Expropriere. Speță. Decizia 456/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(1457/2007)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 456
Ședința publică din 5.10.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Doinița Mihalcea
JUDECĂTOR 2: Daniela Adriana Bînă
Grefier - - -
- XX -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procurorul.
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelantul pârât Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, împotriva sentinței civile nr. 379 din 26.03.2007, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, în contradictoriu cu intimații reclamanți G, și.
Cauza are ca obiect acțiune civilă pentru expropriere.
La apelul nominal se prezintă avocatul pentru apelantul pârât Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2009, eliberată de Baroul București și lipsesc intimații reclamanți G, și.
Se face referatul cauzei de către grefier, învederându-se faptul că procedura este legal îndeplinită, după care:
Avocatul apelantului pârât solicită acordarea unui termen în vederea achitării onorariilor de expert, precizând că nu au avut posibilitatea de a îndeplini această procedură până în prezent, din pricina blocării conturilor bancare.
În subsidiar, dacă instanța apreciază necesar pentru a evita tergiversarea soluționării cauzei, solicită a se dispune această obligație în sarcina apelantei, prin decizia care se va pronunța.
Reprezentantul Ministerului Public solicită, la rândul său, amânarea judecării cauzei pentru plata onorariilor de expert, iar pentru cazul în care partea apelantă nu se va achita de această obligație, instanța urmează să ia măsurile care se impun.
Cu privire la aspectele învederate de avocatul apelantului, Curtea apreciază că nu se impune acordarea unui termen pentru a se da posibilitatea depunerii la dosar a dovezii privind achitarea onorariilor de expert, în condițiile în care atât eventuala încheiere de ședință de astăzi, cât și hotărârea ce se va pronunța în cauză, au același caracter executoriu cu privire la măsura dispusă prin încheierea de ședință de la termenul anterior.
Față de vechimea cauzei pe rolul instanței, Curtea apreciază că împrejurarea învederată nu este un motiv întemeiat pentru acordarea unui nou termen de judecată, constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Avocatul apelantului pârât subliniază motivul de apel cu privire la nulitatea raportului de expertiză, având în vedere că, la pronunțarea hotărârii atacate, aceasta a fost singura probă avută în vedere de instanță.
Susține că instanța a încălcat prevederile art. 208 din Codul d e procedură civilă, împrejurare pe care pârâta a invocat-o și în fața instanței de fond și în motivele de apel.
Critică hotărârea apelată și pentru încălcarea dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 33/1994, în sensul că expertiza nu a fost efectuată de trei experți, astfel cum prevede legea, ci de doi, cel de-al treilea făcând o altă lucrare, separat. Or, Legea nr. 33/1994 prevede necesitatea efectuării unei singure lucrări, tocmai pentru a se corobora concluziile acestor trei specialiști.
Instanța de fond a greșit, nedând valoare și necercetând analiza ofertei făcută de entitatea expropriatoare, ci doar a cererii expropriatului, căruia i-au fost respectate drepturile.
De altfel, dintre toate persoanele expropriate de terenuri situate în aceeași zonă, majoritatea au fost mulțumiți de cuantumul despăgubirilor acordate, în afară de trei cazuri, printre care cel de față.
Raportul de expertiză efectuat în apel este bine fundamentat, iar intimații reclamanți nu au solicitat efectuarea unei alte lucrări și nici nu s-au prezentat astăzi, când ar fi fost termenul pentru formularea de obiecțiuni.
În concluzie, solicită admiterea cererii de apel astfel cum a fost formulată, schimbarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii contestației, cu precizarea că diferența de circa 2 milioane de lei vechi provine din diferența de curs valutar.
Cu privire la modul de calcul a despăgubirilor, arată că legea prevede că se are în vedere data exproprierii efective, a transferului de proprietate.
Solicită și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorarii de expert, inclusiv pe cele la care urmează a fi obligată apelanta a le achita, prin decizia ce se va pronunța în apelul de față.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea cererii de apel astfel cum a fost formulată, modificarea hotărârii apelate și admiterea în parte a contestației, reținând că sentința atacată este nelegală și netemeinică.
