Expropriere. Speță. Decizia 2781/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă,de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2781/R/2009
Ședința publică din 3 decembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop
JUDECĂTOR 2: Carmen Maria Conț
JUDECĂTOR: ---
GREFIER: -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, împotriva sentinței civile nr. 380 din 09.06.2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanta intimată, având ca obiect expropiere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reprezentantul pârâtei recurente, avocat, din Baroul București, cu împuternicire avocațială la 27 și reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, procuror, lipsă fiind reclamanta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este introdus și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în baza art. 10 din Legea nr. 198/2004.
S-a făcut referatul cauzei, după care, Curtea constată că la prima strigare a cauzei s-a procedat la recalificarea căii de atac din apel, în recurs, astfel încât, în temeiul art. 99 alin. 3 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 387/2005, prezenta cauză va fi soluționată în complet de recurs legal constituit, prin includerea domnului judecător - aflat primul pe planificarea de permanență aferentă zilei de 3 decembrie 2009.
Instanța acordă cuvântul părților asupra cererii de amânare formulată de numitul.
Reprezentantul pârâtului recurent arată că se opune admiterii cererii de amânare formulată de numitul și este de acord că cererea are valențele unei cereri de continuare a procesului.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, arată că raportat la situația că reclamanta intimată a decedat și la actele depuse la dosar în data de 30 noiembrie 2009 ( 21-26) consideră cererea de amânare ca fiind întemeiată și solicită admiterea cererii de amânare în vederea exercitării dreptului la apărare.
Curtea în urma deliberării, respinge cererea de amânare a soluționării cauzei iar în temeiul art. 306 alin. 2.pr.civ. invocă motivul de recurs de ordine publică costând în lipsa capacității procesuale de folosință a reclamantei având în vedere că aceasta a decedat la data de 6 iunie 2009, așa cum rezultă din certificatul de deces aflat la 23 din dosar, iar hotărârea recurată a fost pronunțată la data de 9 iunie 2009.
Curtea acordă cuvântul pârților prezente asupra motivului de recurs de ordine publică anterior menționat.
Reprezentantul pârâtului recurent solicită admiterea recursului în temeiul motivului de ordine publică în recurs invocat de către instanță.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ solicită admiterea motivului de ordine publică în recurs invocat de către instanță, casarea hotărârii atacate în întregime și trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond la aceeași instanță, Tribunalul Cluj.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.380 din 9 iunie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de către reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Statul Român reprezentat prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și, în consecință, s-a stabilit valoarea despăgubirilor pentru imobilul expropriat prin Hotărârea nr.73/28.01.2005 emisă de către pârât la suma de 49.852 Ron.
S-au respins celelalte capete de cerere.
Pârâta a fost obligată la plata în favoarea reclamantei a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2345 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut cu privire la capătul de cerere vizând exproprierea totală că, în baza Legii 198/2004, doar expropriatorul este în măsură să decidă asupra amplasamentului imobilelor pe care urmează să fie realizate lucrările care impun exproprierea.
Potrivit legii, proprietarul terenului expropriat poate contesta doar cuantumul despăgubirilor nu și transferul efectiv al dreptului de proprietate în plus sau în minus.
Instanța a apreciat că dispozițiile art. 24 din Legea 33/1994 nu sunt aplicabile având în vedere caracterul special al Legii 198/2004 în raport cu legea generală în materie de expropriere, Legea 33/1994.
Astfel, instanța a apreciat că petitul privind exproprierea totală este neîntemeiat și nu poate fi admis în cauză.
Pentru depășirea limitelor terenului expropriat, reclamanta are la dispoziție promovarea unei acțiuni împotriva executantului întemeiată pe dispozițiile art.998 civ,antrenând răspunderea civilă delictuală.
Referitor la cuantumul despăgubirilor acordate prin Hotărârea 73/2005 cu privire la suprafața de 1352,48 mp, instanța a dispus efectuarea unei expertize de evaluare în cauză.
Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, valoarea de piață a terenului este de 49.852 Ron.
Prin urmare, instanța a avut în vedere această valoare stabilită prin raportul de expertiză reprezentând despăgubirile ce trebuie achitate de către expropriator pentru terenul expropriat al reclamantei.
Pârâta a făcut obiecțiuni la raportul de expertiză, apreciind că experții trebuiau să identifice terenul în sistem stereografic iar valoarea despăgubirilor stabilită este prea ridicată în raport cu situația reală a terenului.
Instanța a apreciat însă că identificarea stereografică sau topografică în cauză este nerelevantă având în vedere că raportul de expertiză a fost găsit ca fiind util cauzei doar cu privire la valoarea despăgubirilor iar despăgubirile au fost stabilite pe metru pătrat.
Cu privire la valoarea despăgubirilor, tribunalul a apreciat că atâta timp cât această valoare a fost stabilită în baza standardelor internaționale de evaluare, iar pârâta nu a depus înscrisuri din care să rezulte o altă valoare a terenurilor din zonă pentru dovedirea obiecțiunilor sale, instanța a apreciat valoarea despăgubirilor stabilită prin expertiză ca fiind corectă.
Împotriva acestei sentințe pârâtul Statul Român prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, a declarat apel în termen legal, solicitând instanței admiterea acestuia, schimbarea în parte a hotărârii atacate în sensul respingerii în totalitate a cererii de chemare în judecată.
