Expropriere. Speță. Decizia 376/2010. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,

PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 376/R/2010

Ședința publică din 17 februarie 2010

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Tania Antoaneta Nistor Traian Dârjan

JUDECĂTORI: Tania Antoaneta Nistor Traian Dârjan, Daniel

--- -

- - -președinte al Secției civile

-- -

GREFIER:

TARȚA

S-a luat în examinare, după recalificare, recursul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN PRIN COMPANIA DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE ROMÂNIA SA, împotriva sentinței civile nr. 621 din 14 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamantul, având ca obiect expropriere.

La apelul nominal, se prezintă reprezentantanta pârâtului-recurent Statul Român prin SA, avocat - în substituirea d-lui avocat lipsă fiind reclamantul-intimat.

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, este reprezentanta de doamna procuror.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că, completul de judecată este legal constituit din d-nii JUDECĂTORI: Tania Antoaneta Nistor Traian Dârjan, Daniel și, membrii ai completului de judecată C2, și d-nul JUDECĂTOR 2: Daniel de pe programarea de permanență, potrivit prevederilor art. 99 alin. 3 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 387/2005.

Reprezentanta recurentului depune la dosar delegația de substituire și două rapoarte de evaluare, în copie, efectuate pentru alte terenuri expropiate, cu caractere asemănătoare, însă cu categorie de folosință diferită.

Nefiind alte cereri prealabile de formulat, sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului

Reprezentanta pârâtului-recurent susține recursul așa cum a fost formulat în scris, solicită admiterea acestuia, în principal casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei la prima instanță pentru o nouă judecată a pricinii. În subsidiar solicită admiterea recursului în sensul respingerii acțiunii introductive de instanță ca fiind nefondată și în consecință menținerea hotărârii comisiei de expropriere.

Reprezentanta parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ pune concluzii în sensul admiterii recursului cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, arătând că acesta se impune pentru alte motive decât cele arătate în scris, respectiv, din încheierea de ședință aflată la fila 49 din dosarul tribunalului, rezultă cu claritate faptul că instanța de fond solicitat efectuarea evaluării la data efectuării raportului de expertiză, luând în considerare doar această valoare, nu și cea de la momentul expropierii, astfel că raportul de expertiză efectuat în cauză nu este complet.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 621/14.10.2009 pronunțată de Tribunalul Cluja fost admisă acțiunea reclamantului și obligat Statul Român reprezentat de ROMÂNIA la plata despăgubirilor, echivalentul 10.004 euro la data efectuării plății.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că prin hotărârii nr. 124/18.04.2008 emisă de Comisia de Aplicare a Legii nr. 198/2004 s-a aprobat acordarea de despăgubiri pentru imobilul expropriat situat în com., sat G, categoria de folosință neproductiv, 13, parcela 14 în suprafață de 2150 mp, identificat prin nr. cadastral 936. Despăgubirea stabilită în conformitate cu art. 6 din Legea nr. 198/2004 în cuantum de 7.848 lei a fost consemnată pe numele persoanelor identificate ca titulare a dreptului, iar reclamantul nu a participat la întocmirea procesului verbal nr. 124 din data de 18 aprilie 2008.

Tribunalul a reținut că în acord cu prevederile art. 26 din Legea 33/1994 privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică, coroborat cu art. 9 alin. 3 din Legea 198/2004, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize efectuată de o comisie de trei experți în sensul prevăzut de art. 25 din Legea 33/1994.

Din raportul de expertiză efectuat în cauză de către experții sus menționați, rezultă următoarele: La data de 23.02.2009 valoarea de piață estimată pentru proprietatea imobiliară teren având o suprafață de 2150 mp, înscrisă în parcela 14 din tarlaua 13, intabulată sub nr. cadastral 936 situat în extravilanul localității, sat, proprietatea lui este de 10.004 euro.

La acest raport de expertiză pârâta a avut obiecțiuni atât în ceea ce faptul că această expertiză trebuia efectuată de către o comisie de trei experți și nu doar de către expertul, cât și cu privire la valoarea despăgubirilor stabilite de expertiză, apreciind că valoarea terenului a fost supraevaluată de mai bine de 4 ori.

