Expropriere. Speță. Încheierea /2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-

DOSAR NR-

ÎNCHEIERE

Ședința publică din 26 ianuarie 2009

PREȘEDINTE: Cristina Paula Brotac

JUDECĂTORI: Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez

Grefier - - -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror -

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de pârâtul STATUL ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE cu sediul în B, sector 1,-. împotriva sentinței civile nr.261 din 25 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții domiciliat în B,-,.36, parter,. 1, sector 1 și, domiciliat în B, Șoseaua cel M, nr.5,.6,.B,.1,.33, sector 2, ambii cu domiciliul ales în B,-,.36, parter,. 1, sector 1.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns: apelantul-pârât Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale reprezentat de avocat din Baroul București, potrivit împuternicirii avocațiale nr. - aflată la fila 26 dosar, intimatul-reclamant personal și intimatul - reclamant reprezentat de avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.20700/01.06.2008 aflată la fila 27 dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, învederându-se instanței că prin serviciul registratură, la data de 14 ianuarie 2009 s-a depus la dosar cerere de reexaminare a încheierii de amendare, formulată de către expertul.

La data de 26 ianuarie 2009 s-au depus la dosar cerere din partea expertului prin care își motivează nesemnarea raportului de expertiză comun, precum și punctul de vedere referitor la obiectivele expertizei topografice, precum și raportul de expertiză întocmit de expert, contrasemnat de expert.

Părțile declară că au luat cunoștință de raportul de expertiză și nu au de formulat obiecțiuni.

Curtea, în conformitate cu disp.art. 1081al. 3 cod pr.civilă se va pronunța prin încheiere separată, în cameră de consiliu, asupra cererii de reexaminare formulată de expertul.

Părțile declară că alte cereri nu mai au de formulat.

Avocat, pentru intimatul pârât, solicită a se dispune amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat, susține oral motivele de apel depuse în scris la dosar, criticând sentința primei instanțe, arătând că prin stabilirea unei despăgubiri de 18 Euro/ instanța dă posibilitatea părților să se îmbogățească.

Statul Român le-a oferit intimaților o sumă de 6 ori mai M decât cea plătită de aceștia la cumpărarea terenului.

La stabilirea valorii terenului trebuie avut în vedere prețul de tranzacționare și nu prețul de ofertare, așa cum de altfel a avut în vedere și expertul.

Solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței și respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată reprezentate de onorariu expert.

Solicită a se dispune amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.

Avocat, având cuvântul, arată că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, valoarea despăgubirilor respectând dispozițiile legii 33/1994, din care rezultă că despăgubirea acordată de instanță nu poate fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai M decât cea solicitată de expropriat.

Solicită înlăturarea concluziilor expertului, care nu precizează metoda de evaluare folosită, iar relațiile oferite de Primăria nu sunt relevante, câtă vreme precizează că nu are o bază de date cu privire la prețurile terenurilor din zonă.

Nu poate fi avută în vedere nici adresa Biroului Notarial, care a fost dată cu încălcarea dispozițiilor legale, ce nu îi permit să divulge nici un fel de informații referitoare la procedurile notariale, în afara părților.

Solicită respingerea apelului și menținerea sentinței ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată reprezentate de onorariu de expert.

Depune la dosar concluzii scrise.

Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingerea apelului și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică, corect fiind stabilite despăgubirile ce urmează a fi plătite intimaților.

CURTEA

Pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, în temeiul disp.art. 156 al. 2 cod pr.civilă,

DISPUNE

Amână pronunțarea la data de 2 februarie 2009,

Pronunțată în ședință publică, azi 26 ianuarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 2: Andra Corina Botez

GREFIER,

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3120

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-

DOSAR NR-

DECIZIA NR.25

Ședința publică din 2 februarie 2009

Președinte - - - - -

Judecători - - - - -

Grefier - - -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror -

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de pârâtul STATUL ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE cu sediul în B, sector 1,-. împotriva sentinței civile nr.261 din 25 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții domiciliat în B,-,.36, parter,. 1, sector 1 și, domiciliat în B, Șoseaua cel M, nr.5,.6,.B,.1,.33, sector 2, ambii cu domiciliul ales în B,-,.36, parter,. 1, sector 1.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 26 ianuarie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la această dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.