Susține, la rândul său, că expertiza efectuată la instanța de fond încalcă prevederile art. 208 din Codul d e procedură civilă, precum și pe cele ale art. 25 din Legea nr. 33/1994 și solicită omologarea raportului de expertiză efectuat în faza apelului.
CURTEA
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea introdusă la data de 15.05.2006 și înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Ialomița, reclamanții G, și au chemat în judecată pe pârâtul Statul Român reprezentat prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța instanța să stabilească o justă despăgubire pentru terenul proprietatea reclamanților în suprafață totală de 16.266,98 mp. situat în Municipiul F, tarlaua 194/3, parcela 2, număr cadastral 1530-trup 1.
Prin sentința civilă nr.379 F din 26.03.2007, Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, a admis, în parte, cererea reclamanților, a luat act că aceștia sunt de acord cu exproprierea terenului proprietate personală și s-a stabilit ca justă despăgubire cuvenită reclamanților pentru acesta valoarea de 30 Euro/mp.
Statul Român prin SA a fost obligat să plătească reclamanților în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii contravaloarea terenului în suprafață de 16.266,98 mp. în euro, la cursul oficial leu/euro al precum și la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată de 140 lei RON onorariu expert și onorariu avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că reclamanții sunt proprietarii terenului în suprafață de 16.266,98 mp. situat în Municipiul F, tarlaua 194/3, parcela 2, număr cadastral 1530-trup 1, suprafață pentru care depune la dosarul cauzei acte justificative, respectiv, certificatul de moștenitor nr.74/13.06.2000 autentificat de notar public. Acest teren, fiind amplasat în imediata apropriere a autostrăzii B - Cernavodă, a fost inclus în planul de expropriere conform Legii nr.198/2004.
Comisia de analiză constituită în baza acestei legi a stabilit o despăgubire cuvenită reclamanților în sumă de 75.117,60 lei, despăgubire pe care aceștia o apreciază injustă.
Tribunalul a mai reținut că reclamanții au fost de acord cu exproprierea terenului lor, contestând doar cuantumul despăgubirilor acordate și făcând aplicarea dispozițiilor art.25 din Legea nr.33/1994, a constituit comisia de experți și potrivit dispozițiilor art.27 din aceeași lege comparând rezultatul expertizei cu oferta făcută de expropriator și cu pretențiile reclamanților a apreciat că o justă despăgubire a reclamanților pentru terenul expropriat o reprezintă valoarea de 30 euro/mp. la cursul oficial leu/euro din ziua plății ce va fi plătit în condițiile art.30 din Legea nr.33/1994, adică într-un termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii.
Împotriva acestei hotărâri, pârâtul Statul Român a formulat apel susținând că, deși, la termenul de judecată din data de 26.02.2007 a invocat în fața instanței de fond nulitatea raportului de expertiză întocmit în cauză deoarece, pe de o parte, potrivit dispozițiilor art.208 din Codul d e procedură civilă, comisia de experți desemnată în cauză avea obligația de a convoca părțile, apelantul - pârât nu a primit o astfel de convocare, iar, pe de altă parte, au fost nesocotite dispozițiile art.25 din Legea nr.33/1994 deoarece expertiza întocmită în cauză a fost efectuată doar de către doi experți, cel de al treilea expert nefiind informat și chemat la expertiză, tribunalul nu s-a pronunțat cu privire la motivele de nulitate invocate, astfel că raportul de expertiză efectuat în cauză este lovit de nulitate.
Hotărârea instanței de fond, mai arată apelantul, este nelegală întrucât din motivarea acesteia nu reies argumentele care au format convingerea intimă a judecătorului cu privire la soluția pronunțată.
Astfel, deși în conformitate cu prevederile Legii nr.33/1994, judecătorul este dator a analiza oferta de despăgubire făcută de expropriator, ca urmare a procedurii prevăzute de Legea nr.198/2004 și cea formulată de către comisia de experți desemnată de instanță, instanța de fond admite contestația prin validarea expertizei întocmite în cauză, fără să precizeze care au fost criteriile de preferabilitate.
Prin motivarea hotărârii s-a ignorat analiza ofertei formulate de către expropriator.
Instanța nu a făcut referire la modalitatea de stabilire a despăgubirilor oferite de către expropriator și, deși au fost formulate pe larg apărări prin întâmpinare și prin obiecțiunile la raportul de expertiză, instanța a înțeles să le înlăture fără nici o motivare.
