Expropriere. Speță. Decizia 163/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 163
Ședința publică din data de: 19.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Viviane Tiu
JUDECĂTOR 2: Carmen Georgeta Negrilă
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Ministerul Publica fost reprezentat de doamna procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de către recurenta - reclamantă - împotriva sentinței civile nr. 1695/10.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - pârât STATUL ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA
La apelul nominal, făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prezenta cauză este scutită de la plata taxei judiciare de timbru. Totodată, arată că au fost comunicate motivele de recurs intimatului - pârât STATUL ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA
Curtea, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și nici probe de administrat, acordă cuvântul cu privire la cererea de recurs.
Reprezentantul Ministerului Public formulează concluzii de admitere a recursului promovat de către de către recurenta - reclamantă - împotriva sentinței civile nr. 1695/10.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr- și trimiterea cauzei în vederea continuării judecății la Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă.
Precizează că persoana nemulțumită de cuantumul despăgubirilor are posibilitatea contestării hotărârii prin care s-au stabilit despăgubirile sau prin care s-a respins în tot sau în parte cererea de despăgubire.
Subliniază că potrivit dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 33/1994 instanța competentă să soluționeze astfel de litigii este Tribunalul București sau Tribunalul Județean în a cărei rază teritorială este situat imobilul.
Față de cele învederate, apreciază că, în speța de față, competenta de soluționare a litigiului aparține Tribunalului București.
Curtea, apreciind cauza lămurită, dispune încheierea dezbaterilor și o reține în vederea pronunțării asupra cererii de recurs formulată de către recurenta - reclamantă - împotriva sentinței civile nr. 1695/10.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - pârât STATUL ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 19.09.2008, pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a civilă, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România -, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se stabilească cuantumul despăgubirilor cuvenite pentru exproprierea terenului în suprafață de 1.677. situat în comuna, 160, parcela A 542/76/2, județul I, la suma de 265.000 lei.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este proprietara unui teren în suprafața de 12.250 mp situat în Com., 160, parcela A 542/76/2, județul I, număr cadastral 5275/2 în baza titlului de proprietate nr.40681/07.09.1998 eliberat de Comisia Județeană I și a Certificatului de moștenitor nr.11/23.06.2004 și că, în baza Hotărârii 1546/2006 s-a declanșat procedura de expropriere a imobilelor situate pe amplasamentul autostrăzii B-B, tronsonul B-P, și o parte din terenul proprietatea sa se află pe acest amplasament.
La data de 05.09.2008 a primit Hotărârea 12/15.07.2008 și procesul verbal 12/15.05.2008 privind exproprierea terenului în suprafața de 1.677 mp situat în Com., 160, parcela A 542/76/2, județul I, nr. cadastral 5275/2 cu acordarea de despăgubiri în cuantum de 76.365,55 lei.
Consideră că suma de 76.365,55 lei nu corespunde nici măcar valorii reale a terenului, cu atât mai puțin aceasta nu acoperă prejudiciul cauzat prin expropriere.
În zonă, terenurile s-au vândut și cu prețul de 50 euro/mp iar valoarea despăgubirilor stabilite prin procesul verbal 12/15.07.2008 și Hotărârea 12/15.05.2008 respectiv, 13 euro/mp, este mult subdimensionată și este în totală neconcordanță cu prețul pieții.
Mai mult decât atât, dauna creată prin expropriere nu constă doar în valoarea terenului expropriat ci și în scăderea de valoare a restului terenului, întrucât autostrada trece prin terenul său și îl împarte în două, lăsând într-o parte o parcelă în suprafață de tren de 10.123 mp și în alta o parcelă în suprafața de 700. iar această din urmă parcelă, datorita dimensiunii sale mici și retragerilor ce se vor impune din pricina autostrăzii, devine din inutilizabilă, neputând fi folosită sau vândută. Din acest motiv, a susținut reclamanta, despăgubirea trebuie sa cuprindă pe lângă prețul de piață al terenului expropriat și un prejudiciu egal cu valoarea de piață a parcelei inutilizabile de 700 mp, plus scăderea de valoare a parcelei ce rămâne pe cealaltă parte a autostrăzii.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 9-10 din Legea nr. 198/2004, art.21-27 din Legea 33/1994, Hotărârea de Guvern nr. 941/2004 și Hotărârea de Guvern nr. 1546/2006.
Verificând competența materială a instanței sesizate cu această acțiune, Tribunalul a reținut că reclamanta a înțeles să conteste procesul verbal nr.12/12.05.2008 și hotărârea nr. 12/15.07.2008 pronunțată de Comisia pentru soluționarea întâmpinărilor conform legii nr. 33/1994, în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor, solicitând stabilirea cuantumului real al despăgubirilor de o comisie formată din trei experți.
In legătură cu actul ce face obiectul cererii de anulare s-a reținut de către Tribunal că Municipiul Bad emarat procedura de expropriere a unui teren, că proprietarului i s-a comunicat hotărârea de despăgubiri, deși așa cum rezultă din procesul verbal nr.12/12.05.2008, acesta a arătat că nu este de acord cu valoarea despăgubirii.
Legea nr. 33/1994 prevede căi speciale numai pentru situația în care comisia ar fi respins propunerile expropriatorului (admițând întâmpinarea proprietarului). Pentru situația în care întâmpinarea este respinsă și emisă hotărârea, Cap. V reglementează procedura de expropriere (și stabilire a despăgubirilor în fața instanței de judecată Tribunalul).