Curtea, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 2 februarie 2009, când a dat următoarea decizie:

CURTEA,

Deliberând asupra apelului civil de față, Curtea constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr- reclamanții și, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, a solicitat stabilirea despăgubirilor pentru terenul în suprafață de 413,69, urmând ca pârâtul să fie obligat să achite o justă despăgubire în cuantum de 75 lei/

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că evaluarea finală, în baza căreia a fost făcută oferta de despăgubire de către expertul desemnat de expropriator, a avut în vedere prețurile din primul trimestru al anului 2006, ori de atunci și până în prezent prețurile terenurilor au crescut, aflându-se într-o continuă creștere.

Au mai arătat reclamanții că expertul nu a avut în vedere câștigul nerealizat, investiția într-un teren arabil aducând un venit cu caracter continuu, valoarea acestuia sporind nu numai ca urmare a creșterii valorii pământului ca factor de producție, dar și prin câștigul realizat din obținerea recoltei sau din arendarea terenului, acest câștig nedepinzând de piața imobiliară aflată și în prezent în continuă creștere.

În baza probelor administrate, Tribunalul Prahova, prin sentința civilă nr.261/25.01.2008, a admis acțiunea precizată și a obligat pârâtul să achite reclamanților suma de 26041,79 lei, conform raportului de expertiză topografică ing., reprezentând justa despăgubire pentru terenul expropriat de 413,69, proprietatea reclamanților, situat în intravilanul localității, T 60, P 391/24 arabil.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că terenul proprietatea reclamanților, în suprafață de 413,69, situat în comuna, județul P, a fost expropriat pentru cauză de utilitate publică, respectiv pentru construirea autostrăzii B-

Pentru această suprafață de teren, reclamanții urmau să primească o despăgubire de 14895,29 lei, sumă cu care aceștia nu au fost de acord, considerând că valoarea terenului supus exproprierii ar fi mai

S-a mai arătat că, potrivit art.26 din Legea 33/1994, la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța, vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului. Tot cu privire la despăgubiri, art.27 din același act normativ, stipulează că despăgubirea acordată de instanță nu va putea fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai M decât cea solicitată de expropriat.

Cât privește suma oferită de expropriator, instanța a constatat că expertul nu a ținut cont de dispozițiile art.26 din Legea 33/1994.

Analizând prețurile solicitate potrivit cererii și ofertei pieței libere, prin compararea acestora cu prețul stabilit de expertul desemnat de pârât, în funcție de anunțurile existente în publicațiile imobiliare de referință și pe internet, expertul desemnat de instanță, a stabilit că valoarea apropiată de realitatea pieței este de 18 euro/ de teren, punct de vedere ce a fost acceptat și de către instanță, care a apreciat că este în concordanță cu dispozițiile art. 26 și 27 din Legea nr.33/1994.

De altfel, această valoare a fost însușită și de către reclamanți, care au solicitat, prin precizarea acțiunii, ca despăgubirea să fie cuprinsă între valoarea minimă de 18 euro/ ( valoare stabilită de expertul instanței ) și 21 euro / ( cea stabilită de expertul desemnat de reclamanți).

Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, susținând, în esență, că:

- în mod nelegal și netemeinic a fost omologat raportul de expertiză ing., întrucât nu au fost luate în considerare prețurile reale de

tranzacționare ale terenurilor din localitatea, ci doar "prețurile de ofertare", publicate pe internet. Expertul era obligat să depună diligențe pe lângă un birou notarial pentru a afla care sunt prețurile la care s-au vândut proprietăți similare cu cea în discuție, situate în localitatea;

- potrivit art.25 și 26 din Legea 33/1994, comisia de experți numită de instanță trebuia să întocmească un raport de expertiză unic, semnat de toți cei trei experți numiți în cauză, fapt ce nu s-a întâmplat;

- nu s-a avut în vedere faptul că prin omologarea raportului de expertiză ing. și prin admiterea cererii de chemare în judecată, reclamantul se îmbogățește fără justă cauză pe seama Statului Român;

- practic, reclamanții au un interes pur speculativ în promovarea acțiunii, întrucât nu au cultivat niciodată terenurile agricole pe care le-au cumpărat, așa cum rezultă din raportul inițial de evaluare întocmit în anul 2006, cât și din rapoartele de expertiză din prezentul dosar, întocmite în anul 2007;