Instanța nu a verificat cuantumul chiriilor despre care fac vorbire atât reclamanții cât și experții, pentru că dacă ar fi făcut o asemenea verificare, ar fi putut constata că prețul chiriei pe mp. este de 0,66 euro.
Din raportul de expertiză judiciară întocmit la data de 12.02.2007 nu rezultă data pentru care se face raportarea la valoarea chiriilor și prețul de vânzare al terenurilor în zonă, iar instanța nu putea pronunța o justă soluție decât prin analiza a două oferte concomitente în timp.
Din cuprinsul expertizei nu rezultă nici textul legal în baza căruia au fost stabiliți acești parametri și nu se justifică motivele stabilirii unui anumit nivel al parametrilor și nu altul.
În anul 2005, dată la care trebuia să se refere evaluarea, în zonă, nu exista nici un drum modernizat, acesta fiind construit ulterior, respectiv, autostrada B - C și nici parametrul amplasamentului terenului în localitate nu este aplicabil în speță, deoarece terenul este situat în extravilan la o distanță de aproape de 2 km. de limita localității.
Este surprinzătoare și acordarea unui nivel maxim la dotarea utilitară, câtă vreme rețelele electrice de la limita proprietății sunt de înaltă tensiune, nefiind posibilă racordarea la aceasta, iar în cazul rețelei de apă - canal, aceasta nu este adaptată consumului menajer.
Nejustificate sunt și concluziile referitoare la parametri privind ponderea suprafeței terenului construibil față de toată suprafața terenului evaluat, coeficientul privind regimul de înălțime construibil, coeficientul privind starea terenului și coeficientul special de respingere datorită unor cauze complexe.
Expertiza este și contradictorie deoarece în cuprinsul aceleiași lucrări se reține pe de o parte că se acordă un nivel al parametrului privind suprafața adecvată, sau nu, în cadrul, în funcție de utilizarea și poziția specifică a terenului de 5% pentru zona 3 - 4 pentru servicii, depozitări și 1,25% pentru coeficientul de utilizare a terenului pentru industrie și depozite, iar pe de altă parte, la criteriul dimensiuni și orientare a terenului se acordă un parametru de 5% pentru teren la două străzi.
Valoarea de despăgubire stabilită de către experți este de 30 euro/mp. deși valoarea stabilită prin fișa de calcul teren - anexa la raport valoarea de despăgubire stabilită este de 13 USD/mp. iar valoarea stabilită prin fișa de calcul teren se stabilește o valoare de 15 USD/mp. ceea ce conduce la concluzia că raportul de expertiză a fost întocmit pe baza unor criterii aleatorii.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 22.10.2007, intimații - reclamanți au arătat că reclamanții au refuzat oferta de despăgubire pentru suma oferită de apelanta - pârâtă, respectiv cea de 75.117.60 lei, pentru suprafața de teren de 16.266,98 mp.
Statul Român a fost convocat prin reprezentantul său la efectuarea expertizei, iar faptul că d-na expert nu a fost prezentă nu poate duce la concluzia că lucrarea efectuată este lovită de nulitate.
Nici în legile de expropriere și nici în Codul d e procedură civilă nu este reglementată efectuarea unei expertize de către o comisie de experți și în această situație, depunerea de lucrări separate de către cei trei experți a face parte din comisie nu poate fi sancționată cu nulitatea.
Instanța de fond a stabilit o justă și echitabilă despăgubire în condițiile prevăzute de dispozițiile art.27 din Legea nr.33/1994.
Instanța de fond a ținut seama de punctele de vedere exprimate atât de părți cât și de experți și, judecând în echitate și în spiritul legilor proprietății au considerat că valoarea despăgubirilor acordate de expropriator este departe de oferta de pe piața terenurilor.
Legea nr.33/1994 stabilește că valoarea terenului supus exproprierii trebuia să se raporteze la valoarea de piață de la momentul întocmirii acestui raport de către comisia de experți.
Expertiza efectuată în cauză a ținut seama de valoarea de circulație a unor astfel de terenuri și a stabilit o despăgubire reală, justă și echitabilă.
