Expropriere. Speță. Decizia 26/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 26
Ședința publică de la 3 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 27 ianuarie 2010 privind judecarea apelurilor declarate de apelanții pârâți, toți cu domiciliul în Comuna, sat, jud. G și de apelantul intervenient prin procurator cu domiciliul în Tg. J, strada 22 decembrie 2.. 22,.A,. 2, jud. împotriva sentinței civile nr. 161 din 26 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant STATUL ROMÂN PRIN SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA SA TG.J - SUBUNITATEA M cu sediul în M, nr. 19, jud. G și intimata intervenientă - cu domiciliul ales la procurator cu domiciliul în Tg. J, strada 22 decembrie 2.. 22,.A,. 2, jud.
La apelul nominal, au lipsit părțile.
Procedură legal îndeplinită.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 27 ianuarie 2010, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi 3 februarie 2010.
CURTEA
Asupra apelurilor de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr-, Statul Român în calitate de expropriator prin Societatea Națională a Oltenia SA, Subunitatea Mas olicitat, în contradictoriu cu, și, exproprierea imobilelor proprietatea acestora respectiv: un imobil casă de locuit în suprafață de 188 mp construită în anul 1969 cu șarpanta și învelitoarea din tablă, precum și terenul intravilan categoria curți-construcții situat în V satului, în tarlaua 6, parcela 86, 87 și 88 în suprafață totală de 882 mp identificată în titlul de proprietate nr. -/12.03.1996, proprietatea lui; un imobil compus din casă de locuit în suprafață de 72 mp alcătuit din 3 camere, o sală închisă, construită din bolțari și BCA acoperită cu plăci de azbociment, precum și terenul intravilan în suprafață de 1000 mp curți-construcții, situat în punctul V satului, ce face parte din suprafața totală de 2882 mp, având ca vecini la est - I, la vest - C, la sud - DJ 673 și la nord - moștenitorii lui Șt., aflat în tarlaua 6, parcela 89, proprietatea lui C; un imobil compus dintr-o casă de locuit în suprafață de 100 mp și anexe gospodărești, precum și un teren arabil în suprafață totală de 1091 mp, situat în localitatea, compus din suprafața de 399 mp, în tarlaua 6, parcela 89/1, având ca vecini la nord - rest proprietate, la est - E, la sud - și la vest - rest de proprietate, precum și suprafața de 692 mp din T6, parcela 90, având ca vecini - la nord Șt, la est - N, la sud - rest proprietate și la vest - și terenul categorie curți-construcții în suprafață de 427 mp situat în satului, în tarlaua 6, parcela 85 învecinat la nord și est - rest proprietate, la vest - și la Sud DC 1, proprietatea pârâtului C; un imobil compus dintr-o bucătărie în suprafață totală de 14 mp și anexe gospodărești, precum și un teren intravilan categoria curți-construcții în suprafață totală de 1000 mp situat în punctul V satului, tarlaua 6, parcela 89 ce face parte din suprafața de 2882 mp din titlul de proprietate nr. -/12.03.1996, având ca vecini la est - I, la vest - C, la sud - DJ 673 și la nord - moștenitorii lui Șt, proprietar fiind pârâta.
În motivarea cererii, s-a arătat că prin Hotărârea Guvernului nr.1678/29.11.2006 s-a declarat utilitatea publică pentru lucrarea de interes național "Deschiderea și punerea în funcțiune a carierei la o capacitate de 3 mil. tone lignit pe an", publicată în Monitorul Oficial al României nr. 990/13.12.2006.
Că, prin adresa nr. 11632/22.12.2006 au fost comunicate Consiliului Local al comunei planurile ce cuprind terenurile și terenurile propuse spre expropriere, numele și prenumele proprietarilor, precum și ofertele de despăgubire în conformitate cu art. 12 din Legea nr. 33/1994 și s-a formulat notificare în temeiul art. 13 din aceeași lege la data de 22.12.2006.
A mai susținut că s-a încercat negocierea cu cei patru pârâți, dar nu s-a ajuns la nici un acord cu privire la cuantumul despăgubirilor.
În dovedirea celor susținute s-a depus la dosar HG nr. 1678/28.11.2006, procesul verbal pentru consemnarea rezultatului cercetării prealabile în vederea declarării utilității publice, notificarea înregistrată la BEJ, nr. 18/N/2006, adresa nr. 11632/22.12.2006 către Consiliul Local al comunei și actele de proprietate ale pârâților.
