Expropriere. Speță. Decizia 25/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIIVLĂ NR. 25/
Ședința publică din 08 Februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Georgiana Nanu JUDECĂTOR 2: Paula Andrada Coțovanu
Judecător: --- -
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat fiind de procuror -.
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, contestația formulată de contestatorul ., în contradictoriu cu intimații STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI-COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA A, COMISIA JUDEȚEANĂ A PENTRU APLICAREA LEGII NR.198/2004 și CONSILIUL LOCAL, reținută pentru rejudecarea fondului, după admiterea apelului formulat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr.226 din 26.10.2006, pronunțată de Tribunalul Argeș.
Contestația este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
Curtea constată că dezbaterile asupra fondului s-au desfășurat în ședința publică din data de 21 ianuarie 2008 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Pronunțarea a fost amânată la data de 4 februarie 2008 și ulterior, astăzi 8 februarie 2008, când în urma dezbaterilor s-a pronunțat următoarea soluție.
CURTEA
Asupra apelului civil de față,
Constată că, prin cererea înregistrată la data de 6.06.2005, petentul a solicitat anularea Hotărârii nr.2/2005 emisă de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului - Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - Comisia pentru aplicarea Legii nr.198/2004, prin care i s-au acordat despăgubiri pentru terenul în suprafață de 76 mp. ce i-a fost expropriat, despăgubiri în cuantum de 13.666.320 lei; a solicitat în subsidiar ca despăgubirile să fie acordate pentru suprafața de 4.000 mp.
În motivarea acțiunii, contestatorul a arătat că s-a dispus exproprierea suprafeței de 76 mp. din terenul proprietatea sa în suprafață de 15.737 mp. pe care l-a dobândit prin cumpărare, deși exproprierea acestei porțiuni nu era necesară pentru realizarea obiectivului de investiție, întrucât stâlpul ce s-a dispus să fie montat pe porțiunea de 76 mp. putea fi plantat în altă parte.
În subsidiar, s-a arătat că în măsura în care se va aprecia că exproprierea propusă prin hotărârea ce o contestă este destinată obiectivului menționat în hotărâre, ea afectează o suprafață de circa 4.000 mp. pe care reclamantul nu va mai putea să o folosească în scopul pentru care a procurat terenul, respectiv pentru construcție, deoarece va fi traversată de linia electrică.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.226 din 26 octombrie 2006, a admis în parte contestația și a modificat Hotărârea nr.2/13 mai 2005, în sensul că la art.2 s-a menționat că despăgubirea este în sumă de 21.529 euro (contravaloarea în lei). Au fost obligați intimații să plătească contestatorului suma de 1.910 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că petentul este proprietarul unui teren în suprafață de 15.737 mp. situați în intravilanul comunei, iar intimatul a întocmit un proiect pentru amplasarea unui stâlp de linii electrice pe o suprafață de 76 mp. din proprietatea contestatorului, pentru care a calculat despăgubiri de 13.666.320 lei acordate prin hotărârea contestată.
Pe baza raportului de expertiză întocmit în cauză, s-a reținut că stâlpul pentru amplasarea liniilor electrice s-a montat în aproprierea liniei de hotar a terenului reclamantului și suprafața afectată în mod real de culoarul de trecere al liniilor electrice este de 4.305,9 mp. astfel că despăgubirea acordată potrivit art.26 alin.1 din Legea nr.33/1994, constând în valoarea reală a terenului și a prejudiciului cauzat petentului este de 21.529 euro, prețul calculându-se la 5 euro/mp. conform prețurilor practicate la data exproprierii.
Împotriva hotărârii a declarat apel în termen legal contestatorul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie astfel:
Instanța nu a motivat respingerea capătului de acțiune prin care a solicitat constatarea nulității Hotărârii nr.2/2005, motivat de faptul că această hotărâre nu se referă la un teren destinat obiectivului de investiții, ci s-a arătat că există posibilitatea ca stâlpul de înaltă tensiune să fie amplasat pe o altă proprietate.
În mod greșit instanța de fond a stabilit valoarea terenului în raport de prețurile practicate la data exproprierii - mai 2005 - respectiv 5 euro/mp. valoare stabilită prin expertiza întocmită de expert, expert ce a fost înlocuit prin dispoziția instanței cu expertul.
Instanța a încălcat dispozițiile art.26 alin.2 din Legea nr.33/1994 ce prevăd că la calculul cuantumului despăgubirilor se ține seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială la data întocmirii raportului de expertiză.
De asemenea, chiar și evaluarea făcută de expertul de 33,3 euro/mp. nu este o valoare reală a prețului de circulație al terenului.
Prin întâmpinarea formulată, expropriatorul - intimat a solicitat respingerea apelului ca nefondat, susținând că este inadmisibilă cererea reclamantului de a fi expropriat cu toată suprafața de teren, de circa 4000 mp, în condițiile în care Legea nr.128/2004, privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale nu reglementează o asemenea situație în care cel nemulțumit poate să sesizeze instanța.
