Expropriere. Speță. Decizia 484/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

(1847/2009)

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR. 484

Ședința publică din 13.10.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Mirela Vișan

JUDECĂTOR 2: Bianca Elena Țăndărescu

Grefier - - -

- XX -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procurorul.

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelantul reclamant Municipiul B - prin Direcția Transporturi, Drumuri, Circulației, împotriva sentinței civile nr. 362 din 13.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimații pârâți -, și.

Cauza are ca obiect acțiune civilă pentru expropriere.

La apelul nominal se prezintă avocatul -, în calitate de reprezentant al apelantului reclamant Municipiul B - prin Direcția Transporturi, Drumuri, Circulației, în baza delegației de substituire eliberată de Baroul Hunedoara - pe care o depune la dosar, intimatul pârât - - în nume propriu și în calitate de apărător al intimaților pârâți, și, în baza împuternicirii avocațiale nr. 36286/2009, eliberată de Baroul București.

Se face referatul cauzei de către grefier, iar intimații au depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare în două exemplare, dintre care unul se comunică apărătorului instituției apelante.

Părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat și nu solicită administrarea de noi probe.

Având în vedere declarațiile părților, în sensul că nu mai sunt alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de apel.

Avocatul apelantului reclamant solicită admiterea cererii de apel astfel cum a fost formulată, desființarea, în parte, a sentinței apelate, cu obligarea municipalității la plata despăgubirilor în sumă de 381.400 lei.

Solicită a se observa faptul că rapoartele de expertiză conțin păreri diferite cu privire la cuantumul despăgubirilor, fiind mari diferențe între sumele stabilite prin cele două lucrări. Menționează că instanța de fond a reținut inexistența, pe teren, a unor construcții care ar fi utilizabile.

Este drept că nici prin rapoartele de expertiză nu s-a stabilit contrariul, însă, cu toate acestea, s-au făcut calcule la un preț de 1560 euro/

Pentru toate motivele arătate în scris la dosar, solicită admiterea apelului, fără obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată.

Intimatul pârât - - în nume propriu și ca apărător al intimaților pârâți, și precizează faptul că, în cadrul negocierii purtate cu reprezentanții instituției apelante, părțile s-au înțeles asupra valorii despăgubirilor, fiindu-le oferită o sumă mai mare drept despăgubire pentru imobilul expropriat. Subliniază că această înțelegere a părților nu mai rămâne valabilă, atâta vreme cât reclamanta nu și-a achitat obligația pe care și-a asumat-o, timp de un an. Prin urmare, în calea judecătorească, s-a format o comisie din trei experți pentru a calcula valoarea terenurilor în discuție la momentul efectuării expertizei.

Instanța nu avea altă variantă decât să țină seama de concluziile expertului desemnat de tribunal, independent, ca și cel numit de pârâți.

Precizează faptul că instalațiile și gardul, aflate pe teren, sunt socotite construcții, deoarece adaugă la valoarea imobilului, element care a fost avut în vedere la momentul când s-a stabilit prețul metrului pătrat la 1560 euro.

Expertul desemnat de primărie a calculat un preț mult mai mic, în raport cu concluziile celorlalți doi experți.

Apreciază că apelul de față este doar o încercare de tergiversare a plății.

Solicită respingerea apelului, ca nefondat și obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată pentru dovedirea cărora depune la dosar chitanța în cuantum de 5000 lei, reprezentând onorariu avocat.

Depune, de asemenea, concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului, arătând că instituția apelantă nu a respectat termenii înțelegerii dintre părți, astfel că pârâții sunt îndreptățiți, acum, să nu mai fie de acord cu suma stabilită cu circa un an de zile în urmă.

CURTEA

Deliberând asupra apelului civil, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a III-a civilă, la data de 15.07.2008, sub nr. 27416/-,reclamantul Municipiul B, prin Direcția Transporturi, Drumuri și Circulației i-a chemat în judecată pe pârâții, DORIN ȘI, solicitând instanței să dispună, prin hotărârea pe care o va pronunța, exproprierea pentru cauză de utilitate publică de interes local a imobilului proprietatea pârâților, situat în B,--254, sector 1, precum și trecerea acestui imobil în proprietatea expropriatorului și stabilirea despăgubirilor cuvenite pârâților la suma de 381. 400 lei.

