Expropriere. Speță. Decizia 301/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 301/A/2008
Ședința publică din 13 noiembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Maria Conț
JUDECĂTOR 2: Eugenia Pușcașiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA împotriva sentinței civile nr. 297 din 30.05.2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamanții, precum și pe pârâții CONSILIUL LOCAL și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ având ca obiect expropriere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reclamanta intimată, asistată de av. din Baroul Cluj, care îi reprezintă și pe reclamanții intimați și, și reprezentanta intimatului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, procuror, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că, prin registratura instanței, la data de 07 nov. 2008, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, în calitate de reprezentantă a Statului Român, a depus "Răspuns la întâmpinare" (prin care reiterează excepția de inadmisibilitate a primului capăt din cererea formulată de reclamanții intimați, prin care au solicitat anularea parțială a Hotărârii nr.58/18.09.2006 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr.198/2004- Consiliul Local și susține că despăgubirile pentru imobilul expropriat trebuiau calculate la momentul emiterii hotărârii de stabilire a despăgubirilor contestate, în speță la data de 18.09.2006 și nu la momentul când a fost efectuată expertiza, iar în baza art.292, alin.1 pr.civ. solicită încuviințarea unei contraexpertize care urmează a fi efectuată în condițiile art.25 din Legea nr.33/1994 de către o comisie de experți) și prin care solicită judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu prevederile art.242 pct.2 pr.civ.
Instanța înmânează câte un exemplar din răspunsul la întâmpinare formulat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, reprezentantei reclamanților intimați și reprezentantei intimatului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ.
Reprezentanta reclamanților intimați și reprezentanta intimatului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ solicită respingerea cererii privind efectuarea unei noi expertize pentru stabilirea despăgubirilor pentru terenul expropriat, arătând că expertiza efectuată în cauză a fost legal efectuată.
Curtea, după deliberare, respinge cererea privind efectuarea unei noi expertize pentru stabilirea despăgubirilor pentru imobilul expropriat, formulată de pârâtul apelant, motivat de faptul că expertiza întocmită în fața primei instanțe este concludentă și pertinentă pentru justa soluționare a cauzei.
Reprezentanta reclamanților intimați și reprezentanta intimatului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ arată că nu au de formulat alte cereri în probațiune, de invocat excepții ori chestiuni prealabile, solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Nefiind de formulat alte cereri sau excepții de invocat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentanta reclamanților intimați solicită respingerea excepției reiterate prin apel, respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțată de către instanța de fond, pentru motivele arătate pe larg prin întâmpinarea depusă la dosar, cu obligarea pârâtului apelant la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial în cuantum de 1190 lei, conform bonului fiscal pe care-l depune la dosar. Arată că evaluarea imobilului expropriat, făcută de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România în anul 2006 nu corespunde realității.
Reprezentanta intimatului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii pronunțată de către instanța de fond, ca fiind legală și temeinică. Arată că instanța de fond a stabilit în mod corect valoarea despăgubirilor pentru imobilul expropriat, conform dispozițiilor art.9 din Legea nr.198/2004, iar conform prevederilor art.10 din Legea nr.198/2004 acțiunea nu este supusă timbrajului. Invocă dispozițiile art. 26 din Legea nr.33/1994 privind stabilirea despăgubirilor pentru imobilul expropriat și arată că din probatoriu administrat în dosar, rezultă că experții în mod legal au calculat cuantumul despăgubirilor pentru imobilul expropriat, astfel că în opinia sa, hotărârea pronunțată de către instanța de fond este legală și temeinică.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 297/30.05.2008, pronunțată de TRIBUNALUL CLUJ în dosar nr-, s-a respins excepția inadmisibilității petitului privind anularea Hotărârea nr. 58/2006 a Comisiei pentru aplicarea Legea nr. 198/2004. S-a admis acțiunea formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin CNADNR-SA și, în consecință: s-a dispus anulara parțială a hotărârii nr. 58/2006, s-a stabilit cuantumul despăgubirilor pentru imobilul expropriat, situat în, 17, parcela 58, nr. cad. 22446, teren în suprafață de 1697 mp. la suma de 275.319 lei, pârâtul a fost obligat să le achite reclamanților această sumă, s-a respins acțiunea în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local pentru lipsa calității procesuale pasive a acestuia, pârâtul a fost obligat la 1900 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamanților.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut faptul că, excepția de inadmisibilitate se impune a fi respinsă raportat la dispozițiile art. 10 alin. 3 din Norma Metodologică de aplicare Legii nr.198/2004. În ceea ce privește fondul cauzei, s-a avut în vedere expertiza efectuată în cauză de experții și Fosti, conform căreia, valoarea de circulație a terenului, la care se adaugă prejudiciul cauzat ca urmare a exproprierii, este de 275.319 lei, experții având în vedere faptul că în zonă terenurile intravilane au o valoare de 50-60 Euro/mp, iar cele extravilane agricole au o valoare de 30-40 Euro/mp. Chiar dacă terenul expropriat nu se află în intravilanul localității, limita intravilanului fiind limita autostrăzii, totuși el ar fi făcut parte din intravilan dacă nu s-ar fi construit autostrada. Raportat la concluziile expertizei, acțiunea a fost apreciată ca întemeiată în baza art. 26 alin. 1 și 2, art. 27 alin. 2 din Legea nr. 33/1994 și art. 9 din Legea nr. 198/2004.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței apelate, în sensul respingerii primului petit ca fiind inadmisibil, respectiv a respingerii petitelor 2 și 3 ca neîntemeiate și nedovedite, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului s-a arătat că în mod greșit a fost respinsă de către Tribunal excepția de inadmisibilitate a primului petit, petit care viza anularea parțială a Hotărârii nr. 58/18.09.2006, emisă de Comisia de Aplicare Legii nr. 198/2004, câtă vreme această hotărâre este un act unilateral care poate fi doar revocat pentru motive temeinice, în baza art. 10 alin. 3 din Norma Metodologică de aplicare a Legii nr. 198/2004, constatarea nulității relative a acesteia fiind deci inadmisibilă. În plus nu există nici un temei legal pentru a se constata nulitatea relativă a acestei hotărâri.