Susține că această suprafață de teren nu poate fi expropriată întrucât nu-i este utilă și nu fost declarată de utilitate publică, iar prin raportul de expertiză tehnică nu s-a stabilit că întreaga suprafață rămasă în proprietate este afectată de lucrări ale variantei de ocolire a Municipiului Pitești.
De asemenea s-a susținut că, prețul pe metru pătrat de teren se aplică la data exproprierii și nu la data efectuării expertizei tehnice, iar mărirea cuantumului prețului pe metru pătrat este nejustificată față de prețurile ce se practică pe piața imobiliară în zonă. Arată că stabilirea cuantumului despăgubirilor s-a făcut pe baza unei documentații amănunțite, astfel că expropriatorul nu avea cum să onoreze o plată mai mare.
Prin decizia civilă nr.61/A din 26 februarie 2007, Curtea de APEL PITEȘTIa admis apelul reclamantului, a anulat sentința și a fixat termen pentru judecata fondului, reținându-se în privința primului motiv de apel că este neîntemeiat.
Astfel, s-a arătat că instanța s-a pronunțat prin admiterea în parte a contestației și asupra capătului de acțiune privind nulitatea Hotărârii nr.2/2005, față de modalitatea în care instanța s-a pronunțat prin dispozitivul sentinței, admițând în parte contestația, și prin considerente a arătat că se impune numai modificarea hotărârii în sensul măririi cuantumului despăgubirilor.
Cât privește motivarea primului capăt de acțiune, s-a arătat că aceasta nu constituie un motiv de nulitate a hotărârii, câtă vreme instanța s-a pronunțat asupra acestei cereri, iar instanța de apel poate suplini motivarea primei instanțe de fond.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de apel, s-a apreciat că este întemeiat, deoarece administrarea probei cu expertiză tehnică s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art.25 din Legea nr.33/1994. Potrivit acestui text de lege, instanța trebuie să constituie comisia compusă din 3 experți, unul numit de instanță, iar ceilalți de către expropriator și de către expropriat.
În speță, raportul de expertiză tehnică nu s-a făcut în condițiile normei legale susmenționate, normă ce este imperativă și a cărei nerespectare atrage nulitatea actului de procedură astfel întocmit, potrivit dispozițiilor art.105 Cod procedură civilă.
S-a reținut astfel că prima instanță a soluționat cauza în fond, administrând probatorii, însă existența motivului de nulitate susmenționat conduce, potrivit dispozițiilor art.297 alin.2, teza ultimă, Cod procedură civilă la anularea în tot a procedurii urmate și a hotărârii pronunțate, cu reținerea procesului spre rejudecare.
În consecință, s-a dispus rejudecarea cauzei cu administrarea probei cu expertiză tehnică, expertiză ce s-a dispus a fi întocmită de către trei experți în condițiile art.25 din Legea nr.33/1994; raportul de expertiză a fost întocmit de către experții:, numită de instanță, desemnat de expropriator și, desemnată de reclamant.
Analizând materialul probator administrat în cauză, se constată următoarele:
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de comisia de experți constituită de instanță în condițiile art.25 din Legea nr.33/1994, experții au propus instanței exproprierea totală a suprafeței de 4166 mp, susținând că, această suprafață este afectată de culoarul de trecere al liniilor electrice de 110 KV, culoar cu o lățime de 23,25 m, concluzionând că suprafața reală afectată de amplasamentul stâlpului de pe porțiunea de 76 mp este de 4166 mp, suprafață cu lățimea de 23,25 m și lungimea de 179,19
Concluzia că suprafața de teren proprietatea reclamantului afectată de liniile electrice este de 4310 mp este exprimată și în raportul de expertiză tehnică întocmit în mod separat de expertul, desemnat de expropriator, aflat la filele 296 - 297.
De asemenea și expertul, care a fost numit de prima instanță de fond, a relevat în raportul său că, lățimea totală a terenului reclamantului, afectată de culoarul de trecere liniilor electrice este de 23,25 m, pe o lungime de 179,19 m, concluzia fiind că suprafața reală afectată de amplasamentul stâlpului de înaltă tensiune este de 4166 mp ( 171 - 172 dosar fond ).
Prima instanță de fond a modificat Hotărârea nr.2/2005, în sensul că a acordat despăgubiri reclamantului pentru întreaga suprafață de 4305,9 mp, apreciind că prejudiciul suferit de acesta, ca urmare a amplasării stâlpului de înaltă tensiune în careul de 76 mp, trebuie calculat în funcție de prețul de circulație al terenului afectat în mod real de amplasarea stâlpului, adică prețul terenului de 4305,9 mp; s- ajuns în acest mod la situația că s-a dispus plata către reclamant a unei despăgubiri echivalente cu prețul terenului de 4305,9 mp, așa cum fost stabilit de prima instanță ca valoare de circulație, fără să se dispună însă în mod expres și exproprierea acestei porțiuni de teren, deși s-a dispus ca reclamantul să primească contravaloarea acestui teren, fără să piardă însă dreptul de proprietate asupra lui, prin efectul exproprierii.
