Expropriere. Speță. Decizia 54/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 54
Ședința publică de la 07 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paula Păun
JUDECĂTOR 2: Costinela Sălan
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea apelurilor declarate de reclamanții, și pârâtul STATUL ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI - DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI C împotriva sentinței civile nr. 645 din 16 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C, STATUL ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI, având ca obiect expropriere.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat pentru apelanții reclamanți și, consilier juridic pentru apelantul pârât STATUL ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI - DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI C și intimatul pârât STATUL ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI, lipsind intimatul pârât CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Apărătorul apelanților reclamanți arată că nu au fost respectate dispozițiile art. 25 din Legea 33/1994, prin care se stabilește obligația desemnării unui expert și din partea persoanei supuse exproprierii, solicitând efectuarea unei noi expertize.
Reprezentantul apelantului pârât solicită de asemenea o nouă expertiză în care să se țină cont de situația terenului la data exproprierii.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu au fost formulate obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit la instanța de fond și solicită respingerea cererii de a se efectua o nouă expertiză.
Instanța respinge cererea de probatorii considerând că nu este utilă cauzei efectuarea unei noi expertize și apreciind cauza în stare de soluționare acordă cuvântul asupra apelurilor.
Avocat, pentru apelanții reclamanți, depune practică judiciară și solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul stabilirii despăgubirilor conform raportului de expertiză întocmit de expert, respectiv suma de -.
Față de apelul formulat de pârâtul DRDP C pune concluzii de respingere a acestuia.
Reprezentantul apelantului pârât arată că prețul stabilit de instanța de fond nu este prețul real apreciind că prețul oferit la negocieri este echitabil și solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
Cu privire la apelul declarat de reclamanți solicită respingerea acestuia.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că prețul stabilit de instanța de fond este un preț corect și pune concluzii de respingere a apelurilor formulate în cauză.
CURTEA
Asupra apelurilor de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Dolj - Secția de contencios Administrativ la 16 februarie 2006, reclamanții și au solicitat în contradictoriu cu pârâții Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri naționale - Direcția Regională de Drumuri și Poduri și Consiliul Local C, anularea Hotărârii nr. 18/ 14 februarie 2005 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr.197/ 2004 și pe cale de consecință, obligarea pârâților la plata unei drepte și prealabile despăgubiri.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 2767/23 noiembrie 2002 sunt proprietarii imobilului situat în C,-, județul D, iar prin notificarea primită li s- adus la cunoștință faptul că o parte din teren va fi expropriată.
Au mai arătat că terenul pentru care s-a dispus măsura exproprierii are regim de teren intravilan, fiind situat în tarlaua 133, parcela 6 și au acces la toate utilitățile, astfel încât în mod greșit s-a reținut că terenul este situat în extravilanul localității, iar cuantumul despăgubirilor a fost determinat și de acest aspect.
Pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri C, formulat întâmpinare prin care solicitat respingerea acțiunii, arătând în esență că prețul terenului fost stabilit prin expertiză, avându-se în vedere utilitățile, dar și regimul juridic - intravilan al terenului.
Pârâtul Consiliul Local a formulat întâmpinare, prin care invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în raport de dispozițiile art. 12 (2) din nr.HG 941/2004 și Legea nr. 198/2004.
Prin încheierea de ședință din 8 mai 2006, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea acesteia spre competentă soluționare Secției civile.
La termenul din 12 septembrie 2006, instanța încuviințat cererea de probatorii formulată de reclamanți, dispunând efectuarea unei expertize conform art. 25 din legea nr. 33/ 1994, având ca obiective-stabilirea despăgubirilor cuvenite reclamanților în urma exproprierii în funcție de valoarea reală imobilului, de prejudiciul cauzat,urmând a se avea în vedere prețul cu care s-ar vinde pe piața liberă imobilele teren de acest fel,luându-se în considerare dovezile prezentate, precum și dispozițiile art. 26, alin.2 din Legea nr. 33/1994.
La termenul din 22 mai 2007 s-a depus lucrarea de expertiză efectuată de expert tehnic.
S- dispus introducerea în cauză în calitate de pârât expropriator Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale România - Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului - Direcția Regională de Drumuri - Statul Român -prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.
Prin sentința civilă nr.645 din 16 octombrie 2997, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al Municipiului C.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu această parte, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a admis în parte acțiunea formulată, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Compania Națională din România - de sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului; Direcția Regională de Drumuri C, Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din ROMÂNIA SA - Ministerul Transporturilor Construcțiilor și Turismului.
A fost anulată în parte în parte Hotărârea nr.18/14 noiembrie 2005 cu privire la cuantumul despăgubirilor înscrise în aceasta.
A fost stabilit cuantumul despăgubirilor cuvenite reclamanților pentru terenul expropriat în suprafață de 407, situat în C, Tarlaua 133, Parcela 3, la 63.577 lei RON, sumă ce va fi plătită de către pârât în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a prezentei hotărâri.
A fost obligat același pârât să plătească reclamanților suma de 500 RON cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloare onorariu expert.