Instanța de fond a interpretat eronat dispozițiile Legii nr. 198/2004, și contrar voinței legiuitorului instanța a interpretat într-un mod propriu aceste dispoziții, omițând să surprindă însăși esența legii, conform căreia, instanța are posibilitatea să stabilească, în temeiul unui raport de expertiză judiciară, justețea cuantumului despăgubirii aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 742/2005.
De asemenea, deși reclamanții nu au timbrat acțiunea, totuși, aceasta nu a fost anulată, chiar dacă petitul 1 din acțiune nu era scutit de taxă de timbru conform art. 10 alin. 1 din Legea nr. 198/2004.
Instanța de fond a încălcat rolul activ prevăzut de art. 129. proc. civ. prin aceea că, hotărârea pronunțată se întemeiază pe o gravă greșeală de fapt și de drept, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate, în speță, a expertizei tehnice.
Raportul de expertiză întocmit la instanța de fond este viciat întrucât nu stabilește în mod neechivoc, în absența unei dispoziții a instanței în acest sens, momentul în raport de care se impune stabilirea cuantumului despăgubirilor, Legea nr. 198/2004 prevăzând doar posibilitatea sesizării instanței numai cu privire la cuantumul despăgubirii propuse.
Raportat la dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, despăgubirile trebuiau stabilite la momentul emiterii hotărârii de stabilire a despăgubirilor, iar nu la momentul efectuării expertizei, în același sens pronunțându-se și Curtea de Apel București în decizii de speță, pentru că altfel valoarea despăgubirii ar urma să fie influențată de durata unei proceduri judiciare.
Modalitatea determinării prejudiciului nu este dovedită de nici o probă, care să ateste valoarea terenului în zonă, mai ales că, autostrada a fost amplasată la limitele intravilanului localității, terenul expropriat apărând ca fiind în exteriorul satului.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, reclamanții intimați au solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, cu motivarea că: Hotărârea nr. 58/2006 este supusă controlului de legalitate, astfel încât excepția de inadmisibilitate se impune a fi respinsă; expertiza prin care s-a stabilit cuantumul despăgubirilor a fost realizată de o comisie de experți numită de instanță și de părți, aceștia având în vedere la întocmirea expertizei metoda comparațiilor prin bonitate și metoda comparațiilor de piață; art. 18 din Legea nr. 198/2004 prevede că dispozițiile acestei legi se completează cu cele ale Legii nr. 33/1994, astfel încât, în mod corect, la calculul despăgubirilor au fost avute în vedere prevederile art. 26 din Legea nr.33/1994; acțiunea reclamanților este scutită de taxa de timbru în baza art. 10 din Legea nr. 198/2004 (f 20-23).
Prin răspunsul la întâmpinare, apelantul a reiterat același excepții și considerente care au fost expuse și în memoriul de apel ( 28-32).
Apelul este nefondat.
În legătură cu primul motiv de apel, referitor la inadmisibilitatea petitului 1 din cererea introductivă de instanță, petit ce viza anularea Hotărârii nr. 58/ 18.09.2006, emisă de Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 198/2004- Consiliul Local, Curtea constată că acesta este vădit nefondat, motivat pe următoarele: apelantul susține că solicitarea de anulare a hotărârii nr. 58/2006 este inadmisibilă întrucât acesta este un act unilateral care poate fi doar revocat de către Comisie și doar pentru motive temeinice, conform art. 10 alin. 3 din Norma Metodologică de Aplicare a Legii nr. 198/2004.
