Expropriere. Speță. Decizia 113/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,

PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 113/A/2009

Ședința publică 8 aprilie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Traian Dârjan

- -

JUDECĂTOR 2: Tania Antoaneta Nistor

--- -

GREFIER:

- -

S-a luat în examinare apelul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA împotrivasentinței civile nr. 38 din 15 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr-, privind și pe reclamanta, precum și pe intimatul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, având caobiect expropiere.

La apelul nominal, la prima strigare a cauzei se constată lipsa părților.

Cauza este lăsată la a doua strigare pentru a da posibilitatea părților de a se prezenta la instanță.

La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantei-intimate, avocat - și reprezentanta intimatului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, procuror, lipsă fiind reprezentantul pârâtului-apelant Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi din România SA.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Apelul a fost declarat în termenul legal, s-a comunicat intimaților și este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că că la data de 26 mai 2008 pârâtul-apelant a depus la dosar, prin registratura instanței, note de ședință.

La termenul de azi reprezentanta reclamantei-intimate depune la dosar delegația de reprezentare.

Curtea pune în discuția reprezentantei reclamantei-intimate cererea în pobațiune formulată de pârâta-apelantă prin motivele de apel referitoare la încuviințarea efectuării unei contraexpertize.

Reprezentanta reclamantei-intimate se opune încuviințării acestei probe și în temeiul prevederilor art. 212 Cod procedură civilă solicită respingerea acesteia întrucât nu sunt îndeplinite condițiile pentru efectuarea unei contraexpertize.

Reprezentanta intimatului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ se opune încuviințării acestei probe având în vedere că în cauză s-a efectuat un raport de expertiză având aceleași obiective ca și contraexpertiza solicitată.

Curtea, după deliberare, respinge cererea în probațiune formulată de pârâtul-apelant întrucât față de dispozițiile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 198/2004, raportat la prevederile art. 21-27 din Legea nr. 33/1994, efectuarea unei contraexpertize este inutilă soluționării cauzei.

Nefiind alte cereri în probațiune de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra apelului.

Reprezentanta reclamantei-intimate solicită respingerea apelului ca nefondat, cu consecința menținerii sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.

Reprezentanta intimatul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ pune concluzii în sensul respingerii apelului solicitând menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.

CURTEA

Prin sentinț a civil nr. 38/15.01.2009 a Tribunalului Cluja fost respinsă excepția nelegalei timbrări, excepția inadmisibilității, a lipsei de interes și a calității procesuale active a reclamantei, excepții invocate de pârâtul Statul Român prin A fost admisă cererea de chemare în înregistrată sub nr- și în parte cererea de chemare în cererea de chemare în judecată precizată înregistrată sub nr- formulată de reclamanta împotriva pârâtului Statul Român prin și în consecință, fost anulată parțial Hotărârea nr. 66/18.10.2007 emisă de Ministerul Transporturilor - Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România -Comisia de aplicare a Legii 198/2004 a comunei, respectiv in ceea ce privește art. 2 prin care s-a stabilit valoarea despăgubirii.

Tribunalul stabilit că valoarea despăgubirilor cuvenite reclamantei pentru terenul in suprafață de 966. situat in localitatea, sat, categoria de folosință arabil extravilan, tarlaua 1 parcela 126, identificat prin nr. cadastral 2649 este de 51.555,42 lei.

A fost anulată parțial Hotărârea nr. 120/09.11.2007 emisă de Ministerul Transporturilor - Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România-Comisia de aplicare a Legii 198/2004 a comunei, respectiv in ceea ce privește art. 2 prin care s-a stabilit valoarea despăgubirii și tribunalul stabilit că valoarea despăgubirii pentru exproprierea terenului in suprafață de 1651. situat in localitatea, sat, categoria de folosință arabil extravilan, tarlaua 1 parcela 174, identificat prin nr. cadastral 2536 este de 117.485 lei.

A fost respinsă cererea reclamantei de anulare a dispozițiilor Hotărârii nr. 120/09.11.2007 referitoare la stabilirea persoanelor îndreptățite la plata despăgubirii.

A fost obligat pârâtul Statul Român prin CNADNR să plătească reclamantei suma de 2500 lei cheltuieli parțiale de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, prin art. 1 din Hotărârea nr. 66/18.10.2007 emisă de Ministerul Transporturilor- Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România-Comisia de aplicare a Legii 198/2004 a comunei, s-a aprobat acordarea despăgubirii pentru terenul în suprafață de 966. situat in localitatea, sat, tarlaua 1 parcela 126, identificat prin nr. cadastral 2649 iar prin art. 2 s-a stabilit că despăgubirea datorată pentru exproprierea terenului este de 18.436,96 lei reprezentând echivalentul sumei de 5506,20 euro, raportat la cursul euro/leu al R din data de 17 octombrie 2007 (1 euro =3,3484 lei).