La termenul de judecată de la 23.10.2007, Curtea a încuviințat apelantului - pârât proba cu expertiză tehnică de specialitate în condițiile prevăzute de dispozițiile art.25 și ale art.27 din Legea nr.33/1994.
Examinând cauza prin prisma criticilor evocate în motivarea apelului, în condițiile prevăzute de dispozițiile art.295 din Codul d e procedură civilă, Curtea a apreciat că apelul este fondat, pentru considerentele ce urmează:
În speța dedusă judecății stabilirea despăgubirii juste, prealabile pe care o solicită reclamanții și care poate constitui temeiul măsurii exproprierii, singura probă relevantă este expertiza care este întocmită, în condițiile prevăzute de dispozițiile art.25 din Legea nr.33/1994 de către o comisie formată din trei experți: unul numit de către instanță, unul de către reclamant și unul de către pârât.
Întrucât Curtea a dispus refacerea expertizei cu respectarea dispozițiilor legale precitate, se constată că toate criticile enunțate în motivele de apel și care vizează efectuarea expertizei și respectiv, corectarea acesteia, în funcție de anumiți parametri cum ar fi, cel relativ la "drumuri (D)", "amplasamentul terenului în localitate (A)", "dotarea utilitară", "ponderea suprafeței terenului construibil față de toată suprafața terenului evaluat", "coeficientul privind regimul de înălțime construibil", "coeficientul privind starea terenului", "coeficientul special de respingere datorită unor cauze complexe", "suprafața adecvată sau nu, în cadrul, în funcție de utilizarea și poziția specifică a terenului", sunt întemeiate și conduc la admiterea apelului și implicit, recunoașterea corecțiilor rezultate din efectuarea noului raport de expertiză.
, Statul Român prin SA a respectat prevederile art.3 și ale art.9 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.198/2004 și a adus la cunoștința reclamanților cuantumul despăgubirilor ca fiind suma de 75.117,60 lei RON, cuantum contestat de reclamanți care au înțeles să sesizeze instanța de judecată pentru a statua asupra justei despăgubiri.
În aceste condiții, având în vedere dispozițiile Legii nr.33/1994 precum și pe cele ale Legii nr.198/2004, procedând la analiza ofertei efectuate de către expropriator și a valorii reținută prin raportul de expertiză tehnică judiciară efectuată în apel, precum și faptul că reclamanții nu pot fi expropriați decât după o justă și prealabilă despăgubire, Curtea va dispune obligarea apelantului - pârât la plata sumei de 48.858.076 lei aceasta reprezentând cuantumul despăgubirilor pentru expropriere la momentul transferului dreptului de proprietate, respectiv data consemnării despăgubirilor pentru expropriere în contul intimaților - reclamanți.
Sub acest aspect, în condițiile prevăzute de dispozițiile art.296 din Codul d e procedură civilă, Curtea va admite apelul formulat, urmând a se dispune schimbarea în parte a sentinței apelate.
Văzând și dispozițiile art.274 din Codul d e procedură civilă, Curtea va dispune obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelantul - pârât STATUL ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA cu sediul în B-, sector 1 și cu sediul ales în B,-,.C,.1, sector 1 la Cabinet avocat, împotriva sentinței civile nr.379 F din 26.03.2007 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații - reclamanți G cu domiciliul în F, str.-, -.A,.1,.8, județul I, cu domiciliul în F, str.C,.7,.A,.1,.3, județul I și cu domiciliul în F, str.C, -NS 44,.C,.1,.3, județul
Schimbă în parte sentința apelată în sensul că despăgubirile pentru expropriere sunt în cuantum de 48.858.076 lei ROL, conform raportului de expertiză din data de 18.05.2009.
Obligă Statul Român prin SA să plătească reclamanților în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a prezentei hotărâri a sumei de 48.858.076 lei ROL.
Menține dispoziția instanței de fond referitoare la acordul reclamanților cu privire la expropriere.
Dă în debit apelantul - pârât cu suma de 3.500 lei reprezentând onorariile de expert.
Obligă intimații la 4.000 lei cheltuieli de judecată către apelant.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Tehnodact.
Ex.7/14.10.2009
Trib.I -
Președinte:Doinița MihalceaJudecători:Doinița Mihalcea, Daniela Adriana Bînă