Față de probatoriul administrat - expertiză tehnică, Curtea reține că sunt aplicabile dispozițiile art.24 alin. ultim din Legea nr.33/1994, privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică, la care fac trimitere dispozițiile art.18 din Legea nr.198/2004, în sensul că nu este posibilă exproprierea în parte, ci exproprierea totală suprafeței afectată prin obiectivul de investiție.
Se apreciază, în raport de norma legală sus menționată, că cererea proprietarului privind exproprierea totală a suprafeței de 4166 mp este întemeiată, în raport de situația reală, exproprierea în parte doar a suprafeței de 76 mp nefiind posibilă.
Se constată că se impune exproprierea suprafeței de 4166 mp, conform concluziilor comisiei de experți, însușită de apelant și nu a suprafeței de 4305,9 mp, pentru care prima instanță a dispus acordarea de despăgubiri, în speță nefiind afectat principiul neînrăutățirii situației în propria cale de atac, pe de o parte pentru că, prin sentință s-a propus acordarea de despăgubiri pentru 4305,9 mp, iar Curtea dispune exproprierea suprafeței de 4166 mp, iar pe de altă parte este prevalent principiul disponibilității în procesul civil, avându-se în vedere opțiunea exprimată de apelant prin concluziile de fond.
Cât privește cuantumul despăgubirii ce trebuie acordată reclamantului, trebuie avute în vedere disp. art.26 din Legea nr.33/1994, potrivit cu care despăgubirea se compune din valoarea reală imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite. Același text de lege arată în aliniatul 2 că, la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.
Inițial, expertul desemnat de expropriator a stabilit prin raportul de expertiză depus la filele 296, 297, un preț de circulație al terenului de 95 euro/mp, iar comisia formată din cei trei experți a stabilit un preț de circulație de 135 euro/mp, expertul făcând precizarea că susține părerea exprimată prin raportul de expertiză comun.
Față de situația că, la data întocmirii primului raport de expertiză, la prima instanță, prețul terenului fost calculat la 5 euro/mp, că intimata a făcut dovada că la începutul anului 2007 prețurile practicate pe piața imobiliară în județul A, în zona autostradă erau între 3 și 12 euro/mp, avându-se în vedere concluziile experților, dar și adresa Primăriei comunei nr.262 din 10.01.2008 ( 328 ), prin care arată că prețul terenului în zona respectivă este cuprins între 150 și 350 euro/mp și pentru a nu se avea în vedere o valoare arbitrară, Curtea, în temeiul art.27 alin.1 din legea nr.33/1994, comparând rezultatul expertizelor cu oferta și cu pretențiile formulate de părți hotărăște că valoarea de referință pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor reprezentând valoarea reală a imobilului este cea prezentată de expertul în raportul aflat la filele 296,297, respectiv 95 euro/mp, pentru că dacă s-ar avea în vedere valoarea propusă de comisia de experți s-ar ajunge la un preț al terenului de 562.410 euro, preț ce apare vădit exagerat față de suprafața și zona la care se raportează.
În raport de toate aceste considerente, urmează ca în temeiul dispozițiilor art.9 și 10 din Legea nr.198/2004 și art.21 și următoarele din legea nr.33/1994, să se admită în parte contestația și în temeiul art.24 alin. ultim din Legea nr.33/1994 să se modifice Hotărârea nr.2/2005, în sensul că la art.1 se trece suprafața expropriată de 4166 mp, și în temeiul art.26 și 27 din aceeași lege să se modifice aceeași hotărâre, în sensul că la art.2 se acordă despăgubirea de 395.770 euro ( respectiv contravaloarea în lei ).
În temeiul dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, va fi obligată intimata să plătească contestatorului - apelant suma de 3510 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimații STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI-COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA A, COMISIA JUDEȚEANĂ A PENTRU APLICAREA LEGII NR.198/2004 și CONSILIUL LOCAL, împotriva sentinței civile nr.226 din 26.10.2006, pronunțată de Tribunalul Argeș.
Modifică Hotărârea nr.2/2005, în sensul că la art.1, se trece suprafața expropriată de 4166, iar la art.2 se acordă despăgubire de 395.770 euro (respectiv contravaloarea în lei a sumei de 395.770 euro).
Obligă intimații să plătească contestatorului suma de 3510 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu drept de recurs.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 08 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehnored.
5ex/04.03.2008
Jud. fond:
Președinte:Georgiana NanuJudecători:Georgiana Nanu, Paula Andrada Coțovanu