In cuprinsul hotărârii reclamanta este menționată ca persoană îndreptățită la plata despăgubirii.

Prin art. 1 din Hotărârea nr. 120/09.11.2007 emisă de Ministerul Transporturilor - Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România-Comisia de aplicare a Legii 198/2004 a comunei, s-a aprobat acordarea despăgubirii pentru terenul in suprafață de 1651. situat in comuna, sat, tarlaua 1, parcela 174, identificat prin număr cadastral 2536, iar prin art. 2 s-a stabilit că valoarea despăgubirii pentru acest teren este de 32.089,55 lei, reprezentând echivalentul sumei de 9.410,70 lei, raportat la cursul euro/leu al R la data de 08.11.2007 ( 1 euro=3,4099 lei). În cuprinsul hotărârii sunt menționate ca persoane aparent îndreptățite la restituire reclamanta și numiții și.

Potrivit titlul de proprietate nr. 3294/1702/23.08.2004, terenul în suprafață de 2800 mp situat în tarlaua 1 parcela 126, arabil în extravilanul satului, a fost dobândit cu titlu de reconstituire de către reclamanta.

Din procesul verbal de punere în posesie nr. 4949/23.07.2004 emis de Comisa Locală de aplicare a Legii 18/191, rezultă că asupra parcelei 174 din tarlaua 1 în suprafață de 7500. situată în extravilanul satului, s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea reclamantei și a lui și, în calitate de moștenitori ai defunctei.De asemenea, în cuprinsul sentinței civile nr. 251/2008 pronunțată de Judecătoria Turda, se constată că această parcelă este cuprinsă in titlul de proprietate nr. 3249/1790/23.11.2004

Prin sentința civilă nr. 215/2008 pronunțată de Judecătoria Turda la data de 21 ianuarie 2008 în dosar nr-, rămasă irevocabilă prin nerecurare, parcela de mai sus a fost partajată în natură, reclamantei revenindu-i o suprafață de 6500. din aceasta iar numiților, și, moștenitori ai celorlalți doi titulari ai procesului verbal de punere in posesie și titlului de proprietate.

Din cuprinsul documentației cadastrale de expropriere rezultă că parcela de 1651. expropriată este intermediară, de o parte și de alta a acesteia rămânând suprafețe de 566. respectiv 5283.

Cum lotul ce s-a atribuit la partaj reclamantei din această parcelă are suprafața de 6500. indiferent în care parte se află acesta, în mod clar C puțin o parte din terenul expropriat se află în lotul reclamantei, care are atât interesul, cât și calitatea procesuală activă să conteste despăgubirea stabilită potrivit art.9 din Legea nr. 128/2004.

Excepția inadmisibilității cererilor de constatarea a nulității absolute parțiale a hotărârilor de stabilire a despăgubirii a fost apreciată ca neîntemeiată, întrucât nulitatea nu este o sancțiune aplicabilă doar actului juridic bilateral, cum sugerează pârâtul, ci și actului juridic unilateral, și intervine în condițiile încheierii actului cu încălcarea dispozițiilor legale, chiar fără a fi prevăzute expres într-un text legal.

Excepția netimbrării acestor cereri a fost considerată de instanță de asemenea neîntemeiată, fiindcă cererile au scopul de a modifica cuantumul despăgubirilor stabilite pentru expropriere, de aceea intră in sfera cererilor la care se referă art. 10 alin. 1 din Legea 198/2004 pe care legiuitorul le-a scutit de la plata taxei de timbru.

Prin raportul de evaluare dispus de tribunal s-a stabilit că valoarea imobilelor supuse exproprierii este de 51.555,42 lei pentru terenul în suprafață de 966. și de 117.485 lei pentru terenul în suprafață de 1651.

Comparând suma stabilită din expertiza de evaluare cu suma stabilită cu titlu de despăgubire în cele două hotărâri, tribunalul a constat că valoarea despăgubirii propusă de expropriator este inferioară valorii imobilului stabilită potrivit criteriilor prevăzute de art. 26 din Legea 33/1994.

Potrivit art. 1 din Legea 33/1994 și dispozițiilor art. 41 al. (3) din Constituția României, exproprierea se poate face numai pentru cauzele de utilitate publică, după o dreaptă și prealabilă despăgubire.

Câtă vreme despăgubirea propusă de expropriator este inferioară valorii reale a imobilului, despăgubirea propusă nu poate fi socotită ca fiind dreaptă, astfel încât, concluzionând că art. 2 din cele două hotărâri de stabilire a despăgubirii s-a dat cu încălcarea dispozițiilor legale menționate mai sus.

