe
JUDECĂTORI: Valentina Gheorghe, Adrian Remus Ghiculescu Elena
- -
Grefier - Nora
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâta- GRUP SRL, prin reprezentanții săi legali, domiciliată în B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 224 din 28 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamantaFIRMA IMPORT - EXPORT,la Cabinetulde avocatură, cu sediul în B,., nr. 3,. 13, județul
Recursul a fost timbrat cu taxă de timbru în valoare de 19 lei cu chitanța nr. - din 11 aprilie 2008 și timbru judiciar în valoare de 0,3 leu, conform dovezilor atașate la dosarul cauzei în copie xerox.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta pârâtă - GRUP SRL prin consilier juridic și intimata reclamantă FIRMA IMPORT - EXPORT prin avocat din cadrul Baroului
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că prin Serviciul Registratură al instanței s-a depus la dosarul cauzei întâmpinare formulată de intimata reclamantă înregistrată sub nr. 5514 din 13 mai 2008, după care,
Curtea înmânează apelantei pârâte - GRUP SRL, prin consilier juridic, copia întâmpinării depuse la dosarul cauzei de intimata reclamantă, pentru a lua cunoștință de conținutul acesteia.
Consilier juridic, pentru apelanta pârâtă - GRUP SRL, depune la dosarul cauzei delegație și solicită amânarea cauzei pentru a aduce la cunoștința firmei pe care o reprezintă conținutul acestei întâmpinări.
Avocat, pentru intimata reclamantă FIRMA IMPORT - EXPORT, depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială, la care a atașat chitanța nr. 45 din 15 mai 2008 reprezentând plata onorariului de apărător în valoare de 3000 lei.
Învederează că se opune amânării cauzei, motiv pentru care solicită ca întâmpinarea depusă la dosarul cauzei de către intimata reclamantă să fie apreciată drept concluzii scrise și atunci nu mai subzistă obligația de o comunica părții adverse.
Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 136 Cod procedură civilă coroborat cu dispozițiile art. 1 din Legea nr. 191/207 prin care s-a aprobat Ordonanța de Urgență nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, pune în discuția părților necesitatea recalificării căii de atac din apel în recurs.
Consilier juridic, pentru apelanta pârâtă - GRUP SRL, solicită recalificarea căii de atac din apel în recurs, având în vedere că reglementările comunitare sunt prioritare în cauză.
Precizează că a intitulat calea de atac drept apel, întrucât așa a fost denumită calea de atac în dispozitivul sentinței atacate.
Avocat, pentru intimata reclamantă FIRMA IMPORT - EXPORT, solicită recalificarea prezentei căi de atac din apel în recurs, dat fiind dispozițiile legale invocate.
Învederează că art. 1 alin. 2 din Legea nr. 191/2007 prevede faptul că hotărârile de acest fel pot fi atacate numai cu recurs.
Curtea, având în vedere art. 1 din Legea nr. 191/2007 prin care s-a aprobat Ordonanța de Urgență nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, recalifică prezenta cale de atac din apel în recurs, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 99 din Regulamentul de Ordine Interioară al instanțelor judecătorești să se completeze completul de judecată cu primul judecător de la permanență.
Astfel, completul de apel format din - și - - - a fost întregit cu -, primul judecător la planificarea de permanență.
Consilier juridic, pentru recurenta pârâtă - GRUP SRL, arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în susținerea recursului.
Avocat, pentru intimata reclamantă FIRMA IMPORT - EXPORT, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în combaterea recursului.
Curtea, luând act de împrejurarea că părțile nu mai au alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea, respectiv combaterea recursului.
Consilier juridic, pentru recurenta pârâtă - GRUP SRL, solicită admiterea recursului formulat împotriva sentinței nr. 224 din 28 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, pentru următoarele considerente:
Arată că partea italiană nu are nici un interes să facă demersurile legale pentru a se recunoaște hotărârea judecătorească italiană în România.
Mai învederează că a formulat recurs pentru a se sustrage de la plata unor taxe vamale în Italia.
Precizează că firma italiană și- încasat prețul utilajelor vândute.
La solicitarea instanței, precizează că nu a contestat decretul din Italia, întrucât nu i- fost comunicat, nefiind citați.
Curtea îi aduce la cunoștință reprezentantului recurentei pârâte că la fila 17 dosar fond se află dovada de comunicare a acestui decret cu ștampila societății pârâte din data de 31 mai 2005.
Consilier juridic, pentru recurenta pârâtă - GRUP SRL, precizează că nu are cunoștință despre această comunicare, dar va face verificările corespunzătoare.
Mai arată că este în curs de derulare un contract de asistență tehnică și că plățile s-au făcut între părți.
Învederează că nu se poate opune recunoașterii hotărârii judecătorești din Italia, însă trebuie subliniat faptul că ordinele de plată acoperă prețul pretins de partea italiană.