Pe cale de cerere reconvențională, pârâții, DORIN ȘI au solicitat ca valoarea despăgubirii să fie compusă din valoarea reală a imobilului, plus prejudiciul cauzat, ca urmare a faptului că suprafața expropriată se află la stradă și era esențială în dezvoltarea unui proiect imobil foarte profitabil pentru pârâți.

Prin sentința civilă nr. 362/13.03.2009, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a admis cererea formulată de reclamantul Municipiul B, prin Direcția Transporturi, Drumuri și Circulației, în contradictoriu cu pârâții, și; a dispus exproprierea pentru cauză de utilitate publică de interes local a terenului de 190. proprietatea pârâților, situat în B,--254, sector 1, astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză tehnică întocmit de expert tehnic, ale cărui concluzii au fost omologate în totalitate și a dispus trecerea acestui imobil în proprietatea expropriatorului; a stabilit cuantumul despăgubirilor cuvenite pârâților la suma totală de 196.660 Euro, la cursul BNR, din ziua plății efective a acestor despăgubiri.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Prin Hotărârea nr. 267/2.11.2006, emisă de Consiliul General al Municipiului B, conform Legii nr. 33/1994, a fost declarată de utilitate publică lucrarea de interes local " Strada G - - Bd. - - de la B". Imobilul în litigiu este proprietatea pârâților, - ȘI, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.1202/15.03.2002. Acesta este situat în zona afectată de lucrarea de interes public local menționată, pe o suprafață de 190 mp, fiecare dintre cele două familii deținând suprafața indiviză de 95 mp.

Propunerea de expropriere a imobilului în litigiu, procesul-verbal ce cuprinde această propunere, cuantumul despăgubirilor, stabilite prin raportul de evaluare, au fost notificate pârâților prin notificările nr.405 și 406 din 21.08.2007, conform art.13 din Legea nr. 33/1994, respectiv suma de 142.845 lei noi, pentru fiecare dintre familii. De asemenea, pârâților li s-a comunicat că, împotriva acestor propuneri de expropriere, au dreptul să formuleze întâmpinare, în termen de 45 de zile de la primirea notificării, conform art.14 din aceeași lege.

Pârâții au formulat întâmpinare, conform art.14 din Legea nr.33/1994, care a fost admisă prin decizia nr.84/25.10.2007 a Comisiei pentru soluționarea întâmpinărilor, conform Legii nr.33/1994, în sensul că s-a propus suma de 190.700 lei noi, pentru fiecare coproprietar, pentru suprafața de 95 mp, la care se adaugă taxele și impozitele aferente tranzacției, sumă acceptată de proprietari.

Cu toate acestea, în fața instanței, aceștia au solicitat ca valoarea despăgubirii să fie compusă din valoarea reală a imobilului, plus prejudiciul cauzat, ca urmare a faptului că suprafața expropriată se află la stradă, și era esențială în dezvoltarea unui proiect imobiliar foarte profitabil pentru pârâți. Se mai arată că reclamanta oferă un preț de 570 Euro /mp, dar, din simpla consultare a cererii și ofertei existente pe piața liber tranzacționată, prețul variază între 2200 -2800 Euro/mp.

La dosar a fost depus un raport de expertiză întocmit de expert tehnic, expertul desemnat de instanță, specializat în construcții și evaluarea proprietății imobiliare, care a fost semnat și de expertul desemnat de pârâți, precum și un raport de expertiză întocmit de expert tehnic, desemnat de reclamant.

Tribunalul a avut în vedere, la stabilirea valorii ce se cuvine expropriaților, concluziile raportului de expertiză, care a fost semnat de majoritatea membrilor comisiei de experți, având în vedere regulile din Codul d e procedură civilă și principiul majorității, care trebuie să guverneze această situație, pentru rațiuni de echitate, în lipsa unor norme exprese, care să prevadă contrariul.

De asemenea, s-a avut în vedere, ca valoare a terenului expropriat, suma de 195.100 Euro, precum și faptul că prejudiciul cauzat, ca urmare a executării lucrărilor, este de 1560 Euro, acesta din urmă constând în diminuarea proprietății imobiliare cu o porțiune de teren de 190 mp, distrugerea sau reducerea la inutilizabil a unor construcții, edificate anterior pe teren, și necesitatea efectuării unor lucrări de reconfigurare a proprietății.

