Expropriere. Speță. Decizia 110/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 110/A/2008
Ședința publică de la 06 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Augustin Mândroc
JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de către pârâtul STATUL ROMÂN reprezentat de CNADNR prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri B împotriva sentinței civile nr.122 din 28 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar cu nr.unic - având ca obiect expropriere, în contradictoriu cu reclamanții intimați, COMISIA PENTRU APLICAREA LEGII 198/2004 DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA - PRIN PRIMAR.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel a fost reprezentat prin procuror.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic - și reclamantul intimat asistată de avocat, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este motivat și scutit de taxă, cauza fiind amânată de la termenul anterior al cererea reclamanților intimați.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta pârâtului apelant solicită admiterea apelului și anularea sentinței pronunțate de Tribunalul Sibiu cu privire la cuantumul despăgubirilor acordare pentru suprafața expropriată. În continuare susține motivele de apel invocate în scris arătând, în esență, că nici cei trei experți care au efectuat expertiza de specialitate nu au căzut de acord, iar valoarea despăgubirilor stabilită de instanța de fond este prea mare având în vedere că obiectivul este de folosință publică.
Întrebată fiind de instanță cu ce valoare este de acord pârâta, reprezentanta acesteia răspunde că aceasta este de acord cu valoarea de 14 euro/mp.
Avocat pentru reclamanții intimați solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond. În continuare susține, în esență, că părerea Comisiei nu poate fi luată în considerare, valoarea terenului în zonă este mai mare, iar instanța de fond a făcut o medie aritmetică între valoarea stabilită de cei doi experți și valoarea apreciată de C de al treilea. Solicită cheltuieli de judecată ocazionate cu transportul și onorariul avocațial.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de Tribunalul Sibiu, care a ținut seama de dispozițiile legale precum și de valoarea tehnică reală a terenului în speță.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față reține:
Prin sentința civilă nr.122/28 ianuarie 2008 Tribunalului Sibiu nr.- a fost admisă contestația formulată de contestatorii și în contradictoriu cu Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale și a anulat în parte Hotărârea nr.6/12 oct.2006 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr.198/2004 de pe lângă Primăria, în ce privește cuantumul despăgubirilor datorate contestatorilor pentru terenul expropriat în suprafață de 946 mp pe care a stabilit-o la suma de 20,40 Euro/mp. A fost respinsă contestația împotriva Comisiei locale de pe lângă Primăria.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că Legea nr.198/2004 stabilește cadrul juridic pentru luarea unor măsuri de pregătire prealabilă a executării lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale (art.1). În art.2 aceiași lege declară de utilitate publică toate lucrările de construcție de autostrăzi și drumuri naționale.
Art.9 din această lege prevede că expropriatul nemulțumit de cuantumul nemulțumit de cuantumul despăgubirii stabilite se poate adresa instanței judecătorești, acțiunea urmând a se soluționa conform art.21-27 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
Ca urmare s-a constatat că prezenta contestație este întemeiată numai în ce privește cuantumul despăgubirilor stabilite în favoarea expropriatorului.
Referitor la exproprierea efectivă, atâta timp cât imobilul contestatorilor este afectat construirii unei autostrăzi sau drum național nu se poate reține că s-au încălcat dispozițiile legale atunci când s-a hotărât exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Ceea ce se contestă justificat este cuantumul despăgubirii.
Art.44 alin.3 din Constituția României și art.1 din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului prevăd că exproprierea pentru cauză de utilitate publică se poate face numai după o justă și prealabilă despăgubire, în caz contrar ar exista o încălcare a dreptului de proprietate al expropriatului.
În speță, experții desemnați de părți și de instanță au arătat că terenul are o valoarea tehnică de 23 Euro și o valoare de circulație de 35 Euro (expert ). În schimb, expertul numit la propunerea instanței a indicat o valoare de 14,18 Euro. Expertul a semnat ambele expertize, motiv pentru care poziția sa nu este credibilă și nu va fi luată în considerare.
Art.26 din Legea nr.33/1994 arată că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite. La calcularea cuantumului despăgubirilor experții, precum și instanța, vor ține seama se prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză precum și de daunele aduse proprietarului sau altor persoane îndreptățite luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.