Pentru toate aceste motive, solicită admiterea recursului formulat împotriva sentinței nr. 224 din 28 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, modificarea sentinței în sensul că recursul a rămas fără obiect, recunoașterea sentinței pronunțată de instanța italiană, dar să nu fie încuviințată executarea silită, întrucât prețul a fost încasat.
Fără cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru intimata reclamantă FIRMA IMPORT - EXPORT, având cuvântul, solicită respingerea recursului formulat împotriva sentinței nr. 224 din 28 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, pentru următoarele considerente:
Învederează că este în măsură să depună la dosarul cauzei chiar și originalele comunicării decretului emis de instanța italiană.
Arată că sunt două chestiuni care trebuie lămurite: astfel, se susține de către societatea pârâtă că ar fi făcut plata utilajelor achiziționate și, a doua problemă, faptul că aceasta nu ar fi primit citație în cauza soluționată în fața instanței italiene.
Învederează că art. 33 din Regulamentul nr. 44/2001 al Consiliului Europei privind recunoașterea hotărârilor judecătorești într-un stat membru UE, se face fără o procedură specială.
În situația în care instanța de fond competentă este tribunalul și Curtea de Apel Ploiești, ca instanță de recurs nu poate decât să verifice îndeplinirea condițiilor prevăzute de Regulamentul nr. 44/2001, nu se administrează probe sau apărări pe fondul cauzei.
Apreciază că dacă societatea pârâtă ar fi făcut plata, așa cum se pretinde, ar fi putut invoca acest fapt în fața instanței din Perugia.
Mai arată că societatea pârâtă a fost prezentă la judecata în fond a cauzei, dar nu a invocat nici un moment faptul că ar fi achitat prețul.
Învederează că intimata a mai invocat și faptul că nu ar fi știut de procesul din Italia și că nu ar fi avut cunoștință de decretul emis de instanța italiană, însă această apărare nu poate fi reținută având în vedere că acest decret a fost comunicat, conform dovezilor atașate la dosarul cauzei.
Față de acest aspect, precizează că societatea pârâtă putea ataca acest decret în termen de 50 de zile, potrivit legii.
Precizează că instanța de fond a avut în vedere și faptul că în luna august societatea pârâtă a fost notificată și s- făcut calculul dobânzilor.
Apreciază că toate apărările formulate în recurs sunt fără temei legal.
Pentru toate aceste considerente, solicită respingerea ca nefondat a recursului formulat împotriva sentinței nr. 224 din 28 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău.
Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr-, reclamanta Import Export, prin reprezentantul său legal a solicitat în contradictoriu cu - Industries Grup SRL, recunoașterea și încuviințarea executării pe teritoriul României a hotărârii pronunțate la data de 21 aprilie 2005 de Tribunalul din Perugia-Secțiunea separată din Assisi, pentru suma totală de 28.312,47 Euro, precum și la obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că, în fapt, între cele două societăți s-au derulat relații de natură comercială, având ca obiect furnizarea unor echipamente, a căror contravaloare nu a fost achitată însă de către pârâta - Industries Grup SRL
Reclamanta s-a adresat instanței competente - Tribunalul din Perugia-Secția Assisi, Italia, care a hotărât obligarea pârâtei la plata facturilor neachitate, în sumă de 24.900 Euro, precum și la plata TVA, a dobânzilor și a cheltuielilor de procedură în fața instanței, în sumă totală de 28.312,47 Euro. A fost stabilit un termen de plată de 50 zile, însă cu toate că s-a procedat la notificarea societății debitoare cu respectarea formalităților de comunicare, aceasta nu a dat curs obligațiilor stabilite prin hotărâre. În conținutul notificării s-au efectuat calcule care să justifice suma totală pretinsă de reclamantă, hotărârea invocată fiind executorie în statul emitent.
În drept reclamanta a invocat procedura instituită de Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului Uniunii Europene din 22 decembrie 2000 privind competența juridică, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, respectiv dispozițiile art. 38, art. 41 și art. 53 din acest Regulament, dar și dispozițiile art. 1 din art.2din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 1119 din 21 decembrie 2006, introdus prin Legea nr. 191/19 iunie 2007.
În dovedirea acțiunii s-au depus la dosar copia semnată de conformitate a Hotărârii Tribunalului Perugia a cărei recunoaștere se solicită, copia dovezii de comunicare a hotărârii către pârâtă, traducerea în limba română a certificatului eliberat de Tribunalul din Perugia în conformitate cu art. 54 și 58 din Regulamentul nr. 44/2001, cu respectarea întocmai a datelor cerute de regulament, somația de plată cu ștampila Tribunalului din Perugia care conține calculul total al debitului în valoare de 28.312,47 Euro în acesta fiind incluse dobânzile și cheltuielile legale, dovada de comunicare a somației de plată.