Cât privește sporul de valoare pretins a fi adus prin expropriere, terenului rămas neexpropriat, tribunalul a reținut opinia expertului, în sensul că, dat fiind că proprietatea imobiliară evaluată, chiar și anterior executării de către reclamant a lucrărilor de interes public, era situată la aliniamentul trotuarului, nu există elemente necesare și suficiente pentru a cuantifica și a estima un eventual spor de valoare adus imobilului, ca urmare a executării lucrărilor.

Cât privește susținerea pârâților, referitoare la stabilirea valorii reale a imobilului, în funcție de oferta de cumpărare făcute de o agenție imobiliară străină, tribunalul nu a reținut-o, deoarece o ofertă de cumpărare, unică, în sine, nu reprezintă un etalon pentru aprecierea valorii de circulație, față de aspectul că tranzacțiile internaționale nu sunt și nu pot reprezenta un etalon pentru o piață, ca regulă, internă.

În aceste condiții, în temeiul dispozițiilor prevăzute de art. 21 și urm. din Legea nr.33/1994, tribunalul a constatat că cererea formulată de reclamant este întemeiată și a admis-o, dispunând exproprierea pentru cauză de utilitate publică de interes local a terenului de 190 mp, proprietatea pârâților, situat în B,--254, sector 1, astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză tehnică întocmit de expert tehnic (fila 88 dosar), ale cărui concluzii le-a omologat în totalitate și a dispus trecerea acestui imobil în proprietatea expropriatorului; a stabilit cuantumul despăgubirilor, cuvenite pârâților, la suma de 196.660 Euro, la cursul BNR din ziua plății efective a acestor despăgubiri.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel MUNICIPIUL B, prin DIRECȚIA TRANSPORTURI, DRUMURI și CIRCULAȚIEI, solicitând admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței civile apelate și obligarea Municipiului B la plata sumei de 381.400 lei, cu titlu de despăgubiri.

În dezvoltarea motivelor de apel, după reiterarea obiectului cererii de chemare în judecată, apelantul a arătat că instanța de fond, potrivit art.24 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, era ținută să ia act de învoiala părților și să pronunțe o hotărâre definitivă, prin care să oblige Municipiul B la plata sumei de 381.400 lei, cu titlu de despăgubiri, sumă acceptată de proprietar, dar această instanță a dispus efectuarea unei expertize, în temeiul art.25 din Legea nr.33/1994, și, primind opiniile diferite ale experților, a aplicat regula majorității, fără nici o justificare, stabilind cuantumul despăgubirilor, cuvenite pârâților, la suma totală de 196.660 Euro.

Apelantul a criticat și cuantumul de 1560 Euro, acordat cu titlu de prejudiciu, învederând instanței că, pe terenul pârâților, nu se află nicio construcție afectată în vreun mod, Municipiul B fiind cel care a procedat la asfaltarea străzii și la aducerea tuturor utilităților în zonă, dar nu cu scopul de a crea avantaje materiale deținătorilor de proprietăți din zona afectată de expropriere, ci cu scopul de a crea condiții civilizate de trai pentru populația din zona afectată.

Intimații, și au formulat întâmpinare, obligatorie conform art.289 alin.2 Cod de procedură civilă, prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat și obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.

În susținerea întâmpinării, intimații au arătat că principala critică formulată se referă la faptul că părțile s-au înțeles asupra valorii despăgubirii și că instanța de judecată era ținută de această valoare, însă apelanta nu a precizat faptul că înțelegerea părților se referea la o anumită dată și la anumite condiții de plată, în 7 zile de la data la care a fost comunicată decizia, aceștia așteptând aproape un an ca apelanta să-și îndeplinească obligația.

În ceea ce privește regula majorității, intimații au susținut că și această critică este neîntemeiată, întrucât instanța a ales soluția corectă, cea a opiniei majoritare, respectiv cea a expertului numit de instanță, la care s-a raliat și expertul numit de părți.

În ceea ce privește critica având ca obiect acordarea sumei de 1560 Euro cu titlu de prejudiciu, intimații au arătat că, pe teren, deși nu se află nici o construcție clădire, se află construcții auxiliare și utilități, constând în gard, canalizare și tuburi, capace de canal, care au fost distruse și înfundate, care sunt costisitoare.

Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel, care fixează limitele devoluțiunii în cauză, conform art.295 alin.1 Cod de procedură civilă, și analizând actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază că apelul este fondat, pentru următoarele considerente:

În fapt, prin Hotărârea nr. 267/2.11.2006, emisă de Consiliul General al Municipiului B, conform Legii nr. 33/1994, a fost declarată zonă de utilitate publică, în vederea realizării lucrării de interes local " Strada G - - Bd. - - de la ", zona în care este situat terenul intimaților, și, și anume Strada G - nr. 252-254, sector 1.

Titlul de proprietate exhibat de intimați îl reprezintă contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 1202/15.03.2002, de către BNP. Imobilul teren, proprietatea acestora, este situat în zona afectată de lucrarea de interes public local menționată, pe o suprafață de 190 mp, fiecare dintre cele două familii deținând suprafața indiviză de 95 mp.

În cauză, se constată că a fost parcursă, în integralitate, procedura administrativă prealabilă reglementată de dispozițiile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, care cuprinde declararea zonei respective ca fiind de utilitate publică, notificarea intimaților, în forma prescrisă de dispozițiile legale, soluționarea întâmpinării formulate de aceștia, în sensul majorării despăgubirilor aferente măsurii de privare de proprietate constând în expropriere, conform deciziei nr. 84/25.10.2007, emisă de Comisia pentru soluționarea întâmpinărilor conform Legii nr. 33/1994.

Astfel, cererea de chemare în judecată a avut ca obiect pronunțarea, de către instanța de judecată, a măsurii exproprierii, pentru cauză de utilitate publică de interes local, a suprafeței de teren de 190 mp, situat în B,--254, sector 1, ce aparține în coproprietate, în cote egale de, intimaților, și, cu consecința transferului dreptului de proprietate, asupra acestei suprafețe, în patrimoniul Municipiului B, în considerarea art. 21 alin. 1 și 2 din Legea nr. 33/1994, care reglementează etapa judiciară a procedurii exproprierii.

Curtea constată, însă, că, prin intermediul cererii reconvenționale, introduse de intimații, și, la data de 5.09.2008, pârâții au formulat pretenții proprii față de reclamant, solicitând ca valoarea despăgubirii să fie compusă din valoarea reală a imobilului, la care să se adauge contravaloarea prejudiciului cauzat, ca urmare a faptului că suprafața ce se expropriază se află la stradă și era esențială în dezvoltarea unui proiect imobil foarte profitabil pentru pârâți, cuantificând valoarea despăgubirilor pe care le solicită la suma totală de 205.200 Euro.

Prin hotărârea pronunțată de instanța de fond, ce formează obiect al prezentului apel, s-a a admis cererea formulată de reclamantul Municipiul B, prin Direcția Transporturi, Drumuri și Circulației, în contradictoriu cu pârâții, și; s-a dispus exproprierea, pentru cauză de utilitate publică de interes local, a terenului de 190. proprietatea pârâților, situat în B,--254, sector 1, astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză tehnică, întocmit de expert tehnic, ale cărui concluzii au fost omologate în totalitate; dispunându-se trecerea acestui imobil în proprietatea expropriatorului și stabilindu-se cuantumul despăgubirilor, cuvenite pârâților, la suma totală de 196.660 Euro, la cursul BNR, din ziua plății efective a acestor despăgubiri.

Astfel, din examinarea motivelor ce întemeiază cererea de apel formulată de apelantul Municipiul B, prin Direcția Transporturi, Drumuri și Circulației, Curtea reține că ceea ce se dispută, în cauză, nu este măsura exproprierii în sine, ci, în principal, cuantumul despăgubirilor, care trebuie să însoțească această veritabilă privare de proprietate, în sensul art. 1 al Primului Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și modalitatea în care despăgubirile au fost stabilite de către instanța de fond, precum și împrejurarea de a ști dacă această instanță putea fi ținută de înțelegerea părților, încheiată în etapa administrativă a procedurii de expropriere, care conținea inclusiv despăgubirile de 190.700 RON, pentru fiecare coproprietar, conform deciziei nr. 84/25.10.2007 a Comisiei pentru soluționarea întâmpinărilor.

In acest punct, Curtea constată că motivul de apel, prin care se competența instanței de a stabili despăgubirile în cazul exproprierii, este nefondat, în considerarea art. 23 din Legea nr. 33/1994, care reglementează etapa judiciară a procedurii exproprierii, și care stabilește, în mod expres, competența instanței de a verifica dacă sunt întrunite toate condițiile cerute de lege pentru expropriere și de a stabili cuantumul despăgubirilor și suma cuvenită fiecărei părți, din cele menționate la art. 22, iar, în cazul învoirii părților, asupra exproprierii și asupra despăgubirii, în fața instanței, atributul de a lua act de învoială și de a pronunța o hotărâre definitivă.