În motivarea apelului, pârâtul a arătat că tribunalul a acordat ceea ce nu s-a cerut și a încălcat prevederile art.129 alin.6 pr.civ. prin stabilirea unui nou cuantum al despăgubirilor pentru terenul situat în loc.T, identificat cadastral cu nr.424 și expropriat în temeiul Hotărârii nr.73/2005 de stabilire a despăgubirilor, în condițiile în care reclamanta nu a formulat un petit prin care să solicite stabilirea unui nou cuantum al despăgubirilor ci a solicitat exclusiv obligarea pârâtului la exproprierea diferenței de teren rămasă în proprietatea acesteia și la plata despăgubirilor aferente acestei suprafețe de teren.
Raportat la conținutul cererii de chemare în judecată, tribunalul a respins acțiunea reclamantei și, în mod inexplicabil, a dispus cu privire la ceea ce nu s-a cerut în cadrul procesului, respectiv a stabilit un nou cuantum al despăgubirilor pentru un teren expropriat în anul 2005 și în privința căruia despăgubirea a fost deja plătită dar și încasată de reclamantă. Faptul încasării despăgubirilor pentru terenul expropriat în anul 2005 fost recunoscut de însăși reclamantă în cuprinsul cererii de chemare în judecată dar și a obiecțiunilor formulate la adresa raportului de expertiză judiciară întocmit în cauză.
Pe de altă parte, potrivit art.9 din Legea nr.198/2004, reclamanta era decăzută din dreptul de a mai solicita majorarea despăgubirilor iar pe de altă parte în speță există și autoritate de lucru judecat, raportat la sentința nr.356/10.03.2006 pronunțată în dosarul nr.2743/2005 al Tribunalului Cluj, însăși reclamanta învederând instanței de judecată existența puterii de lucru judecat cu privire la acest aspect.
La data de 30.11.2009, numitul, în calitate de unic moștenitor al defunctei a înaintat instanței o cerere de amânare a judecării cauzei pentru angajarea unui avocat învederând instanței că reclamanta intimată a decedat la data de 06.06.2009 iar este unicul ei moștenitor, cerere care a fost apreciată de C ca prezentând valențele unei cereri de continuare a procesului de către moștenitorul defunctei.
În probațiune, succesorul defunctei, a depus copii de pe următoarele înscrisuri: certificatul de deces al reclamantei din care rezultă că aceasta a decedat la data de 06.06.2009; declarația de acceptare pură și simplă a succesiunii autentificată sub nr.260 din 11.06.2009 de și; certificatul de moștenitor nr.18 din 13.11.2009 eliberat de BNP, din care rezultă calitatea de unic moștenitor al numitului, în calitate de fiu al defunctei și cartea de identitate seria - nr.- eliberată la 10.09.2008 de SPCLEP CN( 23-26).
În ședința publică din 03.12.2009 Curtea, în temeiul art.2821pr.civ. raportat la art.9 din Legea nr.198/2004 și art.23 alin.2 din Legea nr.33/1994, având în vedere valoarea despăgubirilor de 49.852 lei, a recalificat calea de atac exercitată de pârâtul Statul Român prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA din apel, în recurs.
În aceeași ședință de judecată Curtea, în temeiul art.306 alin.2 pr.civ. a invocat motivul de recurs de ordine publică referitor la lipsa capacității procesuale de folosință a reclamantei, având în vedere că aceasta a decedat la data de 06.06.2009 iar sentința recurată a fost pronunțată în ședința publică din 09.06.2009, ulterior decesului reclamantei.
Analizând cu prioritate sentința recurată prin prisma motivului de recurs de ordine publică invocat din oficiu, Curtea reține următoarele:
Astfel, reclamanta intimată a decedat la data de 06.06.2009 așa cum rezultă din copia certificatului de deces anexată la 23 din dosar, iar succesorul acesteia, numitul este unicul moștenitor al defunctei, în calitate de fiu așa cum rezultă din copia certificatului de moștenitor nr.18/13.11.2009 eliberat de BNP.
Sentința civilă nr.380/2009 a Tribunalului Cluj, dosar nr- a fost pronunțată la data de 09.06.2009, ulterior decesului reclamantei.
Conform art.41 alin.1 pr.civ. orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată, iar art.43 alin.1 pr.civ. stabilește că, lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a pricinii.
Având în vedere dispozițiile legale mai sus arătate, din care rezultă că numai persoanele care au folosința drepturilor civile pot avea calitatea de parte, în procesul civil român, în condițiile în care, reclamanta a decedat anterior pronunțării hotărârii judecătorești recurate, Curtea constată că sentința criticată a fost dată cu încălcarea prevederilor art.41 alin.1 pr.civ. reclamanta neavând capacitate procesuală de folosință la momentul pronunțării hotărârii judecătorești.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art.312 alin.1 și alin.3 raportat la art.304 pct.5 și pct.9 pr.civ. va admite recursul declarat de pârâtul Statul Român prin CNADNR împotriva sentinței civile nr. 380 din 09 iunie 2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o casează în întregime și trimite cauza pentru rejudecare pe fond la aceeași instanță, Tribunalul Cluj.
În rejudecare, potrivit art.315 alin.3 pr.civ. instanța de fond va judeca din nou ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, împotriva sentinței civile nr. 380 din 09 iunie 2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o casează în întregime și trimite cauza pentru rejudecare pe fond la aceeași instanță, Tribunalul Cluj.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 03 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
-- - - --- - ---
GREFIER
-
RED./MB
18.12.09/4 ex.
jud.fond:
Președinte:Anca Adriana PopJudecători:Anca Adriana Pop, Carmen Maria Conț