La termenul din 8.01.2008 s-a prezentat în instanță pârâta prin reprezentantul său care a depus la dosar un set de înscrisuri vizând fondul cauzei deja soluționate după care nu s-a mai prezentat în instanță, nu a formulat întâmpinare și nu și-a exprimat poziția cu privire la acțiunea formulată de reclamantă.
Prin sentința nr. 224 din 28 februarie 2008, Tribunalul Buzăua admis acțiunea și a recunoscut și încuviințat executarea pe teritoriul României a hotarârii pronunțate la data de 21.04.2005 de către Tribunalul din Perugia, Sectia din Assisi, secția civilă - Italia, împotriva paratei - Industries Grup SRL, pentru suma totală de 28.312,47 euro.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, în conformitate cu Regulamentul nr. 44 /2001, hotărârea judecătorească pronunțată într-un stat membru UE este recunoscută în celelalte fără a fi necesar sa se recurgă la vreo procedura speciala, excluzându-se aprecieri pe fondul litigiului soluționat definitiv de instanța străină.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta - GRUP SRL, arătând că între cele două societăți a existat o relație contractuală de vânzare-cumpărare comercială a unor utilaje, ce s-a derulat în baza unor documente de plată fără de care marfa nu ar fi putut fi transportată din Italia în România.
Arată apelanta că nu a avut cunostință de acțiunea promovată în Italia de către reclamanta, nu a fost citata la judecarea cauzei si nu a putut produce probe in aparare, fapt ce a condus la pronunțarea hotărârii Tribunalului din Perugia. Aceasta sentință este lipsită de obiect, întrucât prețul utilajelor a fost achitat în întregime reclamantei, iar pârâta a intrat în posesia acestora, actele depuse la instanța de fond fiind de natură a dovedi că reclamanta nu mai era îndreptatită la o asemenea acțiune.
Solicită apelanta ca, în conformitate cu disp. art. 295 alin.2 proc.civ. să se dispună completarea probatoriilor cu acte și interogatoriul reclamantei, și, pe cale de consecință, să se modifice sentința în sensul respingerii acțiunii.
La data de 14 mai 2008, intimata-reclamantă Import Export Italia a formulat întâmpinare, prin care a solicitat calificarea corectă a căii de atac în recurs, și nu apel, în conformitata cu prevederile Legii 191/2007.
A solicitat intimata a se avea in vedere și faptul că, potrivit disp. art. 36 din Regulamentul 44/2001, tribunalul are abilitatea de a verifica doar condițiile formale impuse de regulament, fiind excluse aprecieri de fond, aparările vizând fondul cauzei fiind inadmisibile în această procedură.
Arată intimata și faptul că debitorul avea posibilitatea de contesta hotarârea în termen de 50 de zile de la comunicarea acesteia, posibilitate de care pârâta din prezenta cauză nu a uzat. Mai mult, deși la data de 5.09.2005, i-a fost comunicată pârâtei somația de plată a sumelor stabilite prin hotarâre, fiind calculate și dobânzile și cheltuielile de judecată în suma totală de 28312,47 euro, aceasta nu și-a îndeplinit obligația de plată.
Solicită intimata respingerea recursului și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
La termenul de judecată din 16 mai 2008, Curtea a pus în discuția părților calificarea corectă a căii de atac promovate și, în temeiul disp. art. 1 din Legea 191/2007 de aprobare a OUG 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderarii României la Uniunea Europeană, a dispus calificarea căii de atac promovate în recurs și întregirea completului de judecată, în conformitate cu disp. art. 99 din regulamentul de ordine interioara al instantelor judecătorești, cu primul judecător din planificarea de permanentă.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, dar și a dispozițiilor legale incidente în cauza, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea introductivă, intimata-reclamanta Import Export Italia a solicitat, în temeiul disp. art. 1 din OUG 119/2006 aprobata prin Legea 191/2007, recunoașterea și încuviințarea executării pe teritoriul României a hotărârii pronunțate la data de 21.04.2005 de către Tribunalul din Perugia, Secția din Assisi, sectia civilă - Italia, împotriva pârâtei - Industries Grup SRL, pentru suma totală de 28.312,47 euro.
Potrivit disp. art. 33 din Regulamentul CE nr. 44/2001 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, o hotărâre pronunțată într-un stat membru este recunoscută în celelalte state membre fără să fie necesar să se recurgă la vreo procedură specială.