Prin întâmpinare - reconvențională, pârâții au arătat că le-au fost ocupate terenurile și construcțiile pentru care se propun despăgubiri, precizând că reclamantul le-a ocupat și alte terenuri, imobile pentru care nu li s-a propus nici o despăgubire, respectiv: un teren extravilan în suprafață de 4,52 ha și 2,53 ha pădure ocupate parțial din anul 2001, fără a li se acorda vreo despăgubire deși dețin titlu de proprietate; un teren în suprafață de 0,50 ha situat în intravilanul satului, învecinat la nord - C-tin, la est - G, la vest -, la sud - Dj 673 pe care se află edificată o casă compusă din 4 camere, hol, pridvor, sală (fostul sediu al Școlii Generale ); un teren în suprafață de 0,50 ha pe care se află situată stația "" învecinat la nord - DJ 673, la sud -, la est - la vest -; terenurile soției lui, în suprafață de 2430 mp pădure învecinată la nord cu, la est - Ocolul Silvic M, la sud - DE 106, la vest - teren forestier ce se regăsește în titlul de proprietate nr. 4/04.03.2002 privind pe și 540 mp tot proprietatea acesteia, plantată cu de vie, învecinată la nord cu rest proprietate PD, la est -, la sud - rest proprietate PD la vest -, teren ce se regăsește în titlul de proprietate nr. -/06.02.2002.
Au mai susținut că au avut plantații de pomi fructiferi și de vie pentru care solicită despăgubiri separat, constând din fructele pe trei ani și costul necesar repunerii pe rol a plantațiilor.
Că nu sunt de acord însă cu despăgubiri, decât cu contravaloarea plantațiilor și uzufructului, iar pentru terenul, construcțiile și pădurile ce se vor expropria, să li se construiască gospodăriile distruse și să li se dea și teren aferent unde există teren disponibil, precum la 3- 4 km de T, având în vedere adresa nr. 4561/28.09.2005 a Tg.
În dovedirea celor susținute, reclamanții reconvenționali au depus la dosar titlurile de proprietate emise în baza legii nr. 18/1991 și sentința nr. 546/10.10.2005 a Tribunalului Gorj, decizia nr. 255/08 iunie 2007 Tribunalului Gorj.
Prin întâmpinarea depusă la cererea reconvențională, reclamantul a susținut că potrivit documentației au fost prevăzute ca variante de despăgubire pentru gospodăriile ce se vor expropria, reconstruire pe terenul pus la dispoziție de proprietar și despăgubire (dacă este cazul); reconstruire în noua vatră amenajată de M și despăgubire (dacă este cazul), iar gospodăriile vor fi strămutate în noua vatră de sat amplasată într-un perimetru situat în municipiul M, aparținând M, conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M 03, nr. 6336, intabulat în CF nr. 1595 al localității
S-a mai arătat că noua vatră de sat este prevăzută cu toate utilitățile urbane ce au fost realizate pe cheltuiala M, astfel că Tg. J este de acord cu varianta reconstrucției, dar în noua vatră de sat amenajată de M situată în municipiul M, și nu în jurul, cum au solicitat reclamanții reconvenționali.
La data de 14.03.2008 pârâții au depus o completare la cererea reconvențională, înțelegând să mărească câtimea obiectului cererii și cu următoarele suprafețe de teren: 360 mp arabil intravilan în punctul " bisericii II"; suprafața de teren de 989 mp arabil, intravilan în punctul " bisericii II"; suprafața de teren de 1000 mp în punctul casei - I, intravilan; suprafața de 364 mp arabil, intravilan în punctul casei; suprafața de teren de 320 mp arabil intravilan în punctul casei - II, terenuri care se află trecute în titlul de proprietate, precizând totodată că solicită să li se reconstruiască casele și să li se cumpere teren construibil și agricol, având ca locație împrejurimile.
Având în vedere cererea reconvențională și completarea ulterioară a acesteia, instanța a solicitat apărătorului reclamanților reconvenționali să precizeze dacă terenurile indicate în cererea reconvențională și cererea completatoare se află sau nu în continuarea celor solicitate de expropriator a fi expropriate.
Față de precizarea scrisă a apărătorului reclamanților reconvenționali, că cu excepția terenului indicat la punctul 2, punctul "La școală", toate celelalte se află în continuarea celor indicate în acțiunea principală, având în vedere și dispozițiile art. 21 și art. 24 din Legea nr. 33/1994, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților în ceea ce privește cererea de expropriere a acestui teren și a încuviințat efectuarea unei expertize agricole și a unei expertize tehnice construcții, având ca obiective: identificarea în teren și pe schiță cu suprafață, dimensiuni și vecinătăți, a terenurilor solicitate a fi expropriate de către reclamantă prin acțiune, precum și a construcțiilor solicitate a fi expropriate amplasate pe o parte din acestea, dar și terenurile aflate în cererea intitulată întâmpinare-reconvențională - fila 39 din dosar, cu excepția terenului de la pct. 2 de 0,50 ha situat în intravilanul satului, pct. "La școală".
