Expropriere. Speță. Decizia 49/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 49/A/2009
Ședința publică din 13 februarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Denisa Băldean vicepreședinte al Curții de Apel Cluj
JUDECĂTOR 2: Alina Rodina
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA împotriva sentinței civile nr. 600/C din 12 noiembrie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr- privind și pe intimații și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect expropriere.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul reclamantului intimat, avocat G, care depune împuternicire avocațială la dosar - fila 23, reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, procuror, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la data de 23 ianuarie 2009 s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtei apelante, note de ședință, la care au anexat împuternicirea avocațială.
La data de 12 februarie 2009, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantului intimat, întâmpinare prin care solicită respingerea apelului ca nefondat.
Reprezentanții părților prezente arată că nu au cereri de formulat în probațiune.
Curtea, în urma deliberării, constată încheiată faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbaterile judiciare orale asupra fondului cauzei.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate, pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar, pe care o susține și verbal, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj solicită respingerea apelului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate.
CURTEA
Deliberând, reține că prin sentința civilă nr. 600/C/12.11.2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, s-a admis cererea formulată de reclamantul, împotriva pârâtului Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - SA și, în consecință, s-a dispus anularea Hotărârii nr. 83/19.11.2007 de stabilire a despăgubirilor pentru terenul arabil extravilan din 44, parcela 27, în suprafață de 18.300 mp. nr. cadastral 1832; s-a dispus anularea Hotărârii nr. 84/19.11.2007 de stabilire a despăgubirilor pentru terenul arabil extravilan din 44, parcela 29, în suprafață de 3001 mp. nr. cadastral 1831; a fost obligat pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - SA să acorde reclamantului despăgubiri în sumă totală de 348.681 euro sau echivalentul în lei la data plății; a fost obligat același pârât să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 2545 lei.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut în considerentele sentinței faptul că prin Hotărârea nr. 83/19.11.2007 reclamantului i-au fost acordate despăgubiri în valoare de 432.603,22 lei (124.440 euro) pentru terenul expropriat din comuna, în suprafață de 18.300 mp.
Prin Hotărârea nr.84/19.11.2007 pe seama aceluiași reclamant s-au acordat despăgubiri în sumă de 70918,56 lei (20.400 euro) pentru terenul expropriat din comuna și în suprafață de 3001 mp. adică o despăgubire totală echivalentă cu 144.840 euro.
Reclamantul a depus la dosar expertiza extrajudiciară efectuată de expert ing. și prin care prețul terenului a fost stabilit la 75,38 lei/mp. adică o valoare totală de 1.605.594 lei, pentru întreaga suprafață de 21.300 mp.
Așa cum rezultă din acțiunea formulată și din cererile în probațiune, reclamantul și-a exprimat nemulțumirea față de actul de expropriere, dar a formulat cerere doar cu privire la despăgubirile inechitabile și sub prețul pieței.
Așadar, apărările pârâtei cu privire la temeiul exproprierii rămân fără obiect.
Cererea reclamantului se circumscrie prevederilor art. 5 alin. 8 din Legea nr. 198/2004 și a celor cuprinse la art. 9, deoarece obiectul cauzei îl reprezintă valoarea despăgubirilor reale la care reclamantul este îndreptățit.
Aliniatul 3 din art. 9 prevede că acțiunea privind stabilirea despăgubirilor se soluționează conform dispozițiilor cuprinse la art. 21-27 din Legea nr. 33/1994.
Potrivit art. 15 din Legea nr. 198/2004, transferul dreptului de proprietate operează de drept la data plății despăgubirilor sau la data consemnării acestora.Or, pârâta nu a făcut dovada consemnării sumelor pe seama reclamantului.
S-a încuviințat expertiza de evaluare, care a fost efectuată de o comisie de experți numită în condițiile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 33/1994, respectiv ing. G, și, experții stabilind că, la data emiterii hotărârilor, prețul de circulație al terenului în suprafață de 21.300 mp. era de 348.681 euro, adică 16,37 euro/mp.
Instanța a avut în vedere prețul real al terenului la momentul noiembrie 2007 deoarece, încă la acea dată despăgubirea propusă trebuia calculată la valoarea reală de piață, adică cea arătată de comisie de experți.
Sunt neîntemeiate susținerile pârâtei privind imposibilitatea legală de anularea a hotărârilor emise și imposibilitatea modificării cuantumului despăgubirilor.
Faptul că despăgubirea propusă nu a fost stabilită în condițiile legii speciale înseamnă că actul este anulabil, dar nu pentru prețul neserios așa cum acesta este reglementat în dreptul comun, ci pentru încălcarea dispozițiilor speciale ale Legii nr. 198/2004 și Legea nr. 33/1994 privind stabilirea despăgubirilor echitabile pentru persoanele expropriate.