În același sens, articolul 24 al Legii nr. 33/1994 prevede că, atunci când părțile sau numai unele dintre acestea se învoiesc, doar cu privire la expropriere, dar nu și asupra despăgubirii, instanța va lua act de învoială și va stabili despăgubirea (art. 24).

In ceea ce privește motivul de apel, privind cuantumul despăgubirilor și modalitatea stabilirii acestora, Curtea constată că, în cauză, a fost încuviințată și administrată, în fața tribunalului, proba cu expertiză tehnică, în specialitatea construcții - evaluarea proprietăților imobiliare, având ca obiective: stabilirea valorii imobilului, în suprafață de 190 mp, ce urmează a fi expropriat, situat în B,--254, sector 1; stabilirea prejudiciului cauzat expropriaților, ca urmare a executării lucrărilor, și stabilirea sporului de valoare adus imobilului, ca urmare a executării lucrărilor.

Din raportul de expertiză efectuat de expertul tehnic judiciar, desemnat de instanță, care a fost semnat și de către expertul desemnat de pârâți, au rezultat următoarele valori: 195.100 Euro, reprezentând valoarea imobilului expropriat, fără a include TVA și diferența până la 196.660 Euro, reprezentând "cuantumul probabil" al prejudiciul cauzat pârâților intimați ce urmează a fi expropriați.

In ceea ce privește stabilirea sporului de valoare adus imobilului, ca urmare a executării lucrărilor, experții menționați au considerat că nu au elemente necesare și suficiente pentru a cuantifica și estima un eventual spor de valoare adus imobilului. Acest element nu a format obiect de critică în apel.

Din raportul de expertiză efectuat de expertul tehnic judiciar, titular, propus de reclamant, depus la dosar (filele 104-120, dosar fond), au rezultat următoarele valori: 112.860 Euro, reprezentând valoarea reală a imobilului expropriat și 1689 Euro, reprezentând prejudiciul cauzat pârâților intimați ce urmează a fi expropriați.

Pentru stabilirea despăgubirilor cuvenite pârâților, instanța a ales valorile rezultate din raportul de expertiză efectuat de expertul tehnic judiciar, desemnat de instanță, care a fost semnat și de către expertul desemnat de pârâți, argumentele aduse, în justificarea acestei alegeri, fiind acelea că: acest raport de expertiză a fost semnat de majoritatea membrilor comisiei de experți, regulile codului d e procedură civilă și principiul majorității, care trebuie să guverneze această situație, pentru rațiuni de echitate, în absența unor norme exprese care să prevadă contrariul.

Or, cu aceste argumente, Curtea nu este și nu poate fi de acord, pentru următoarele considerente:

Sub un prim aspect, Curtea constată că principiul majorității, invocat de instanța de fond, nu este consacrat legal, în normele generale ale codului d e procedură civilă sau în normele speciale ale OUG. nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, aprobată prin Legea nr. 156/2002.

Apoi, nici echitatea nu reprezintă, în sistemul de drept românesc, un izvor formal de drept, astfel încât rațiunile de echitate trebuie extrase, în cauza dedusă judecății, din raportul de proporționalitate ( cauza James și alții contra Regatului Unit, hotărârea din 21 februarie 1986, cauza Sporrong și Lnnroth contra Suediei, hotărârea din 23 septembrie 1982), ce trebuie să existe între măsura de interes public, reprezentată, în cauză, de exproprierea suprafeței de teren de 190 mp, proprietatea intimaților, pentru realizarea unei lucrări de interes local, și imperativul protejării interesului particular al persoanelor ce vor fi expropriate.