În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 9 din Legea 198/2004, coroborate cu art. 1, 25 -27 din Legea 33/1994, tribunalul a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta, potrivit dispozitivului.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel în termen legal pârâtul Statul Român reprezentat de COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA -, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii acțiunii ca inadmisibilă și în subsidiar, ca neîntemeiată; s-a solicitat respingerea cererii de majorare a cuantumului despăgubirilor ca fiind nedovedită, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea apelului, pârâtul arată că hotărârea pronunțată de instanța de fond este netemeinică și nelegală având în vedere următoarele considerente:

Hotărârile de stabilire a despăgubirilor nr. 66 și nr. 120/2007 au fost emise În temeiul Legii nr.198/2004 și al nr.HG 1123/2007, pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 742/2005 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării "Secțiunea 2B pe teritoriul localităților Câmpia, de, și din județul C și Secțiunea 3C din cadrul obiectivului de investiție "Autostrada B C-" și a Hotărârii Guvernului nr. 689/2007 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică "Secțiunea 3C pe teritoriul localităților Ip și Marca din județul S și al localităților, și din județul B" din cadrul obiectivului de investiții Autostrada B-C-.

Apelantul a apreciat că este inadmisibilă anularea parțială hotărârilor mai sus arătate, deoarece acestea sunt acte unilaterale, emise în conformitate cu prev. art. 7 și 9 din Legea nr. 128/2004, care pot fi revocate pentru motive temeinice, dar nu anulate.

S-a apreciat că nu există nici un temei legal pentru a se constata nulitatea relativă parțială hotărârilor 66/2007 și 120/2007, legea prevede în mod expres cauzele pentru care un act este anulabil, iar motivele invocate de reclamantă nu se încadrează în aceste cauze expres reglementate.

În plus, se apreciază că instanța de fond a interpretat în mod eronat probele administrate în speță conținutul raportului de expertiză, care a fost întocmit cu nerespectarea prevederilor legale. În plus, acest fapt echivalează cu încălcarea rolului activ și atrage schimbarea sentinței civile.

S-a mai arătat că instanța învestită cu stabilirea cuantumului despăgubirii poate interveni doar în sensul obligării statului român la plata despăgubirii stabilite, aceasta nu poate dispune anularea actului iuridic unilateral.

În opinia apelantului, acțiunea trebuia timbrată, întrucât s-a solicitat constatarea nulității relative parțiale hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirilor.

În al doilea rând, pârâtul solicitat respingerea cererii de majorare a cuantumului despăgubirilor ca nedovedită, deoarece raportul de evaluare a fost întocmit de către un evaluator proprietăți imobiliare, membru al Contrar celor reținute de către instanța de fond, evaluarea care a stat la baza stabilirii cuantumului despăgubirii a fost făcută și prin raportare la valoarea de piață, care reprezintă suma estimată pentru care un imobil poate fi înstrăinat la data evaluării, printr-o tranzacție echilibrată, după un marketing adecvat, după care fiecare parte acționează În cunoștință de cauză, prudent și fără constrângeri.

Însă în cazul exproprierii nu se poate lua în calcul numai valoarea de piață. În raportul de evaluare s-a avut în vedere o valoare specială a imobilelor. Valoarea specială este legată de un element extraordinar (exproprierea), care oferă un supliment de valoare, mai mare decât valoarea de piață. Prin urmare, soluția instanței s-a bazat pe interpretarea eronată a probei cu expertiza.

Apelantul solicitat refacerea probei raportului de expertiză, cu respectarea prevederilor legale, respectiv să aibă în vedere momentul exproprierii și metode proprii evaluării terenurilor arabile situate în extravilan (experții judiciari au stabilit valoarea terenului arabil extravilan prin raportare la valori proprii terenurilor construibile situate în intravilan).

În aceste circumstanțe se apreciază că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea prevederilor art. 1169.Civ. și art. 129.proc.civ. respectiv a omologat conținutul raportului de expertiză în condițiile în care nu există nicio dovadă a temeiniciei concluziilor expertului tehnic.

În concluzie, apelantul a solicitat încuviințarea unei o contraexpertize care să fie efectuată în conditiile arte 25 din Legea nr. 33/1994 de către o comisie de experți, cu respectarea tuturor prevederilor legale care să aibă ca obiective: stabilirea cuantumului despăgubirii pentru terenurile expropriate la momentul exproprierii.

Reclamanta intimată a solicitat respingerea apelului.

Analizând sentința pronunțată prin prisma motivelor de apel invocate, curtea constată că apelul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:

Apelanta în primul motiv de apel reiterat excepția inadmisibilității cererilor reclamantei prin care s-a solicitat nulitatea hotărârilor Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 Consiliului Local al comunei. În ce privește această excepție, în mod corect tribunalul a respins excepția inadmisibilității și a reținut că, nulitatea este o sancțiune care poate fi aplicată și actului juridic unilateral, nu numai actului juridic bilateral, dacă încheierea actului s- făcut cu încălcarea dispozițiilor legale și în ipoteza în care nulitatea nu este prevăzută expres într-un text de lege.