Concluzionând, tribunalul a constatat că acțiunea reclamantului este întemeiată, astfel că a admis-o în întregime, cu consecința anulării celor două hotărâri atacate și a obligării pârâtei la acordarea despăgubirilor în sumă de 348.681 euro sau echivalentul în lei la data plății.
Pârâta s-a opus admiterii acțiunii, drept pentru care în temeiul art. 274. proc. civ. a fost obligată să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 2545 lei, reprezentând onorariu experți.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, solicitând schimbarea în tot, în sensul respingerii primelor două cereri, în principal, ca inadmisibile, și, în subsidiar, ca neîntemeiate, modificarea cuantumului despăgubirii stabilite de instanță și respingerea cererii de obligare la plata cheltuielilor de judecată, respectiv admiterea acestei cereri proporțional cu pretențiile încuviințate.
În motivele declarației de apel, este afirmată nelegalitatea și netemeinicia hotărârii pronunțată de tribunal în primă instanță, sub următoarele aspecte:
1. Cele două hotărâri de stabilire a despăgubirilor au fost emise în temeiul Legii nr. 198/2004, iar cuantumul despăgubirilor a fost aprobat prin HG nr. 1221/2007.
În cauză, sunt incidente dispozițiile Legii nr. 198/2004, ca lege specială, iar nu cele ale Legii nr. 33/1994.
Contrar acestei situații, instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 21-24 din Legea nr. 33/1994.
Toate prevederile Legii nr. 198/2004 și ale Normelor de aplicare a acestui act normativ au fost respectate de organismele implicate în procedura exproprierii, astfel că nu există nici un temei legal pentru a se constata nulitatea relativă a hotărârilor emise de către Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 - Consiliul Local.
Apare indubitabil, din analiza normelor aplicabile speței că instanța de judecată se putea pronunța doar asupra despăgubirilor bănești, nicidecum nu poate dispune revenirea asupra măsurii exproprierii și nici anularea actului juridic unilateral.
2. Prima instanță a solicitat depunerea la dosarul cauzei a dovezii de expropriere a terenului și copia actului de evaluare a terenului, or, aceste înscrisuri au fost depuse de parte.
3. Raportul de evaluare în baza căreia au fost stabilite despăgubirile aferente imobilelor expropriate a fost întocmit de un evaluator al proprietății imobiliare, membru, în conformitate cu textele normative incidente, prin raportare inclusiv la valoarea de piață.
În cazul exproprierii însă nu poate fi luată în calcul numai valoarea de piață al imobilelor, astfel că prin raportul de evaluare s-a avut în vedere o "valoare specială a imobilelor", legată de un element extraordinar (exproprierea), care oferă un supliment de valoare mai mare decât valoarea de piață.
Prin urmare, despăgubirile stabilite prin evocatul raport reprezintă o "justă despăgubire".
Referitor la raportul de expertiză întocmit în primă instanță, apelantul susține că cele două metode utilizate de experți au fost aplicate greșit, întrucât metoda comparației directe nu este susținută de dovezi în privința stabilirii cuantumului despăgubirii la momentul exproprierii, iar metoda comparației prin bonitare este improprie valorii unui teren agricol arabil.
Prin notele scrise depuse la termenul din 21.05.2008, ( 9-12 dosar) apelantul subliniază faptul că în state cu agricultură dezvoltată ale Uniunii Europene prețul unui hectar de teren agricol poate ajunge la valoarea de 0,8 Euro/mp. iar reclamantului i s-au acordat despăgubiri în valoare de 6,8 Euro/mp. fiind respectate astfel nu doar valorile înregistrate pe piața imobiliară, ci și normativele interne și internaționale în materie de evaluare.
Intimatul a răspuns motivelor de apel prin întâmpinarea depusă la 12.02.2009 ( 22 dosar), solicitând respingerea apelului ca nefondat, întrucât sunt aplicabile în speță și dispozițiile Legii nr. 33/1994, iar obiecțiunile la raportul de expertiză au fost temeinic respinse de către prima instanță, în condițiile în care Comisia de experți au avut reprezentanți ai ambelor părți în litigiu, iar legea nu reglementează posibilitatea efectuării unei contraexpertize, în această ipoteză.
Verificând hotărârea atacată, în conformitate cu dispozițiile art. 295. proc. civ. curtea apreciază că apelul pârâtului este nefondat.
În fapt
1. Prin Hotărârea Guvernului nr. 1221/2007, a fost aprobat amplasamentul lucrării "Secțiunea 2B" pe teritoriul localităților, T, și, parțial, din județul C, în cadrul obiectivului de investiție "Autostrada B-C-", fiind declanșată procedura de expropriere cu privire la imobilele situate în localitatea, având categoria de folosință arabil extravilan, tarlaua 44, parcele 27 și 29, identificate prin nr. cadastrale 1832 și 1831, în suprafețe de 18.300 mp. și, respectiv, 3.001 mp.