De asemenea, să se precizeze dacă imobilele se regăsesc în actele de proprietate ale pârâților, cu nominalizare pe fiecare parte în raport de proprietatea acestora; să se stabilească despăgubirile cuvenite fiecărei persoane supusă exproprierii pentru imobilele solicitate de către reclamantă a se expropria conform art. 26 și 27 din Legea nr. 33/1994, având în vedere actele depuse la dosar; să se precizeze dacă cele indicate în cererea reconvențională de la fila 39 din dosar, sub aspectul întâmpinării, se află sau nu în continuarea terenurilor din acțiunea principală și în situația în care se află în continuarea celor din acțiunea principală, să se stabilească în același mod despăgubirile și pentru aceste terenuri, cu excepția celui din pct. "La școală" indicat la punctul 2 din întâmpinarea de la fila 39 din dosar; să se stabilească uzufructul pe ultimii 3 ani pentru terenurile ce urmează a fi supuse exproprierii, iar pentru plantațiile de pomi și de vie contravaloarea repunerii acestora pe rod, experții urmând să calculeze despăgubiri în raport de cele indicate de art. 26 și 27 din Legea nr. 33/1994.
În cauză au fost numiți experții constructori propus de către reclamanții reconvenționali, propus de către expropriator și desemnat de către instanță, iar pentru expertiza agricolă au fost desemnați, de către expropriator și .
Întrucât expertul a depus la dosar o cerere prin care a solicitat înlocuirea, susținând că este funcționar public și este incompatibil, iar expertul a depus la dosar o cerere prin care a arătat că este în imposibilitatea de a efectua expertiza, fiind radiat la cerere de pe lista experților judiciari, cei doi experți au fost înlocuiți cu experții și.
La raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții civile, reclamanții reconvenționali au formulat obiecțiuni, susținând că nu s-a calculat contravaloarea instalației de alimentare a locuinței cu apa de la fântână (hidrofor, conducte de aducțiune lungi de 60m) proprietatea reclamantului reconvențional C, construcția în suprafață de 25 mp cu supraînălțare ( de porci) proprietatea reclamantului reconvențional N; cuptorul de cărămidă pe postament de fier, proprietatea reclamantei reconvenționale și instalația de pompare de la fântână alcătuită din pompa submersibilă de 4,5 KW alimentată la tensiunea de 380 V și sistem de irigare compus din conducta de 100 și 50 diametru pe o lungime de 120 precum și un bazin cu apă cu capacitatea de 120 tone, proprietatea reclamantului reconvențional N.
Reclamanții reconvenționali au formulat obiecțiuni și la raportul de expertiză întocmit de către experții agricoli, obiecțiuni admise de către instanță, astfel că ulterior au răspuns la obiecțiunile formulate atât experții tehnici constructori, cât și experții tehnici agricoli.
Prin sentința civilă nr.161 din 26 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamant Statul Român în calitate de expropriator prin Societatea Națională a Oltenia SA Tg. J, Subunitatea M, în contradictoriu cu pârâții, si.
S-a admis în parte cererea reconvențională cu completarea ulterioară, formulată de reclamanții reconvenționali, și și.
S-a dispus exproprierea terenurilor indicate în acțiunea principală și cererea reconvențională cu completarea ulterioară cu excepția terenului din punctul "La școală" în suprafață de 0,50 ha. și exproprierea imobilelor construcții, proprietatea pârâților reclamanți reconvenționali, terenuri și construcții identificate în rapoartele de expertiză și răspunsul la obiecțiunile formulate, rapoarte întocmite de experții constructori, și, experții agricoli, și și experții silvicultori și care fac parte integrantă din prezenta sentință.
S-au stabilit pentru imobilele expropriate despăgubiri în cuantum de:
-101.891 lei pentru imobilele construcții expropriate reclamantului-pârât reconvențional
-234.865 lei pentru imobilele construcții expropriate reclamantului-pârât reconvențional
-165.203 lei pentru imobilele construcții expropriate reclamantului-pârât reconvențional
-30.550 lei pentru imobilele construcții expropriate reclamantei-pârâte reconvenționale
-22.319,50 lei pentru terenul de 1000.p intravilan expropriat reclamantului-pârât reconvențional
-22.319,50 lei pentru terenul de 1000.p intravilan expropriat reclamantului-pârât reconvențional
-33.881 lei pentru terenul intravilan în suprafață - totală de 1518.p expropriat reclamantului-pârât reconvențional
-198.978,34 lei pentru terenul de 8915.p intravilan expropriat reclamantului-pârât reconvențional
-1653,75 lei pentru terenul de 450.p extravilan, arabil expropriat reclamantei reconvenționale
-141.020,775 lei pentru terenurile în suprafața de 38373.p arabil extravilan, inclusiv terenul arabil extravilan din pct. Bisericii II de 3562 mp pe care s-a format acumulare-eleșteu,expropriat reclamantului-pârât reconvențional
-489.246,07 lei despăgubiri pentru suprafața de 3,2180 ha teren vegetație forestieră din care 2,975 ha expropriate reclamantului-pârât reconvențional și 0,2430 ha de la reclamanta reconvențională și a fost obligat expropriatorul la plata acestor despăgubiri către expropriați conform rapoartelor de expertiză și răspunsurilor la obiecțiunile formulate la rapoartele de expertiză ce fac parte integrantă din prezenta sentință.