Susținerea apelantului este parțial exactă, în sensul că, într-adevăr, art. 10 alin. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 941/2004, pentru aprobarea Normelor Metodologice de Aplicare a Legii nr. 198/2004, prevede că "hotărârea Comisiei poate fi revocată pentru motive temeinice", însă, Legea nr. 198/2004, lege specială în materia exproprierii terenurilor pentru realizarea de construcții, autostrăzi și de drumuri naționale, prevede în art. 9 că "expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzute la art. 8, precum și orice persoană care se consideră îndreptățită la despăgubire pentru exproprierea imobilului, se poate adresa instanței judecătorești competente, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prevăzute HG la art. 4 alin. 1 sau în termen de 15 zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea Comisiei".
Art. 9 teza II din Legea nr. 198/2004 prevede că aceste acțiuni se soluționează potrivit art. 21-27 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
Prin urmare însăși Legea nr. 198/2004 permite contestarea în instanță a hotărârii prin care s-a stabilit cuantumul despăgubirilor pentru imobilul expropriat, procedura efectivă de soluționare fiind cea reglementată de art. 21-27 din Legea nr. 33/1994.
În consecință, nu poate fi primită susținerea apelantului, în sensul că legea nu prevede posibilitatea atacării în instanță a acestei hotărâri și că, prin urmare, o atare acțiune ar fi inadmisibilă.
Nefondat este și motivul de apel referitor la așa zisă nelegală timbrare a primului petit din acțiune de către reclamantă, câtă vreme, prin prisma art. 10 alin. 1 din Legea nr. 198/2004 raportat la art. 10 din Legea nr. 146/1997 republicată și la art. 10 și 11 din nr. 760/C/1999, acest petit fiind formulat în cadrul unei proceduri speciale întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 198/2004, este scutit de plata taxei de timbru.
În nici un caz instanța de fond nu a făcut o interpretare eronată a dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 198/2004, așa cum nefondat susține apelantul, câtă vreme în soluționarea acțiunii prin care s-a contestat cuantumul despăgubirilor stabilite pentru terenul expropriat, instanța de fond era obligată să parcurgă și să respecte întru totul procedura reglementată de art. 21-27 din Legea nr.33/1994 - lege la care face trimitere chiar textul art. 9 din Legea nr. 198/2004 -, atribuțiile instanței nelimitându-se, așa cum nefondat susține apelantul, la o simplă apreciere a justeței cuantumului despăgubirilor.
Nu poate fi reținută nici susținerea apelantului conform căreia instanța ar fi încălcat rolul activ prevăzut de art. 129. proc. civ., prin aceea că ar fi interpretat eronat probele administrate, câtă vreme, tocmai în exercitarea prerogativelor conferite de acest text legal instanța de fond a stăruit, prin toate mijloacele legale să stabilească în mod corect situația faptică și juridică a terenului expropriat, pentru ca, prin raportare la aceasta, să poată stabili, în mod cât mai fidel realității, valoarea de circulație a terenului ce a făcut obiectul exproprierii.
În nici un caz valoarea despăgubirilor nu poate fi stabilită la momentul emiterii Hotărârii nr. 58/2006, ci la momentul întocmirii raportului de expertiză prin care s-a stabilit cuantumul real al acestor despăgubiri, în acest sens dispunând prevederile art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, conform cărora "la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța, vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială,la data întocmirii raportului de expertiză".
De asemenea, Curtea constată că în mod legal, prin raportare la art. 26 din Legea nr. 33/1994, instanța de fond a apreciat ca fiind concludente și pertinente concluziile expertizei întocmită în fața Tribunalului d e experții, Fosti și (f 105-112,. 246-251- doar fond), expertiză care, la stabilirea cuantumului despăgubirilor a ținut seama de toate criteriile de evaluare menționate în art. 26 din Legea nr. 33/1994, respectiv, de valoarea reală a imobilului, de prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite, de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în zonă, etc.
Susținerea apelantului, conform căreia modalitatea determinării prejudiciului nu se sprijină pe nici o dovadă, în nici un caz nu poate fi primită ca un argument în favoarea apelantului, câtă vreme, prin prisma art. 1169. civ. dacă apelantul aprecia că valoare terenului expropriat este cu totul alta decât cea stabilită de experți, acesta avea posibilitatea să administreze dovezi în acest sens, posibilitate de care nu a înțeles să uzeze.
Așa fiind, în temeiul tuturor considerentelor mai sus expuse și a prevederilor art. 295-296. proc. civ, constatându-se că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, Curtea urmează să respingă ca nefondat prezentul apel.
În temeiul art. 274. proc. civ. apelantul va fi obligat să plătească reclamanților intimați suma de 1190 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocațial aferent contractului de asistență juridică nr. 95/16.10.2008, justificat prin chitanța de plată nr. -/23.10.2008 ( 19, 35).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE - împotriva sentinței civile nr.297 din 30 mai 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr- pe care o menține.
Obligă pe numitul apelant să plătească intimaților, ȘI suma de 1190 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - -
Red./dact.MM
8 ex./14.11.2008
judecător primă instanță:
Președinte:Carmen Maria ConțJudecători:Carmen Maria Conț, Eugenia Pușcașiu