2. Imobilele identificate mai sus fac obiectul dreptului de proprietate tabulară al reclamantului, înscris în CF 1184.
3. Cu privire la aceste imobile, a fost întocmit de către expropriator un raport de evaluare în aprilie 2007 ( 87-113 dosar), astfel că prin Hotărârile nr. 83/19.11.2007 și nr. 84/19.11.2007 s-a aprobat acordarea unor despăgubiri bănești în cuantum de 432.603,22 lei, reprezentând echivalentul sumei de 124.440 EURO ( 4 dosar), respectiv 70.918,56 lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 20.400 EURO ( 9 dosar).
Valoarea de despăgubire propusă de expropriator prin raportul care a fost întocmit ia în calcul valori estimate ale terenului de maxim 7,17 EURO/mp. ( 107 dosar).
a declarat că nu este mulțumit de cuantumul despăgubirilor propuse și nici cu modalitatea de preluare a terenului, consemnată fiind această declarație în procesele verbale încheiate la data de 19.11.2007 cu nr. 83 și 84 ( 6 și 11 dosar).
4. La 29.01.2008, expropriatul s-a adresat instanței judecătorești competente, solicitând anularea celor două hotărâri emise de expropriator în noiembrie 2007, întrucât nu este de acord cu ceea ce s-a stabilit sub aspectul cuantumului despăgubirilor și cere instanței să oblige pârâtul la acordarea unor despăgubiri bănești corespunzător valorii reale de circulație a terenului în zonă, la cursul Euro din ziua plății.
Cererea introductivă de instanță a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 9 din Legea nr. 198/2004, invocată fiind și Legea nr. 33/1994.
5. Pretențiile expropriatului au fost exprimate prin raportul de expertiză tehnică întocmit de ing. exp., potrivit căruia valoarea de circulație a terenului supus exproprierii este de 20 Euro/mp. astfel că valoarea întregului imobil este de 1.605,594 lei ( 23-24 dosar).
6. Pentru stabilirea despăgubirilor, prima instanță a aprobat, prin încheierea ședinței publice din 19.03.2008 și încheierea ședinței publice din 21.05.2008, o comisie de experți, compusă din expertul G, numit de instanță și doi experți asistenți, unul desemnat de expropriator și un al treilea desemnat de expropriat ( 75 și 115 dosar).
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de comisia de experți a fost estimată valoarea de piață a proprietății imobiliare, astfel cum este aceasta definită în standardul, obligatoriu pentru membrii și concordant cu standardul internațional -1 și Directiva UE 91/674/ ( 136-142 dosar).
Comisia de experți a aplicat două metode de evaluare și anume: metoda comparației prin bonitare și metoda comparațiilor de piață, expuse ca metodologie și explicate în cuprinsul raportului. Având în vedere rezultatele obținute în urma evaluării prin cele două metode, evaluatorii au propus pentru terenul expropriat, ca valoare de circulație, la data emiterii hotărârii de stabilire a despăgubirilor, media celor două valori, respectiv 1.214,560 lei (348.681 EURO), ceea ce reprezintă o valoare de 16,37 Euro/mp.
În drept
Sunt aplicabile stării de fapt în cauză dispozițiile Legii nr. 33/1994, precum și cele ale Legii nr. 198/2004, cu Normele metodologice de aplicare, aprobate prin HG nr. 941/10.06.2004.
Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, asigură, prin dispozițiile sale, cadrul legal adecvat procedurilor de expropriere și stabilire a despăgubirilor, cât și apărarea dreptului de proprietate privată.
Acest act normativ reprezintă, așadar, legea - cadrul în materia exproprierii pentru cauză de utilitate publică, dispozițiile sale completând în mod corespunzător dispozițiile oricărei alte legi speciale emise în aceeași materie.
O astfel de lege specială este Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, care stabilește cadrul juridic pentru luarea unor măsuri de pregătire a executării lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, măsuri constând în: realizarea documentației tehnico-economică aferentă lucrărilor de execuție de drumuri, aprobarea indicatorilor tehnico-economici și amplasamentului lucrării prin hotărâre a Guvernului, întocmirea documentațiilor cadastral-juridice pentru fiecare imobil propus spre expropriere, solicitarea sumei globale destinate a despăgubirilor, întocmirea unui raport de evaluare a imobilelor supusă exproprierii, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, pe fiecare categorie de folosință, plata despăgubirilor.
Potrivit dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 198/2004, expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii consemnate se poate adresa instanței judecătorești competente, în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, acțiunea formulată urmând a fi soluționată potrivit dispozițiilor art. 21-27 din Legea nr. 33/1994, în ceea ce privește stabilirea despăgubirii.