A fost obligat expropriatorul la 78.984 lei uzufruct pentru terenurile expropriate, pentru anii 2005, 2006 și 2007 către expropriații proprietari ai acestora și la 119.304 lei reprezentând contravaloarea repunerii pe rod a plantațiilor de pomi și culturii de de vie conform raportului de expertiză agricolă.
A mai fost obligat expropriatorul la 300 lei către, reprezentând contravaloarea puietului de cu care a populat lacul format pe terenul arabil de 3562.
S-a respins cererea reconvențională în ceea ce privește exproprierea terenului din satul punctul "La școală" de 0,50 ha, teren intravilan precum și în ceea ce privește cererea reclamanților reconvenționali referitoare la natura despăgubirii solicitată de reclamanții reconvenționali pentru toate terenurile și construcțiile expropriate și exproprierea casei amplasate pe terenul din punctul "La școală".
S-a respins cererea de intervenție în interes propriu, formulată de către intervenienții și -, formulată prin procurator.
Pronunțându-se astfel, tribunalul a reținut că reclamanții reconvenționali sunt îndreptățiți la despăgubiri, astfel cum acestea au fost stabilite prin rapoartele de expertiză efectuate în cauză.
Cu privire la hidrofor și pompele solicitate de către reclamanții reconvenționali a fi evaluate, s-a reținut de către tribunal că, așa cum rezultă din completarea la raportul de expertiză, acestea pot fi recuperate și folosite.
Referitor la cererea de intervenție în interesul reclamantei, aceasta a fost calificată de către tribunal drept cerere de intervenție în interes propriu, având în vedere conținutul acesteia, în care și -, în calitate de intervenienți, au susținut că terenurile solicitate de către expropriator a fi expropriate, retrocedate reclamanților reconvenționali, au aparținut anterior preluării abuzive lui, ai cărui moștenitori sunt intervenienții și pe care același procurator îi reprezintă în acțiunea de retrocedare a terenurilor arabile și cu vegetație forestieră.
Că, în conformitate cu susținerile procuratorului intervenienților, până în prezent acestora nu li s-a eliberat titlul de proprietate în baza legii fondului funciar.
S-a reținut că, potrivit art. 49(1) Cod procedură civilă, oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte persoane. Intervenția principală este conform art. 49 alin.2 Cod procedură civilă, aceea prin care terțul urmărește realizarea sau conservarea unui drept al său, tinzând să câștige pentru sine obiectul procesului.
În speță, intervenienții nu tind prin cererea formulată să sprijine apărările reclamantului, ci invocă un drept propriu, deși nu-l dovedesc cu nici un act, susținând că terenurile solicitate a fi expropriate au aparținut autorului lor.
Că, potrivit art. 22 din Legea nr. 33/1994, au calitate procesuală în cadrul exproprierilor proprietarii sau posesorii a altor drepturi reale, precum și oricare alte persoane care pot justifica un interes legitim asupra imobilelor propuse a fi expropriate.
S-a reținut de asemenea, că la dosarul cauzei nu a fost depus de către procuratorul intervenienților vreun act de proprietate cu privire la terenurile în litigiu, care să legitimeze interesul intervenienților în promovarea cererii de intervenție, situație în raport de care, tribunalul a respins această cerere, ca lipsită de interes.
Tribunalul a reținut că în cauză sunt incidente și dispozițiile art. 24 alin.4 din Legea nr. 33/1994, existând situația în care expropriatorul a cerut numai o parte din terenuri, iar proprietarii au cerut instanței exproprierea totală, stabilindu-se prin expertiză că cele solicitate de către reclamanții reconvenționali se află în continuarea celor solicitate de expropriator a fi expropriate și apreciat că în raport de amplasamentul terenurilor, se impune exproprierea totală, cu excepția terenului indicat în cererea reconvențională ca fiind situat în punctul "La școală" care nu este amplasat în continuarea celor solicitate de expropriator a fi expropriate.
Comparând rezultatul celor trei expertize cu oferta și pretențiile formulate de către părți, tribunalul a constatat că reclamanții reconvenționali nu au acceptat oferta expropriatorului de a li se reconstrui case potrivit documentației, fiind prevăzute ca variante de despăgubire pentru gospodăriile ce se vor expropria reconstruire pe terenul pus la dispoziție de proprietar și despăgubire (dacă este cazul); reconstruire în noua vatră amenajată de M și despăgubire (dacă este cazul) și despăgubire, gospodăriile vor fi strămutate în noua vatră de sat amplasată într-un perimetru situat în municipiul M, aparținând M conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M 03, nr. 6336, intabulat în CF nr. 1595 al localității M, astfel că, este nejustificată și aberantă față de zona geografică în care sunt situate imobilele supuse exproprierii, cererea reclamanților reconvenționali de a li se reconstrui casele și a li se acorda terenuri la 3- 4 km de T, cerere care urmează a fi respinsă de către tribunal.