- în mod nelegal și netemeinic prima instanță a reținut că expertul desemnat de CNADNR nu ar fi respectat dispozițiile art. 26 din Legea 33/1994 și ar fi anexat la raportul de expertiză exemple de prețuri referitoare la terenuri de altă categorie decât cel supus exproprierii, insinuându-se astfel că, prin acest procedeu, expertul ar fi alterat valoarea reală de piață a imobilului expropriat. În realitate, se poate observa cu ușurință că expertul său a avut în vedere exemple de prețuri referitoare la terenuri similare cu cel expropriat;

- hotărârea primei instanțe este nelegală și datorită faptului că se impunea obligarea sa, a pârâtei, doar la plata diferenței între suma consemnată și valoarea reală stabilită de către instanță.

Instanța de apel, în conformitate cu dispozițiile art.295 alin. 2 Cod pr.civilă, a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea topografie de către o comisie de experți compusă, potrivit art. 25 din Legea 33/1994, dintr-un expert numit de instanță, unul desemnat de către expropriator și un al treilea de către expropriat.

Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate, precum și de dispozițiile legale incidente în cauză, curtea reține că apelul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:

Deși Tribunalul Prahovaa apreciat în mod corect că, potrivit art.25 din Legea 33/1994, este necesară efectuarea unei expertize de către o comisie de experți, această instanță nu a observat că raportul de expertiză depus la dosarul cauzei nu îndeplinește această cerință, el nefiind semnat de către toți experții, ci aceștia depunând în mod separat concluziile lor.

În acest fel, au fost încălcate nu numai dispozițiile art. 25 din Legea 33/1994, ci și dispozițiile art. 210 Cod pr.civilă, aspect de nelegalitate care, însă, a fost înlăturat de instanța de apel care a dispus, în temeiul dispozițiilor art.295 alin.2 Cod pr. civilă, completarea probatoriilor și efectuarea unei noi expertize de către o nouă comisie de experți care să corespundă exigențelor impuse de textele legale menționate.

Raportat la concluziile finale ale acestei noi expertize, se constată, însă, că soluția pronunțată de către prima instanță va fi menținută, pentru considerentele următoare:

Potrivit art.26 din Legea 33/1994, la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului.

Totodată, legiuitorul a precizat în dispozițiile art. 27 din același act normativ că

" despăgubirea acordată de către instanță nu va putea fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai M decât cea solicitată de expropriat ".

În speța dedusă judecății, apelantul expropriator a oferit pentru terenul expropriat o despăgubire calculată la un preț de 36,00 lei /, corespunzător pentru 413,69. în timp ce pretențiile reclamanților au fost inițial, prin cererea de chemare în judecată, de 75 lei/, pentru ca, ulterior, aceștia să solicite, prin concluziile scrise formulate la fond, o despăgubire cuprinsă între 18 euro/ și 21 euro/

Prin urmare, raportat la aceste date și în concordanță cu dispozițiile art.27 din Legea 33/1994, citate în paragraful precedent, controlul exercitat de instanța de judecată se va desfășura între limitele minime și maxime ale despăgubirilor, stabilite de textul de lege invocat.

Plecând de la această premisă, curtea constată, în urma examinării raportului de expertiză întocmit în apel, că doi dintre cei trei experți desemnați în cauză - ing., expert desemnat de instanță și ing., expert desemnat de expropriat, au stabilit, la data efectuării raportului de expertiză - 19.01.2009, o valoare de 22 euro/ pentru terenul expropriat.

În ceea ce privește cel de-al treilea expert, ing., expertul desemnat de expropriator, acesta a apreciat că atât la data consemnării despăgubirilor - 28.11.2007, cât și la data efectuării raportului de expertiză - 19.01.2009, prețul pe al terenului expropriat este de 12,00 lei/

Este evident că, concluzia la care a ajuns expertul desemnat de expropriator, ing., nu poate fi reținută de către curte, în condițiile în care expertul, pe lângă faptul că stabilește același cuantum al despăgubirii și pentru data de 28.11.2007 și pentru data de 19.01.2009 (împrejurare contrazisă de condiția notorie de fluctuație a pieței imobiliare) acordă o despăgubire de 12,00 lei /, mai mică decât chiar despăgubirea oferită de expropriat, de 36,00 lei/

În acest context, raportându-ne la dispozițiile statuate de art.27 din Legea 33/1994, Curtea constată ca fiind legală valoarea apreciată de prima instanță ca fiind o justă despăgubire a proprietarilor terenului pentru lipsirea acestora de prerogativele dreptului de proprietate pe calea exproprierii.