Având în vedere că rec1amantul solicită stabilirea cuantumului despăgubirii contestând actul prin care a fost stabilită suma de 76.365,55 lei, pentru care nu se prevede o competenta materiala expresă, Tribunalul a considerat că sunt aplicabile normele de drept comun în această materie și având în vedere că obiectul acțiunii este un act administrativ în condițiile art. 2 lit. c din Legea nr. 554/2004, s-a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 3 pct. 1 Cod de procedură civilă (având în vedere că hotărârile comisiei sunt supuse controlului contencios la Curtea de Apel București potrivit dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 33/1994). In ce privește dispozițiile art. 2 lit. f din Cod de procedură civilă, Tribunalul a reținut că această normă se referă numai la acțiunile civile în materie de expropriere, astfel încât, prin sentința civilă nr. 1695/10.11.2008 a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a dispus eclinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs reclamanta -, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Cererea de chemare în judecată are ca obiect, a susținut recurenta, stabilirea cuantumului despăgubirilor cuvenite în urma exproprierii și este întemeiată in drept pe prevederile arte 9-10 din Legea 198/2004, citând din acesta:
"Art.9 nemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzute la art. 8, precum și orice persoană care se consideră îndreptățită la despăgubire pentru exproprierea imobilului se poate adresa instanței judecătorești competente în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 4 alin. (1) sau în termen de 15 zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea comisiei prin care i s-a respins, în tot sau în parte, cererea de despăgubire. Acțiunea formulată în conformitate cu prevederile prezentului articol se soluționează potrivit dispozițiilor art. 21-27 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce privește stabilirea despăgubirii. "
Iar conform art. 21 din Legea 33/94 la care face trimitere art.9 din Legea 198/2004 soluționarea cererilor este de competenta Tribunalului:
"Art.21 Soluționarea cererilor de expropriere este de competenta tribunalului județean sau a Tribunalului Municipiului B în raza căruia este situat imobilul propus pentru expropriere. "
Restul dispozițiilor art.22-27 din Legea 33/94 arată modalitatea concretă de judecare a acestor litigii (citarea părților, participarea procurorului, posibilitatea de soluționare amiabilă, modalitatea de efectuare a expertizei, obiectivele expertizei, compunerea despăgubirii, etc.).
Dacă legiuitorul ar fi dorit să facă trimitere la prevederile Legii 33/94 doar în ceea ce privește modalitatea de soluționare a nemulțumirii expropriatului privind calculul și cuantumul despăgubirii, atunci Legea 198/2004 ar fi făcut trimitere doar la art. 22-27 care conțin aceste prevederi și nu și la art. 21 care arată instanța competentă, respectiv Tribunalul București sau Tribunalul județean.
În concluzie, din analiza logică și teleologica a dispozițiilor mai sus enunțate rezultă că Tribunalul București este competent material să judece acțiunea expropriatei nemulțumite de cuantumul despăgubirii primite în baza arte 9-10 din Legea 198/2004 raportat la arte 21-27 din Legea 33/1994, dispozițiile art. 20 din Legea 198/2004 nu sunt aplicabile în această cauză, motiv pentru care consideră soluția de declinare pronunțată ca netemeinică, Curtea de Apel nefiind competentă să judece în prima instanță cererea.
Analizând sentința, având în vedere motivele de recurs și dispozițiile legale aplicabile, Curtea constată recursul ca fiind fondat, argumentele recurentei fiind pe deplin justificative, în conținut și interpretare a legii.
Dispozițiile invocate de recurentă, ale art. 9 din Legea nr. 198/2004, privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, astfel cum au fost citate de recurentă, fac trimitere directă, în tot ceeace privește cererea de chemare în judecată privind plata de despăgubiri în urma luării unor măsuri de expropriere, la dispozițiile art. 21-27 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică care conțin o normă de competență absolută, a Tribunalului București sau județean, în privința soluționării tuturor cererilor de expropriere.
În raport de această competență materială absolută, rezultată din analiza logică și teleologică a dispozițiilor legale speciale, în raport și de dispozițiile art. 2 alin.1 lit. f Cod procedură civilă, care stipulează în mod clar asupra competenței materiale a tribunalului în toate,procesele și cererile în materie de expropriere", argumentele primei instanțe, deduse din analiza naturii actului ce a stat la baza acordării de despăgubiri, ca fiind un act administrativ, nu pot constitui o premisă legală a unei competențe speciale, astfel cum este cea prevăzută de art. 3 pct. 1 Cod procedură civilă.
Așa fiind, apreciind că în cauză este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, privind greșita aplicare a legii, Curtea va admite recursul, va dispune modificarea sentinței, în sensul respingerii ca nefondate a excepției necompetenței materiale a tribunalului și va trimite cauza aceleiași instanțe, în vederea continuării judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta reclamantă - împotriva sentinței civile nr. 1695 din 10.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a civilă, în contradictoriu cu intimatul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România -
Modifică sentința recurată în sensul că respinge ca nefondată excepția necompetenței materiale a tribunalului și trimite cauza aceleiași instanțe, în vederea continuării judecății.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
/red /2 exemplare/28.04.2009
Judecător fond: Tribunalul București - Secția a V-a Civilă
Judecător:
Președinte:Elena Viviane TiuJudecători:Elena Viviane Tiu, Carmen Georgeta Negrilă