În lipsa acordului părților cu privire la natura despăgubirilor, instanța,în temeiul art.23 și 24 din Legea nr.33/1994 a stabilit plata acestora de către expropriator fiecărui proprietar pentru toate terenurile și construcțiile expropriate, așa cum au fost evaluate în cele trei rapoarte de expertiză întocmite de către experții constructori, agricoli și silvicultori și completările la aceste rapoarte.
În ceea ce privește susținerea reclamantului reconvențional N că terenul de 3562 mp trebuia evaluat ca de apă, având în vedere că pe acesta s-a format un eleșteu pe care l-a populat cu, tribunalul a avut în vedere că nu a fost schimbată categoria de folosință a acestui teren din agricol în de apă, așa cum însuși reclamantul reconvențional a recunoscut cu prilejul interogatoriului, situație în raport de care pe lângă valoarea acestui teren stabilită de experții agricoli, expropriatorul a fost obligat și la suma de 300 lei către proprietar, reprezentând contravaloarea dovedită a puietului de cu care acesta a populat lacul format pe terenul arabil de 3562 mp.
În același timp, tribunalul a dispus obligarea expropriatorului, conform art. 28 din Legea nr. 33/1994 și la 78.984 lei reprezentând uzufructul pentru terenurile expropriate pentru anii 2005, 2006, 2007 către expropriați, precum și la 119.304 lei reprezentând contravaloarea repunerii pe rod a plantației de pomi și de de vie conform raportului de expertiză întocmit de către experții agricoli.
Împotriva, acestei sentințe în termen legal au declarat apel pârâții, și, precum și intervenientul, prin procurator, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Intervenientul, prin procurator, a criticat sentința primei instanțe, susținând că este nelegală, deoarece nu cuprinde în dispozitiv nici un fel de mențiuni cu privire la cererea de intervenție.
A arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat în nici un fel în dispozitivul sentinței asupra cererii de intervenție, situație în care hotărârea apelată este afectată de nelegalitate.
A solicitat admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru ca instanța de fond să se pronunțe asupra cererii de intervenție.
Prin apelul declarat, apelanții pârâți au criticat modalitatea de soluționare a cererii reconvenționale, susținând că instanța nu a avut în vedere dispozițiile art. 27 din Legea nr. 33/1994.
Astfel, au susținut că în condițiile în care pârâții au solicitat reconstrucția gospodăriilor și achiziționarea de terenuri în altă zonă, se impunea administrarea de probatorii pentru a se stabili cuantumul pretenției acestora, respectiv care este valoarea de achiziționare a terenurilor și de reconstrucție a imobilelor.
Că, instanța de fond nu a dat curs solicitărilor pârâților și în atare situație a încălcat dispozițiile art. 25 și 27 din Constituția României.
Apelanții pârâți au susținut că nu pot fi obligați să-și schimbe domiciliul în V de sat amenajată de M, întrucât aceasta nu îndeplinește condițiile prevăzute de legislația în vigoare, în sensul că ori nu are - ul aprobat, ori nu s-au realizat lucrările prevăzute de
Că, doresc să se stabilească într-o zonă rurală de perspectivă pentru a presta în continuare activitate agricolă și de aceea trebuie să prevaleze dreptul de a alege locul unde vor putea trăi și unde ar avea condițiile pe care le au în prezent în satul în care își au domiciliul.
Au arătat că se impune acceptarea pretențiilor formulate de pârâți, pentru că numai astfel se poate realiza o dreaptă și prealabilă despăgubire și mai mult, pentru că această propunere ( strămutarea în zona T ) a venit chiar din partea expropriatorului.
Au mai susținut că modalitatea în care instanța de fond a soluționat cauza este incompatibilă cu dispozițiile art. 29 alin. 2 din Legea nr.33/1994, întrucât expropriatorul nu a asigurat spațiul de locuit pentru persoanele expropriate.
Printr-o altă critică, apelanții pârâți au susținut că în mod greșit a fost respinsă cererea ce vizează exproprierea terenului în suprafață de 0,50 ha. situat în punctul "La Școală" și a clădirii existente pe acest teren.
Au susținut că terenul este proprietatea apelantului, așa cum rezultă din dispoziția de restituire în natură nr.79 din 28 martie 2006, eliberată de Primăria Comunei, aflată la fila 88 din dosar și că acesta se află în interiorul perimetrului de desfășurare a lucrărilor miniere, situație în care cererea privind exproprierea trebuia admisă.