Cu privire la aceste obiecțiuni d-nii experți au răspuns astfel:dl expert a precizat că raportul de expertiză depus și parafat de către ing. este semnat și de către ele și reprezintă punctul său vedere, în consens cu membrii comisiei, în ceea ce privește metodele de evaluare și comparabile utilizate la calcule, iar în ceea ce privește valoarea despăgubirilor în cazul în care se face dovada unei greșeli materiale în ceea ce privește categoria de folosință și terenul avea categoria de folosință arabil, la data exproprieri, își asumă în totalitate conținutul expertizei la valoarea de 10.004 euro pentru 2150 mp, respectiv 4,65 euro/mp teren arabil.

D-na expert a învederat instanței faptul că raportul de expertiză depus prezentei pricini reprezintă opinia tuturor celor trei experți care au format comisia de experți, inclusiv opinia sa.

Tribunalul a constatat că în conformitate cu prevederile art. 26 din Legea 33/1994 despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului.

La calcularea acestui cuantum experții, precum și instanța trebuie să țină seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză.

Raportat la acest text de lege, tribunalul a apreciat că despăgubirea care i se cuvine reclamantei este de 10.004 Euro, reprezentând valoarea stabilită de experți în considerarea metodei comparației de piață.

Prin urmare, raportat la art. 26 sus amintit, art. 9, art. 10 din Legea 198/2004, tribunalul a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, și în consecință a obligat pârâtul să plătească reclamantului SC suma de 10004 Euro în echivalent lei la curs BNR din ziua plății efective, cu titlu de justă despăgubire pentru imobilul expropriat de teren în suprafață de 2150 mp, înscrisă în parcela 14 din tarlaua 13, intabulată sub nr. cadastral 936, situat în extravilanul localității, sat

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Statul Român reprezentat de solicitând casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare. În subsidiar s-a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii contestației ca nefondate.

În motivarea recursului pârâtul a arătat că tribunalul a admis în întregime acțiunea reclamantului, însă acesta a solicitat cu titlu de despăgubiri suma de 52.675 lei iar instanța a acordat mai puțin, cu circa 12000 lei. În consecință, acțiunea reclamantului a fost admisă trebuia admisă în parte, deoarece în caz contrar, ar exista posibilitatea ca printr-o cerere de îndreptare a erorii materiale să se obțină întreaga sumă solicitată, pe motiv că s-a admis în întregime acțiunea. O altă eroare de judecată, invocată este aceea instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut. Reclamantul a solicit suma în lei iar instanța a stabilit suma datorată de pârât în euro. Datorită diferențelor de curs euro/leu practic suma stabilită cu titlu de despăgubiri se poate majora prin deprecierea leului. Mai mult s-a invocat faptul că, potrivit Regulamentului Băncii Naționale a României plățile pe teritoriul României se fac în lei.

Un alt motiv de recurs l-a constituit faptul că instanța nu a lămurit contradicția dintre constatările experților, potrivit cărora 80% din terenul expropriat este arabil și 20% neproductiv.

Pe de altă parte, instanța fondului nu a verificat raportul de expertiză raportat la ofertele de piață, care nu puteau fi pentru un teren cu ramură de cultură mixtă, ci numai fie pentru un teren agricol, fie pentru un teren neproductiv.

Recurentul a arătat că instanța a încălcat dispozițiile art. 9 alin. 3, 4 din Legea nr. 198/2004, cum a fost modificată prin Legea nr. 184/2008 și la calcularea cuantumului despăgubirilor trebuia să se raporteze la momentul transferului dreptului de proprietate și nu la momentul întocmirii raportului de expertiză.

S-a criticat faptul că tribunalul nu a stabilit momentul la care s-a făcut transferul dreptului de proprietate și nu s-a motivat de ce s-a luat în considerare suma stabilită prin raportul de expertiză de la data de 23.02.2009.

Recurentul a mai invocat faptul că la calculul despăgubirilor nu s-a ținut seama de art. 26 din Legea nr. 33/1994, care impune stabilirea despăgubirilor la prețul de piață al terenului și este de notorietate faptul că valoarea terenurilor s-a diminuat cu 40% anterior exproprierii.

Prin întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând sentința pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursul este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:

Reclamantul a contestat valoarea despăgubirilor acordate prin Hotărârea nr. 124/18.04.2008 emisă de însă nu a precizat suma pe care o solicită cu titlu de despăgubiri.

La primul termen de judecată și-a precizat acțiunea în sensul că, cuantumul despăgubirilor care i se cuvin pentru terenul expropriat este de 52.675 lei.

Obiectul acțiunii cu care reclamantul a investit instanța are o valoare sub 100.000 lei. Prin urmare, calea de atac împotriva hotărârii primei instanțe este recursul potrivit art.2821Cod proc.civ.

