Expropriere. Speță. Decizia 112/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 112/
Ședința publică din 28 octombrie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanții, și, toți cu domiciliul ales în B, Al. nr.6, -.3,.3,.7,.75, sector 3, împotriva sentinței civile nr.771 din 2 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
În lipsa părților.
dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 21 octombrie 2009 - care face parte integrantă din prezenta decizie - pronunțarea fiind amânată pentru data de astăzi, 28 octombrie 2009.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 771/2 iunie 2009, Tribunalul Mureșa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliul Local al Municipiului Târgu M și a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului Târgu M ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
De asemenea, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, în reprezentarea Statului Român și a respins ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
În adoptarea acestei soluții, prima instanță a reținut că potrivit Deciziei nr. LIII(53) din 4 iunie 2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție, dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică nu se aplică în cazul acțiunilor având ca obiect imobile expropriate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, introduse după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, astfel că cererea reclamanților - de retrocedare a imobilului situat în Târgu M,-, identificat în nr. 2896 Târgu M, nr. top. 596/2 și 596/1/1, compus din teren intravilan în suprafață de 935,15. - este inadmisibilă.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local al municipiului Târgu M, tribunalul a avut în vedere că, potrivit prevederilor Legii nr. 251/2001, consiliul local este un organ deliberativ, iar în litigiile care au implicații asupra patrimoniului persoanei juridice, calitatea procesuală o are unitatea administrativ teritorială ( în speță municipiul ), iar reprezentarea acesteia se face prin primar ( potrivit art. 67 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 ).
În consecință, apreciind ca fiind întemeiată această excepție, instanța a dispus admiterea acesteia și respingerea acțiunii formulate în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Față de excepția invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor, referitoare la calitatea de a reprezenta în litigiu Statul Român, tribunalul a considerat că față de natura litigiului - revendicare decurgând din expropriere - și având în vedere că Statul Român este înscris în cartea funciară în calitate de proprietar, nu prezintă relevanță prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 referitoare la administrarea domeniului public de către consiliul local, câtă vreme în cauză nu este vorba de administrarea domeniului public.
Cum față de temeiul juridic al acțiunii, nu sunt incidente în cauză prevederi speciale care să dispună reprezentarea Statului Român de către un alt organ, tribunalul a conchis că în cauză Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea de reprezenta Statul Român, și pe cale de consecință a respins excepția invocată.
Hotărârea anterior descrisă a fost atacată cu apel d e către reclamanți, invocându-se nelegalitatea și netemeinicia acesteia pentru următoarele considerente:
1. Litigiul a fost soluționat cu lipsă de procedură față de pârâtul Consiliul local al municipiului Târgu M, în contextul în care s-a prezentat Municipiul Târgu M, prin Primar
2. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții au urmărit să demonstreze faptul că au un drept de proprietate asupra terenului din litigiu, drept care a trecut în mod temporar în proprietatea statului prin decret de expropriere pentru utilitate publică și, întrucât scopul exproprierii nu fost atins, bunul a ieșit din patrimoniul lor fără a fi respectate condițiile prevăzute de art. 480 - 481 Cod civil.
Prin urmare, reclamanții sunt titularii unui bun, în sensul art. 1 din Primul Protocol la CEDO, iar excepția inadmisibilității de care se prevalează pârâtul și care constă în aceea că dreptul lor de proprietate nu poate fi valorificat decât pe calea unei legi speciale ( nr. 10/2001 ), ia nu pe calea dreptului comun prevăzut de art. 480-481 Cod civil, în temeiul unei decizii pronunțate în interesul legii, este neîntemeiată și tinde să prejudicieze dreptul reclamanților de acces la justiție, astfel de limitări nefiind compatibile cu prevederile art. 6 alin. 1 din Convenție.
Ambii pârâți au depus întâmpinare în cauză, susținând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate.
Examinând apelul dedus judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele caracterului devolutiv consacrat de art. 294 - 295 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat, astfel că va fi respins ca atare, pentru următoarele considerente:
Prin cererea adresată primei instanțe la data de 6 decembrie 2007, reclamanții au chemat în judecată Consiliul local al municipiului Târgu M și Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând retrocedarea imobilului situat pe str. - ( fostă ), nr. 33, identificat în nr. 2896 Târgu M, nr. top. 596/2 și 596/1/1, compus din teren intravilan în suprafață de 935,15.
În susținerea acțiunii au invocat prevederile art. 35 din Legea nr. 33/1994, conform cărora "dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrările nu au fost începute, foștii proprietari pot să ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică".
Abia la termenul de judecată din 19 mai 2009 reclamanții au depus la dosar o precizare de acțiune prin care au arătat că înțeleg să invoce, ca temei legal al acesteia, pe lângă dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994, și prevederile art. 480 și urm. Cod civil, prevederi care reglementează cadrul juridic al acțiunii în revendicare de drept comun ( fila 104 dosar fond ).
O atare precizare a fost în mod corect apreciată de către prima instanță ca tardivă, în raport de prevederile art. 132 Cod procedură civilă, astfel că solicitarea reclamanților a fost examinată sub aspectul admisibilității acesteia, derivând din dezlegarea dată problemei de drept din litigiu prin Decizia nr. 53/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată prin soluționarea recursului în interesul legii declarat de Procurorul General, dezlegare de drept care este obligatorie pentru instanțe, conform prevederilor art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă.
Cum prin decizia menționată s-a stabilit că dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică nu se aplică în cazul acțiunilor având ca obiect imobile expropriate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, introduse după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, este nefondată critica vizând respingerea ca inadmisibilă a cererii de retrocedare întemeiate strict pe dispozițiile legale care au format obiectul recursului în interesul legii.
Printr-o atare soluție nu se încalcă dreptul de acces la justiție, garantat de art. 6 alin.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, reclamanții având oricând deschisă calea acțiunii în revendicare întemeiată pe dispozițiile art. 480 - 481 cod civil ( de drept comun ), sub acest aspect fiind pronunțată o altă decizie în interesul legii - respectiv Decizia nr. XXXIII/9 iunie 2008, instanța supremă statuând că prioritatea Convenției poate fi dată și în cadrul acțiunii în revendicare, întemeiată pe dreptul comun, în măsura în care astfel nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securității raporturilor juridice.
În ceea ce privește critica vizând lipsa de procedură cu pârâtul Consiliul local al municipiului Târgu M, Curtea constată că reclamanții nu prezintă interes procesual pentru invocarea acesteia, în contextul în care un atare viciu nu a fost identificat de partea care ar fi fost prejudiciată prin neobservarea lui de către prima instanță. Pe de altă parte, aceeași critică este și nefondată, din actele și lucrările dosarului reieșind că procedura de citare cu pârâtul a fost legal îndeplinită, iar în instanță a fost reprezentat de consilierii juridici, care, conform delegațiilor depuse, erau împuterniciți să apere interesele Municipiului Târgu M și ale autorităților administrației publice locale, prin urmare și ale Consiliului local al municipiului Târgu
Pentru considerentele expuse, neidentificând în cauză motivele de nelegalitate invocate, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul dedus judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanții, toți cu domiciliul ales în B, Al. nr.6, -.3,.3,.7,.75, sector 3, împotriva sentinței civile nr. 771 din 2 iunie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Mureș.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28 octombrie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
11 exp./07.12.2009î
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