Referitor la terenurile agricole din intravilan și extravilan au arătat că au fost subevaluate, valoarea stabilită de expertiză fiind sub prețul pieții, astfel încât despăgubirile acordate nu respectă criteriul proporționalității, afirmat constant de CEDO în hotărârile pronunțate.
În ceea ce privește despăgubirile pentru terenurile cu vegetație forestieră, au susținut că au fost greșit calculate, întrucât experții au folosit metodologia prezentată în Legea nr.106/2008, lege care privește exproprierea pentru utilitate publică a terenurilor necesare lucrărilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit.
Au învederat că experții trebuiau să aibă în vedere prevederile Ordinului nr.58/2003 pentru aprobarea metodologiei de calcul a taxei, garanției, contravalorii terenului și al celorlalte obligații financiare pentru scoaterea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier național și că, atâta timp cât expertiza nu s-a raportat la prevederile ordinului menționat, este necesară efectuarea unei noi expertize.
Totodată, au solicitat acordarea de daune morale, subliniind că despăgubirea trebuie să acopere întreaga pierdere suferită de persoanele afectate de măsura exproprierii și au făcut trimitere la dispozițiile art. 26 din Legea nr.33/1994.
Au arătat că dovada existenței prejudiciului de ordin moral înțeleg să o facă prin înscrisuri ce demonstrează continuitatea dreptului de proprietate încă din anul 1700, dar și prin înscrisuri din care rezultă că începând cu anul 2. au fost în permanență supuși unei stări de incertitudine existând numeroase discuții, fără a avea însă vreo finalitate.
Că, datorită stresului provocat de situația imobilelor în discuție, apelantul s-a îmbolnăvit de leucemie, fiind grav afectat de faptul că trebuie să părăsească zona în care a locuit toată viața.
Concluzionând, apelanții pârâți au solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței în sensul admiterii cererii reconvenționale, astfel cum aceasta a fost precizată.
Au solicitat de asemenea, obligarea expropriatorului de a asigura transportul tuturor bunurilor existente în gospodăria pârâților la noua locație unde aceștia vor fi strămutați, cât și obligarea reclamantului expropriator la plata de daune morale în cuantum de 300 mii lei, daune ce reprezintă o componentă a prejudiciului încercat de pârâți.
Cu privire la apelul intervenientului au solicitat respingerea acestuia, cu motivarea că intervenientul nu are calitatea de proprietar al imobilelor ce se solicită a fi expropriate.
Societatea Națională a Oltenia SA a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelurilor formulate de pârâți și intervenienți, ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile nr.161 din 26 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj.
Apelurile sunt nefondate, pentru considerentele ce succed:
Referitor la apelul declarat de intervenientul prin procuratorul, Curtea constată că acesta conține în esență o singură critică și anume, omisiunea instanței de fond de a se pronunța în dispozitiv cu privire la cererea de intervenție formulată în cauză de către intervenient.
Critica formulată sub acest aspect, este însă nefondată.
Observând partea finală a dispozitivului sentinței civile apelate (consemnată pe pagina nr. 8 hotărârii judecătorești), se constată că există mențiune expresă referitoare la modalitatea de soluționare a cererii de intervenție formulată de intervenientul, prin procuratorul său, în sensul respingerii cererii.
În atare situație, susținerea apelantului intervenient referitoare la nepronunțarea instanței de fond asupra cererii de intervenție nu se confirmă și drept urmare, cererea acestuia cu privire la desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță nu este întemeiată, nefiind îndeplinite dispozițiile art. 297 alin. 1 Cod pr. civilă.
Prin concluziile scrise, apelantul intervenient a solicitat respingerea apelului declarat de pârâtul, susținând că acesta nu face dovada prin acte de filiație că este succesorul numitului, chiar dacă terenul i-a fost restituit prin dispoziție de către Primarul Comunei, județul
Invocând aceste susțineri, implicit intervenientul recunoaște că pentru terenul pentru care ridică pretenții nu poate face dovada dreptului de proprietate, singurul care deține acte de proprietate fiind pârâtul.
Or, prin sentința apelată instanța de fond a respins cererea de intervenție în interes propriu, cu motivarea că este lipsită de interes în condițiile în care intervenienții, prin procuratorul ales, au recunoscut că nu dețin acte de proprietate pentru terenurile în litigiu, întrucât nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru aceste terenuri.
Criticile formulate de recurenții pârâți sunt de asemenea, nefondate.
Instanța de fond a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor cuprinse în capitolul IV intitulat "Exproprierea și stabilirea despăgubirilor" din Legea nr.33/1994 și prin urmare, în mod legal a obligat expropriatorul reclamant la despăgubiri bănești, reprezentând contravaloarea imobilelor - terenuri și construcții - către expropriații pârâți.