O dispoziție expresă de trimitere la legea generală în materia exproprierii apare și în art. 18 din evocatul act normativ.
Prin urmare, contrar celor afirmate de apelant, acțiunea civilă în justiție prin care reclamantul solicită instanței de judecată să stabilească un alt cuantum al despăgubirii decât acela propus de expropriator se soluționează conform prevederilor art. 21-27 din Legea nr. 33/1994, invocate în considerentele hotărârii atacate.
Potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, instanțele judecătorești "vor stabili numai cuantumul sau natura despăgubirii, potrivit cap. 4 din prezenta lege".
Prin art. 23 alin. 3 din cap. 4 al Legii nr. 33/1994 se stipulează în același sens că instanța de judecată va stabili cuantumul despăgubirilor și suma cuvenită fiecărei părți.
Art. 25 și art. 26 ale Legii nr. 33/1994 reglementează obligația instanței de judecată de a constitui o comisie de experți "pentru stabilirea despăgubirilor", la calcularea cuantumului experții urmând a ține seama de prețul la care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și daunele aduse proprietarului.
Potrivit dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 33/1994, primind rezultatul expertizei de evaluare, instanța de judecată îl va compara cu oferta și cu pretențiile formulate de părți și "va hotărî". Despăgubirea acordată nu poate fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici decât cea solicitată de expropriat sau de altă persoană interesată.
Rezultă cu evidență, din analiza textelor normative mai sus evocate, că despăgubirile menționate în raportul de evaluare al expropriatorului au valoarea unei oferte de despăgubire, aparținând în exclusivitate instanței de judecată, sesizată de către expropriatul nemulțumit, competența de a hotărî cu privire la cuantumul despăgubirilor cuvenite persoanei expropriate, în cadrul procedurii care face obiectul reglementării prin dispozițiile cap. 4 al Legii nr. 33/1994.
În cauză, prima instanță a hotărât cu privire la cuantumul despăgubirilor bănești, respectând întocmai dispozițiile art. 21-27 ale Legii nr. 33/1994.
Astfel, așa după cum s-a arătat, despăgubirile au fost stabilite de către o comisie de experți, care au procedat la evaluare cu respectarea standardelor obligatorii pentru membrii R și prin aplicarea unor metode similare celor utilizate la întocmirea raportului de evaluare al expropriatorului. Mai mult decât atât, raportul de evaluare a fost semnat, fără obiecțiuni, de toți cei trei membri ai comisiei de experți, inclusiv de expertul desemnat de expropriator.
În aceste circumstanțe, în mod corect prima instanță a înlăturat obiecțiunile la raportul de expertiză tehnică judiciară, depusă de reprezentantul expropriatorului, în opinia căruia singura valoare acceptată este aceea propusă prin raportul propriu.
Totodată, prima instanță a stabilit despăgubirile cuvenite persoanei expropriate comparând, în prealabil, oferta expropriatorului (7Euro/mp. teren) cu pretențiile expropriatului (20 Euro/mp. teren). Astfel, curtea observă că valoarea acceptată de instanță, aceea de 16 Euro/mp. teren, este apropiată de ceea ce înseamnă media celor două valori susținute de părțile în litigiu, fiind mai mare decât cea oferită de expropriator și, în același timp, decât cea solicitată.
Pentru aceste considerente, curtea apreciază că hotărârea pe care tribunalul a pronunțat-o în prima instanță poartă atributele legalității și temeiniciei, apelul dovedindu-se a fi nefondat.
Anularea celor două hotărâri emise de expropriator cu nr. 83 și nr. 84 din 19.11.2007 vizează exclusiv dispozițiile de stabilire a despăgubirilor, nicidecum măsura exproprierii unei anumite suprafețe de teren, atâta timp cât aceste hotărâri s-au dat în considerarea despăgubirilor la care expropriatul are dreptul și au fost atacate, sub acest aspect, în baza dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 198/2004.
Stabilind un alt cuantum al despăgubirilor, decât acela propus de expropriator prin cele două hotărâri, în mod corect prima instanță a procedat în prealabil la anularea acestora, pentru a înlătura eventuale incertitudini în faza executării, legate de cuantumul despăgubirilor ce urmează a fi plătite.
Totodată,curtea constată ca au fost corect aplicate,în primă instanță, dispozițiile art.274 proc.civ. pârâtul fiind partea căzută în pretenții,în sensul legii de procedură, prin urmare obligat să suporte cheltuielile de judecată determinate celeilalte părți în proces.
Față de cele de mai sus, văzând și dispozițiile art. 296. proc. civ. curtea va respinge apelul și va păstra în tot hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA împotriva sentinței civile nr. 600/C din 12 noiembrie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red.BD/dact.MM
4ex./16.03.2009
Jud.fond:
Președinte:Denisa BăldeanJudecători:Denisa Băldean, Alina Rodina