Astfel, dacă este reglementat, în mod expres, că "nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire"(art. 44 alin. 3 din Constituția României, revizuită), aceasta fiind consacrarea legală a protejării unui drept fundamental, cum este dreptul de proprietate, nu mai puțin măsura privării de proprietate, în modalitatea exproprierii, nu poate deveni pretext de a lua mai mult decât ceea ce se cuvine, pentru că s-ar ajunge la ipoteza în care ceea ce pare echitabil, pentru anumite persoane, în anumite situații, în speță, pentru riveranii unor astfel de lucrări de interes public local, să devină inechitabil pentru alte persoane, care nu se află în ipoteza negocierii unor despăgubiri cu statul, ci, în ipoteza exclusivă a jocului între ofertă și acceptare, inerent pieței libere, și pentru interesul general în sine, în ipoteza unui stat ce va fi împovărat, în mod excesiv, de despăgubirile, ce trebuie să le acorde, și pe care le va suporta societatea în ansamblu.

În acest sens, Curtea apreciază că raportul de expertiză efectuat, în cauză, de un expert de specialitate, titular - pe baza unor criterii și a unor metodologii expuse în mod coerent, și în care se enunță, în mod expres, la pct. 12.2. criticile și corecțiile rezultatelor celuilalt raport de expertiză (fila 111, dosar fond) - reprezintă o probă ce nu poate fi înlăturată, în cauză, prin aplicarea principiului majorității.

Critica privind acordarea unei despăgubiri pentru prejudiciul cauzat intimaților, Curtea o apreciază, de asemenea, ca nefondată.

Astfel, art. 1 al Legii nr. 33/1994 stabilește, în considerarea caracterului excepțional al cedării proprietății prin expropriere, și în scopul asigurării unei protecții depline și adecvate a dreptului de proprietate privată, că: "Exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauză de utilitate publică, după o dreaptă și prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească", iar art. 26 din Legea nr. 33/1994, reglementând conținutul despăgubirii, statuează că: " Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului".

Or, din raportul de expertiză menționat, rezultă cu certitudine, în baza cercetării efectuate la fața locului de către expert, atât lucrările existente și realizate de către intimați, cât și prejudiciul cauzat acestora, prin efectuarea lucrărilor, apelantul necombătând prin probe relevante acest aspect.

În acest context, Curtea apreciază că se impune, în cauză, acordarea următoarelor sume: 112.860 Euro, reprezentând valoarea reală a imobilului expropriat și 1689 Euro, reprezentând prejudiciul cauzat intimaților, acestea reflectând, în opinia instanței de apel, prejudiciul real creat intimaților și reprezentând o indemnizare proporțională și substanțială, în sensul art. 44 alin. 3 din Constituția României și art. 1 al Primului Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pentru exproprierea unei suprafețe de teren de 190 mp, situate în B,--254, sector 1.

Pentru considerentele expuse, Curtea, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, va admite apelul declarat de apelantul - reclamant MUNICIPIUL B, reprezentat prin DIRECȚIA TRANSPORTURI DRUMURI ȘI CIRCULAȚIEI, împotriva sentinței civile nr. 362/13.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimații - pârâți, și, va schimba, în parte, sentința civilă apelată, în sensul că va stabili cuantumul despăgubirilor, cuvenite pârâților, la suma totală de 114.548 Euro (112.860 Euro, reprezentând valoarea reală a imobilului expropriat și 1689 Euro, reprezentând prejudiciul cauzat expropriaților), la cursul, din ziua plății efective a acestora despăgubiri; menținând celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelantul reclamant MUNICIPIUL B, prin DIRECȚIA TRANSPORTURI DRUMURI ȘI CIRCULAȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 362/13.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimații pârâți, domiciliat în B,-, sector 1 și în B, str. -. col. nr.1, -.5,.2,.7,.58, sector 3, domiciliată în B,-, sector 1 și în B,-, -.5.A,.B,.8,.79, și, ambii domiciliați în T,-,.A,.1,.3, județ T, și cu domiciliul ales la mandatar în B, str. -. col. nr.1, -.5,.2,.7,.58, sector 3.

Schimbă în parte sentința civilă apelată, în sensul că:

Stabilește cuantumul despăgubirilor, cuvenite pârâților, la suma totală de 114.548 Euro (112.860 Euro, reprezentând valoarea reală a imobilului expropriat și 1689 Euro, reprezentând prejudiciul cauzat expropriaților), la cursul, din ziua plății efective a acestora despăgubiri.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 octombrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

GREFIER

Red.

Tehnored./

9 ex/10.12.2009

-------------------------------------------

- Secția a III-a -

Președinte:Mirela Vișan
Judecători:Mirela Vișan, Bianca Elena Țăndărescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Expropriere. Speță. Decizia 484/2009. Curtea de Apel Bucuresti