În art.27 legea mai arată că, primind rezultatul expertizei, instanța îl va compara cu oferta și cu pretențiile formulate de părți și va hotărî.
În alineatul al doilea se arată că despăgubirea acordată de instanță nu va putea fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de expropriat.
Ca urmare, între aceste limite trebuie să se înscrie despăgubirea stabilită de instanță: expropriatorul a oferit 7 USD/mp iar expropriatul a solicitat 30 USD/mp.
Având în vedere că valorile stabilite de cei doi experți care au prezentat puncte de vedere argumentate sunt diferite (14,18 Euro expert și 35 Euro expert ), însă suma solicitată de expropriat reprezintă o valoare medie între opiniile celor doi experți, instanța a acordat această sumă, care oricum nu poate fi depășită.
Este adevărat că valoarea terenurilor din zona supusă exproprierii a crescut, însă aceste sume nu reflectă valoarea intrinsecă a terenurilor (foste terenuri agricole, unele neexploatate), ci reprezintă o creștere conjuncturală, astfel că nu se poate acorda valoarea de circulație maximă stabilită de experți. Aceasta cu atât mai mult cu cât contestatorii înșiși au solicitat la negocieri o sumă mai mică, deci se va ține cont și de evaluarea lor subiectivă.
Având în vedere că la data pronunțării hotărârii cursul de schimb euro-dolar este de 1,47 iar contestatorii au solicitat 30 USD, s-a stabilit o despăgubire de 20,40 Euro/mp (30 USD: 1,47 = 20,40 Euro). Aceasta este conform și cu ofertele din zonă.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale B, criticând soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea apelului a susținut în esență că la baza Legii 198/2004 a fost întocmit un proces-verbal, prin care a oferit reclamanților suma de 7 USD/mp pentru terenul expropriat dar că aceștia au solicitat 30USD/mp. Că în aceste condiții a fost emisă hotărârea atacată prin care a stabilit despăgubirea la 18.497,23 lei, echivalentul a 6622 USD.
Că în cauză a fost efectuat un raport de expertiză prin care valoarea terenului expropriat se ridică la suma de 17.158 lei, care nu se justifica la data când a început acțiunea, iar alți doi experți au stabilit despăgubirea la suma de 14,1635 Euro/mp; că în mod greșit tribunalul a făcut media între sumele stabilite de experți și au acordat despăgubirea.
Intimații nu au depus întâmpinare.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu în baza art.295 cod procedură civilă, se constată că Tribunalul a pronunțat o hotărâre legală și temeinică în sensul celor ce vom arăta mai jos.
În mod corect instanța a reținut că suprafața expropriată de la reclamanți este de 946 mp, suprafață de altfel necontestată de apelantă.
Cu privire la întinderea despăgubirii se observă că potrivit art.9 din Legea nr.198/2004, cei nemulțumiți se pot adresa cu contestație la instanța de judecată care este tribunalul.
Expertul numit în cauză a stabilit valoarea la suma de 23 Euro/mp și o valoare de circulație de 35 Euro/mp, iar expertul a indicat valoarea de 14,18 Euro/mp. C de al treilea expert a semnat ambele expertize și în aceste condiții, instanța de fond a făcut media, ajungând la concluzia că valoarea reală a despăgubirii este de 20,40 Euro/mp.
În lipsa altor proba, aceasta este valoarea reală a despăgubirii, situație în care se constată legalitatea și temeinicia hotărârii.
Față de aceste considerente, apelul se privește a fi neîntemeiat, urmând ca în baza art.296 cod procedură civilă să fie respins.
Văzând și art.274 cod procedură civilă, apelanta urmează a fi obligată să plătească intimaților suma de 1600 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat și cheltuieli de transport la instanță.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri B împotriva sentinței civile nr.122/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr.-.
Obligă apelantul să plătească intimaților și suma de 1600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 06.06.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact.8ex/19.06.2008
Jud.fond
Președinte:Augustin MândrocJudecători:Augustin Mândroc, Daniela Mărginean