Situațiile în care o asemenea hotărâre pronunțată de o instanța străină nu este recunoscută sunt reglementate expres de disp. art. 34 si 35 din Regulament, atunci când:
recunoașterea este vădit contrară ordinii publice a statului membru solicitat; când actul de sesizare a instanței sau un alt act echivalent nu a fost comunicat sau notificat pârâtului care nu s-a înfățișat în timp util și într-o manieră care să-i permită acestuia să-și pregătească apărarea, dacă pârâtul nu a introdus o acțiune împotriva hotărârii atunci când a avut posibilitatea să o facă; dacă aceasta este ireconciliabilă cu o hotărâre pronunțată într-un litigiu între aceleași părți în statul membru solicitat; dacă aceasta este ireconciliabilă cu o hotărâre pronunțată anterior într-un alt stat membru sau într-un stat terț intre aceleași părți într-o cauza având același obiect si aceeași cauza, cu condiția ca hotărârea pronunțată anterior să întrunească condițiile necesare pentru a fi recunoscută în statul membru solicitat. De asemenea, o hotarâre nu este recunoscută dacă sunt nesocotite dispozițiile din secțiunile 3, 4 si 6 din capitolul II sau într-unul din cazurile prevăzute la articolul 72.
Verificând hotărârea a cărei recunoaștere se solicită, Curtea constată că a fost pronunțată de Tribunalul Perugia fără citarea părților, debitoarea - Industries Grup SRL fiind avertizată că, în termen de 50 de zile de la notificarea actului, îl poate contesta, în caz contrar, devenind definitiv.
Potrivit dovezii de la fila 17 dosar fond, hotărârea a fost comunicată recurentei la data de 31. 05.2005, dovada de comunicare fiind ștampilată și semnată de reprezentantul debitoarei.
Prin urmare, susținerea recurentei în sensul că nu a fost citată și nu a avut cunoștință de acțiunea promovată de reclamantă în Italia nu poate fi reținută, hotărârea fiind pronunțată de instanța italiană pe calea unei proceduri speciale ce nu presupune citarea părtilor, similar procedurii ordonanței președințiale din dreptul românesc.
Pe de altă parte, Curtea reține faptul că, deși hotărârea a fost comunicată pârâtei, aceasta nu a uzat de calea contestației în termen de 50 de zile, astfel cum era prevăzut în chiar cuprinsul hotărârii, situație în care actul a devenit definitiv.
Prin urmare, Curtea constată că în cauză nu sunt incidente cazurile de excepție reglementate de dispozițiile art. 34 si 35 din Regulamentul 44/2001, situație în care, în mod corect, în temeiul disp. art. 33 din Regulament, instanța de fond a dispus recunoașterea hotărârii pronunțate de instanța italiană.
Nu pot fi avute în vedere nici susținerile recurentei cu privire la fondul cauzei, respectiv la existența obligației de plată a sumei de 28312,47 euro, întrucât, pe de o parte, asemenea susțineri ar fi trebuit invocate pe calea contestației menționate, în termen de 50 de zile de la comunicarea hotărârii străine. Pe de alta parte, art. 36 din Regulament prevede expres faptul că hotărârea străină nu poate face în nici o situație obiectul unei revizuiri pe fond.
In ceea ce privește încuvințarea executării hotărârii, instanța de fond a aplicat corect prevederile art. 41 din Regulamentul 44/2001, în condițiile în care reclamanta a depus la dosar copie a hotărârii care să întrunească condițiile necesare în vederea stabilirii autenticității acesteia, precum și certificatul prevăzut la articolul 54 (filele 1519 dosar fond).
Potrivit textului de lege menționat, hotărârea este declarată executorie imediat după îndeplinirea formalitaților prevăzute la articolul 53, partea împotriva căreia se solicită executarea neputând formula apărări, în aceastaăfaza a procedurii.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că instanța de fond a aplicat corect dispozițiile art. art. 1 din OUG 119/2006 aprobată prin Legea 191/2007, art. 33,34,35 și 36, 41 si 53 din Regulamentul CE nr. 44/2001, iar în temeiul disp. art. 312 coroborat cu disp. art. 304 cpt.9 proc.civ. va respinge recursul ca nefondat.
In temeiul disp. art. 274 Cod proc.civ. Curtea va obliga recurenta-pârâta aflată în culpă procesuală la plata, către intimata-reclamanta, a sumei de 3000 lei cheltuieli de judecată, constând în onorariu apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta- GRUP SRL, prin reprezentanții săi legali, domiciliată în B, dul -, nr. 3, județul B, împotriva sentinței nr. 224 din 28 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamantaFIRMA IMPORT - EXPORT,la Cabinetulde avocatură, cu sediul în B,., nr. 3,. 13, județul
Obligă recurenta- GRUP SRLla plata, către intimata FIRMA IMPORT - EXPORT, a sumei de 3000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 mai 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Valentina Gheorghe, Adrian Remus Ghiculescu Elena
- - - - -
Grefier,
Nora
Red. Gh.
f-;
Tribunalul Buzău;
;
2 ex. 16.06.2008.
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120.
Președinte:Valentina GheorgheJudecători:Valentina Gheorghe, Adrian Remus Ghiculescu Elena