Deasemenea, în speță, nu se poate discuta nici despre o pretinsă îmbogățire fără justă cauză, în condițiile în care legiuitorul român a stipulat expres în art. 26 din Legea 33/1994 că stabilirea cuantumului despăgubirilor în instanță să fie potrivit prețurilor cu care se vând, în mod obișnuit, terenurile de același fel în unitatea administrativ-teritorială respectivă, la data întocmirii raportului de expertiză, condiție ce a fost pe

deplin respectată în raportul de expertiză întocmit în apel, în care cei doi experți desemnați de instanță și de către expropriat au avut în vedere la întocmirea lucrării

adresele emise de Primăria, publicații și saituri de mică publicitate, precum și oferte de preț ale agențiilor imobiliare.

Este de menționat și faptul că aprecierile privind interesul pur speculativ al reclamanților în promovarea acțiunii nu pot fi avute în vedere de către curte, din moment ce contractul de vânzare-cumpărare prin care aceștia au achiziționat terenul în discuție nu a fost anulat printr-o hotărâre care să fi constatat existența unei cauze ilicite la data întocmirii sale și, totodată, nu sunt relevante câtă vreme obiectul prezentei judecăți îl constituie stabilirea de către instanță a valorii reale a despăgubirilor ce trebuie plătite de stat persoanelor expropriate, valoare ce se determină la data întocmirii raportului de expertiză dispus potrivit art.26 din Legea 33/1994 și în conformitate cu dispozițiile art.27 din aceeași lege.

Pe de altă parte, valoarea despăgubirilor nu putea fi constatată ca fiind cea de la data consemnării sumei de bani în contul expropriaților și nici nu se putea dispune obligarea pârâtului doar la plata diferenței dintre suma consemnată și valoarea reală apreciată de către instanță, câtă vreme dispozițiile legii speciale statuează în mod clar că instanța investită cu cererea de stabilire a despăgubirilor în caz de neînțelegere între părți asupra valorii acestora va stabili cuantumul despăgubirilor, cât și termenul în care acestea urmează a fi consemnate.

Astfel, potrivit art.5 alin.8 din Legea 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, lege specială în materia exproprierii, " în cazul în care titularul dreptului real nu este de acord cu despăgubirea stabilită, suma reprezentând despăgubirea se consemnează pe numele titularului, iar despăgubirea va fi eliberată în baza cererii formulată în acest sens, însoțită de acte autentice sau de hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă de stabilire a cuantumului despăgubirii".

Totodată, conform art.5 alin.1 din aceeași lege, plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate nu se poate face decât în baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, astfel încât, instanța nu poate avea în vedere recipisa de consemnare a sumei de 14895,29 lei, câtă vreme nu s-a făcut dovada că persoanele expropriate au depus o cerere pentru consemnarea și ridicarea acestei sume de bani,lucru de altfel improbabil în condițiile în care aceștia nu au fost de acord cu suma acordată drept despăgubire și au contestat valoarea acesteia în termen legal.

Față de toate aceste considerente, curtea, în temeiul art.296 Cod pr.civilă, va respinge apelul ca nefondat.

În baza disp.art. 274 Cod pr.civilă, apelantul va fi obligat să plătească intimaților suma de 750 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând partea din onorariile de experți achitate de aceștia în faza apelului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE cu sediul în B, sector 1,-. împotriva sentinței civile nr.261 din 25 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții domiciliat în B,-,.36, parter,. 1, sector 1 și, domiciliat în B, Șoseaua cel M, nr.5,.6,.B,.1,.33, sector 2, ambii cu domiciliul ales în B,-,.36, parter,. 1, sector 1.

Obligă apelantul să plătească intimaților suma de 750 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi, 2 februarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

--- - --- -

GREFIER,

- -

fiind în concediu medical,

se semnează de către

PRIM GREFIER

/VM

5 ex/04.02.2009

nr- Trib.

R -

operator de date cu caracter personal

notificare nr.3120/2006

Președinte:Cristina Paula Brotac
Judecători:Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Expropriere. Speță. Încheierea /2009. Curtea de Apel Ploiesti