Solicitarea formulată de pârâți prin cererea reconvențională aflată la fila 39 verso din dosarul de fond, în sensul de a li se reconstrui imobilele pe terenuri puse la dispoziție de către reclamantul expropriator în zona Municipiului T, nu are fundament legal, câtă vreme legea specială în materie de expropriere pentru cauză de utilitate publică nu prevede o asemenea modalitate de despăgubire a persoanelor expropriate.
Pe de altă parte, trebuie observat că în faza prealabilă introducerii acțiunii la instanța de judecată, pârâții, deși au fost notificați în conformitate cu dispozițiile art. 13 din Legea nr.33/1994, aceștia nu au formulat întâmpinare (conform art. 14 din lege ) prin care să conteste modalitatea de despăgubire, achiesând tacit la varianta de despăgubire propusă de expropriator.
De altfel, conform documentației ( Planul de Amenajare a Teritoriului ), ce a stat la baza declarării utilității publice pentru lucrarea de interes național "Deschiderea și punerea în exploatare a, județul G la o capacitate de 3 milioane tone/an lignit", au fost prevăzute numai 3 variante de despăgubire pentru gospodăriile ce se vor expropria, și anume:
- reconstruire pe teren pus la dispoziție de proprietar și despăgubire ( dacă este cazul );
- reconstruire în noua vatră amenajată de și despăgubire (dacă este cazul );
- despăgubire.
În condițiile în care pârâții nu au solicitat varianta întâi de despăgubire și nu au fost niciodată de acord cu varianta a doua, considerând că în noua vatră de sat amenajată de nu există utilitățile corespunzătoare, singura variantă posibilă pentru realizarea exproprierii este sub forma despăgubirilor, așa cum de altfel s-a și dispus de către prima instanță.
Instanța de fond a soluționat cauza în limitele investirii, respectând întocmai prevederile art. 129 alin. 6 Cod pr. civilă, astfel încât susținerea apelanților pârâți cu privire la existența unei incompatibilități între soluția pronunțată și dispozițiile art. 29 alin.2 Cod pr. civilă, nu se confirmă.
Potrivit art. 29 alin. 2 Cod pr. civilă, "în cazul exproprierii unor clădiri cu destinație de locuință, evacuarea persoanelor care le ocupă în mod legal în calitate de proprietari, nu se va putea face decât după asigurarea de către expropriator a spațiului de locuit potrivit legii, la cererea acestor persoane, în modalitatea prevăzută în hotărârea judecătorească de expropriere, cu respectarea dispozițiilor art. 26".
Din cuprinsul textului de lege menționat, rezultă expres că asigurarea de către expropriator a spațiului de locuit pentru situațiile arătate, se poate face numai la cererea persoanelor afectate de măsura exproprierii și numai cu respectarea prevederilor art. 26 din lege, referitoare la calculul despăgubirilor. În speță, pârâții nu au formulat solicitări în acest sens nici prin cererea reconvențională ( fila 39 dosar fond ), nici prin precizările ulterioare ( fila 86 dosar fond), așa încât prima instanță s-a pronunțat corect numai asupra cererilor cu judecata cărora a fost investită, fără a fi încălcate prevederile art. 29 alin. 2 din Legea nr.33/1994.
Susținerea referitoare la modalitatea de soluționare a cererii reconvenționale sub aspectul exproprierii imobilului clădire și teren în suprafață de 0,50 ha. situat în punctul "La școală", este nefondată.
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a indicat în mod expres suprafețele de teren și clădirile pentru care se impune exproprierea, susținând că acestea se află în interiorul perimetrului de desfășurare a lucrărilor miniere.
Printre suprafețele menționate în acțiune nu se regăsește construcția și terenul de 0,50 ha. situate în punctul "La școală", exproprierea acestui imobil fiind solicitată de pârâți prin precizarea cererii reconvenționale aflată la fila 86 din dosarul de fond.
Din înscrisurile depuse la dosar și recunoașterile făcute de pârâți prin cererea depusă la termenul de judecată din 14 martie 2008, rezultă însă că acest imobil nu este situat în continuarea celor solicitate de expropriator pentru a fi expropriate.
Implicit, rezultă că imobilul nu se află în interiorul perimetrului de desfășurare a lucrărilor miniere și-n atare situație, în mod corect a fost respinsă cererea cu privire la exproprierea acestui imobil.
În ceea ce privește cuantumul despăgubirilor reprezentând contravaloarea terenurilor agricole din intravilan și extravilan, Curtea constată că a fost stabilit cu respectarea prevederilor art. 25 și 26 din Legea nr. 33/1994 pe baza unei expertize tehnice în specialitatea agricultură, expertiză ce a fost întocmită de 3 experți, dintre care unul numit de instanță, unul desemnat de expropriator și altul desemnat de persoanele supuse exproprierii.