Curtea constată că prin prezenta acțiune, reclamanta contestă cuantumul despăgubirilor datorate ca urmare exproprierii și solicită acordarea acestor despăgubiri la valoarea imobilului, potrivit disp. art. 9 din Legea nr. 198/2004.

Așadar, tribunalul în mod corect constatat admisibilitatea acestei acțiuni, deoarece, în caz contrar, i s-ar fi interzis reclamantei accesul la instanță și aceasta nu ar mai putut contesta cuantumul despăgubirilor.

Nu poate fi primită nici critica potrivit căreia, reclamanta trebuia să timbreze acțiunea, întrucât a solicitat constatarea nulității relative parțiale a hotărârii, deoarece reclamanta urmărește modificarea cuantumului despăgubirilor datorate de Statul Român ca urmare a exproprierii și art. 10 din Legea nr. 198/2004, republicată, stipulează că, cererile adresate instanței judecătorești pentru stabilirea, în contradictoriu cu statul român sau cu unitățile administrativ-teritoriale, după caz, a cuantumului despăgubirilor pentru expropriere sunt scutite de taxa judiciară de timbru.

În ce privește cea de-a doua critică formulată de apelant, potrivit căreia este nedovedit cuantumul mai mare al despăgubirilor, deoarece raportul de expertiză dispus de către instanță nu a respectat exigențele legii, curtea constată că nici această critică nu este fondată.

Tribunalul a dispus efectuarea unui raport de expertiză cu respectarea disp. art. 25 din Legea nr. 33/1994, respectiv, constituit o comisie de experți compusă dintr-un expert numit de instanță, unul desemnat de expropriator și al treilea desemnat de către persoana supusă exproprierii, întrucât în art. 9 alin. 3 din Legea nr. 198/2004, se stipulează că, stabilirea despăgubirilor se face potrivit procedurii prevăzute la art. 21-27 din Legea nr. 33/1994.

Se constată că expertiza a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale în materie.

În ceea ce privește criteriile de evaluare imobilului expropriat, curtea constată că tribunalul respectat dispozițiile legale în materie.

Art.9 alin. 3 din Legea nr. 198/2004, care stipulează modalitatea de stabilire despăgubirilor fost modificat prin OUG nr. 228/2008, care stipula că, cuantumul despăgubirilor stabilite pentru terenul expropriat se va face cu respectarea disp. art. 21-27 din Legea nr. 33/1994. OUG nr. 228/2008 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 3 din 5.01.2009, perioadă în care acțiunea se afla pe rolul tribunalului. Această modificare a legii viza o normă de procedură, respectiv criteriile care trebuie avute în vedere la efectuarea raportul de expertiză, în baza căruia se stabilesc despăgubirile. Potrivit art. 725 alin. 1 Cod proc.civ. dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, curtea constată că, în mod corect tribunalul aplicat disp. art. 21 - 27 din Legea nr. 33/1994, când a stabilit cuantumul despăgubirilor, deoarece modificarea art. 9. aaaa198/2004 a survenit înaintea pronunțării sentinței apelate.

Tribunalul a avut în vedere la calcularea cuantumului despăgubirilor disp. art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, care stipulează că se va ține seama de prețul la care se vând în mod obișnuit imobilele de același fella data când a fost întocmit raportul de expertiză.

Așadar, solicitarea pârâtului apelant de efectuare unei contraexpertize care să fie efectuată de o comisie de experți și care să stabiliească cuantumul despăgubirilor la momentul exproprierii este nefondată, deoarece, pe de o parte, expertiza dispusă de tribunal s-a efectuat de o comisie de experți potrivit art. 25 din Legea nr. 33/1994, iar, pe de altă parte, stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru terenurile expropriate la momentul exproprierii vine în contradicție cu disp. art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, care este aplicabil prezentei cauzei, potrivit disp. art. 9 alin. 3 din Legea nr. 198/2004, astfel cum a fost modificat prin OUG nr.228/2008.

Prin urmare, curtea constată că sentința pronunțată de tribunal este temeinică și legală, criticile invocate în apel d e către pârât nu se verifică și, în consecință, în temeiul art. 296 Cod proc.civ. va respinge ca nefondat apelul pârâtului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN reprezentat de COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA împotriva sentinței civile nr. 38 din 15 ianuarie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Dată și pronunțată în ședința publică din 8 aprilie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - - -

Red. dact. GC

5 ex/04.05.2009

Jud.primă instanță:

Președinte:Traian Dârjan
Judecători:Traian Dârjan, Tania Antoaneta Nistor

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Expropriere. Speță. Decizia 113/2009. Curtea de Apel Cluj