Pârâtul a declarat recurs împotriva acestei sentinței, însă, dosarul a fost înregistrat pentru completul de apel C2.

În ședința publică din 17.02.2010, completul de apel a calificat calea de atac incidentă ca fiind recursul, și cu respectarea dispozițiilor art. 99 alin. 3 din Hotărârea nr- a transpus cauza la un complet de recurs. Suma stabilită de instanță cu titlu de despăgubiri - 43017,2 lei (echivalentul a 10.004 euro) este mai mică decât suma solicitată de reclamantul - 52.675 lei. Cu toate acestea, instanța în loc să admită în parte acțiunea reclamantului, până la suma de 43017,2 lei a admis în totalitate acțiunea. Critica este pur formală și nu se justifică teama nejustificată a recurentului că s-ar putea modifica sentința printr-o cerere de îndreptare a erorii materiale bazată pe admiterea în totalitate a acțiunii.

În ceea ce privește a doua critică vizând faptul că s-a stabilit suma în euro și nu în lei, curtea constată că această critică este nefondată. În dispozitivul sentinței se menționează clar că plata se va face în lei, iar despăgubirile sunt raportate la echivalentul în lei la data plății a sumei de 10.004 euro.

Această raportare la moneda europeană este constantă în practica judiciară și se face cu scopul de a evita pierderi în patrimoniul creditorului sau a debitorului, după caz în funcție de fluctuația monedei naționale, în raport cu moneda europeană. Despăgubirile au fost stabilite în lei.

Nu este fondată critica Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA potrivit căreia valoarea terenului expropriat trebuia calculată raportat la momentul transferului dreptului de proprietate, deoarece art. 9 pct. 3 din Legea nr. 198/2004 a fost modificat prin nr.OUG 228/30.12.2008 anterior efectuării expertizei și pronunțării hotărârii.

Modalitatea de stabilirea despăgubirilor se raportează la dispozițiile art. 21-27 din Legea nr. 33/1994 și în mod corect experții au stabilit valoarea imobilului la data întocmirii raportului de expertiză.

Or, art. 26 din Legea nr. 33/1994 arată că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului. La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții precum și instanța va ține seama de prețul la care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel din unitatea administrativ-teritorială.

Apoi în art. 27 alin. 2. 33/1994 se prevede clar că la stabilirea despăgubirilor instanța este ținută de două limite: suma nu va putea fi mai mică decât cea oferită de expropriator, dar nici mai mare decât cea solicitată de expropriat sau persoana interesată.

În cazul de față, curtea constată că deși în obiectivele stabilite de instanță tribunalul a solicitat să fie evaluat imobilul atât la data exproprierii 18.04.2008, cât și la data efectuării raportului de expertiză ( 51), comisia de trei experți a răspuns parțial la obiectivele instanței. Astfel, s-a evaluat imobilul doar la data de 23.02.2009 (data efectuării raportului de expertiză).

Contestarea valorii imobilului expropriat se face dacă valoarea oferită de expropriator este inferioară valorii reale a imobilului. Or, pentru a verifica dacă acțiunea reclamantului este întemeiată, instanța trebuia să verifice dacă valoarea imobilului la expropriere a fost corect stabilită la momentul exproprierii. Numai în situația în care imobilul a fost subevaluat la data exproprierii este întemeiată acțiunea.

În cazul de față s-a sărit exact această etapă și nu s-au administrat probe pentru a verifica valoarea imobilului la data exproprierii. Deoarece în calea de atac a recursului nu se poate completa raportul de expertiză potrivit art. 305 Cod proc.civ. curtea constată că în prezenta cauză este necesară completarea probatoriului administrat.

În temeiul art. 312 alin. 3 Cod proc.civ. curtea va admite recursul, va casa sentința civilă nr. 621 din 14.10.2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul civil nr- și va trimite cauza spre rejudecare.

Cu ocazia rejudecării se va solicita comisiei de experți să răspundă și la obiectivul 2 (51) al expertizei solicitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA împotriva sentinței civile nr. 621 din 14.10.2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul civil nr-, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Cluj.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 17 februarie 2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

- - - - - - -

GREFIER

TARȚA

Red. dact. GC

6 ex/18.03.2010

Jud.apel:

Președinte:Tania Antoaneta Nistor Traian Dârjan
Judecători:Tania Antoaneta Nistor Traian Dârjan, Daniel

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Expropriere. Speță. Decizia 376/2010. Curtea de Apel Cluj