Evaluarea terenurilor intravilane s-a făcut în raport de valoarea de piață, luându-se în calcul criteriile social - economice și urbanistice care stau la baza diferențierii zonelor de amplasament a terenului în litigiu, precum și scopul evaluării.
Cât privește terenurile situate în extravilan evaluarea s-a făcut de asemenea, avându-se în vedere prețul practicat pe piață pentru terenurile care au această categorie de folosință, zona de amplasament, valoarea producției la hectar pentru culturile practicate și numărul de ani corespunzător perioadei de fructificare, cât și coeficientul de corecție al producției pe piața liberă.
Având în vedere aceste considerente, dar și faptul că prețurile la imobilele de pe piața din țară, cât din străinătate sunt în continuă scădere, criza imobiliară fiind percepută la nivel mondial, Curtea apreciază că valoarea stabilită de cei trei experți pentru terenurile intravilane și extravilane asigură o justă despăgubire, respectând criteriul proporționalității afirmat constant de CEDO în hotărârile pronunțate, cât și dispozițiile art. 481 cod civil raportat la art. 44 alin. 3 din Constituție.
Susținerea referitoare la modalitatea de evaluare a terenurilor cu vegetație forestieră, implicit a cuantumului despăgubirilor acordate, este de asemenea nefondată.
Stabilirea despăgubirilor pentru terenurile cu vegetație forestieră s-a făcut în conformitate cu prevederile art. 26 și 27 din Legea nr.33/1994, avându-se în vedere prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele similare din zona respectivă după metodologia de calcul prevăzută de Legea nr.106/2008, lege care privește exproprierea pentru cauză de utilitate publică a terenurilor necesare lucrărilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit.
Apărarea apelanților pârâți în sensul că despăgubirile trebuiau stabilite în conformitate cu prevederile Ordinului nr.58/2003 pentru aprobarea metodologiei de calcul a taxei, garanției, contravalorii terenului. și al celorlalte obligații financiare pentru scoaterea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier național, nu poate fi împărtășită.
Pe de-o parte pentru că la data efectuării expertizei silvice Ordinul nr.58/2003 nu mai era în vigoare, fiind abrogat prin Ordinul nr.25/2009, iar pe de altă parte, pentru că prevederile acestui ordin nu sunt aplicabile speței dedusă judecății.
Actul normativ aplicabil în cauză este Legea nr.106/2008, act normativ care în art. 15 alin. 1 prevede expres că "pentru scoaterea definitivă din fondul forestier național a terenurilor necesare pentru lucrările miniere, calculul obligațiilor bănești datorate se face în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa care face parte integrantă din lege".
Or, expertiza în specialitatea silvicultură s-a făcut respectând metodologia de calcul prevăzută de Legea nr.106/2008, astfel încât se apreciază că valoarea despăgubirilor cuvenite apelanților pârâți s-a stabilit în mod legal, cuantumul acestor despăgubiri fiind de natură a acoperi prejudiciul cauzat persoanelor expropriate.
Față de considerentele expuse, Curtea apreciază că expertizele întocmite în cauză au stabilit valori reale pentru imobilele supuse exproprierii, lucrările de specialitate fiind întocmite cu respectarea prevederilor art. 25 - 27 din Legea nr.33/1994, astfel că, nu se impunea efectuarea unor noi expertize în calea de atac a apelului.
Instanța de fond a obligat expropriatorul la plata sumelor stabilite prin cele trei rapoarte de expertiză, din dispozitivul sentinței apelate, rezultând expres sumele acordate apelanților pârâți cu titlul de despăgubiri pentru imobilele - construcții și terenuri - expropriate.
Susținerile apelanților pârâți privind obligarea expropriatorului la plata sumei de 300 mii lei reprezentând daune morale, cât și obligarea aceluiași expropriator de a asigura transportul bunurilor existente în gospodăriile persoanelor expropriate pe cheltuiala acestuia la noua locație, au fost formulate pentru prima dată în calea de atac a apelului, situație în care aceste cereri nu pot fi examinate de instanță direct în această fază procesuală, așa cum prevăd expres dispozițiile art. 294 Cod pr. civilă.
Sentința instanței de fond este legală și temeinică.
Pentru considerentele expuse apelul declarat de pârâți, precum și apelul intervenientului prin procuratorul, sunt nefondate și în baza art. 296 Cod pr. civilă, urmează a fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelurile declarate de apelanții pârâți, și de apelantul intervenient, prin procurator, împotriva sentinței civile nr. 161 din 26 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant STATUL ROMÂN PRIN SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA SA TG.J - SUBUNITATEA M și intimata intervenientă -.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 3 februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Judec.-
Tehn./9 ex.
22.02.2010
Jud.fond
Președinte:Costinela SălanJudecători:Costinela Sălan, Maria Cumpănașu