S-a reținut că, în vederea executării lucrării de utilitate publică "Centura de ocolire Municipiului C", au fost expropriate suprafețe de teren aparținând proprietarilor din cauză, printre care și reclamanții și, cărora le- fost expropriată suprafața de 207, situat în C, tarlaua 133, parcela 3.
Pentru acordarea despăgubirilor legale, reclamanților li s- propus prin procesul-verbal din 2 noiembrie 2005 suma totală de 3256 USD, pentru ca apoi, comisia de negociere să propună un punct de 5.041,43 RON pentru fiecare din cei doi proprietari, în acest sens fiind emisă Hotărârea nr. 18 din 14 noiembrie 2005, contestată prin acțiunea de față sub aspectul cuantumului despăgubirilor.
Așa cum s- arătat mai sus, față de dispozițiile legale, respectiv art. 7 și 9 din Legea nr. 198/ 2004 și art. 25 din Legea nr. 33/1994, pentru stabilirea despăgubirilor cuvenite reclamantei, s-a numit o comisie de evaluatori, aceștia urmând să aibă în vedere la efectuarea lucrărilor dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994.
Instanța a mai reținut că experții și au un punct de vedere comun, spre deosebire de expert, care stabilit un alt cuantum al despăgubirilor cuvenite.
Astfel, în cele două lucrări experții au ales ca metodă de lucru metoda comparației prin bonitare, ca fiind cea mai adecvată și în măsură să stabilească valoarea reală a acestora, precum și prejudiciului cauzat reclamanților.
În lucrarea comună - s-a concluzionat asupra despăgubirilor la suma de 63.770 lei RON, pe când în lucrarea expertului s- stabilit suma de - RON
S-a mai reținut că în speță reclamanții, prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei și prin apărările formulate, și-au manifestat acordul la expropriere și nu au precizat un preț anume pentru metrul pătrat de teren iar, aplicând metoda comparație prin bonitare la care aplicat coeficientul de zonă, lucrarea -, întrunește cerințele art.26 din Legea nr. 33/1994, potrivit cu care despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului, iar la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța au avut în vedere prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ -teritorială la data întocmirii raportului de expertiză, precum și daunele aduse proprietarului, luând în considerarea și dovezile prezentate de aceasta.
În raport de dispozițiile art. 2 din Legea nr. 198/2004, potrivit cu care expropriator în sensul actului normativ este Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - de sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, s-a apreciat că pârâtul Consiliul Local C nu justifică legitimitatea procesuală.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat apel reclamanții și, cât și pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului - Direcția Regională de Drumuri C, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelanții reclamanți au susținut că în cauză nu au fost respectate dispozițiile art. 25 din Legea nr.33/1994, prin care se prevede obligația desemnării unui expert și din partea persoanei supusă exproprierii.
Au mai susținut că instanța a procedat greșit numind un expert din partea Consiliului Local C, întrucât acesta nu are calitate procesuală pasivă.
Totodată, au arătat că greșit s-a dat eficiență raportului de expertiză întocmit în comun de experții și, deși acesta din urmă nu avea dreptul să-și expună punctul de vedere în cauză.
În același timp, au arătat că prețul stabilit ca despăgubire de expertul și însușit de instanța de fond este greșit calculat, deoarece expertul a aplicat greșit coeficientul de zonă care se aplică doar imobilelor situate în zona zero.
Expertul nu a folosit o dublă metodă pentru a putea stabili și prețul de piață, așa după cum nu a arătat nici criteriile prin care a ajuns la acest preț.
Apelanții reclamanți au mai arătat că nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, întrucât nu fusese depus raportul de expertiză întocmit de expertul desemnat de expropriator, iar pe de altă parte, pentru că nu a beneficiat de apărare calificată.
Apelantul pârât a susținut că prețul stabilit de instanța de fond nu este prețul real al terenului, prețul real fiind cel stabilit de expertul evaluator, autorizat de Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - Direcția Regională de Drumuri și Poduri
A mai susținut că în vederea stabilirii unui preț corect se impune efectuarea unei expertize care să țină cont de situația terenului la momentul exproprierii.
Apelurile sunt nefondate.
În conformitate cu prevederile art. 25 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, pentru stabilirea despăgubirilor instanța va constitui o comisie de experți compusă dintr-un expert numit de instanță, unul desemnat de expropriator și un al treilea din partea persoanelor supuse exproprierii.
În vederea respectării cerințelor impuse de art. 25 din Legea nr.33/1994, în ședința publică din 12 septembrie 2006 Tribunalul Dolja încuviințat cererea formulată de reclamantul privind efectuarea unei expertize de specialitate care să stabilească despăgubirile cuvenite reclamanților în urma exproprierii, în funcție de valoarea reală a imobilului, de prejudiciul cauzat, dar și prețul cu care s-ar vinde pe piața liberă imobilele - teren, de același fel.
Prin încheierea pronunțată în aceeași dată, încheiere aflată la fila 12 din dosarul de fond, s-a fixat onorariul provizoriu de expert, urmând ca acest onorariu să fie achitat de reclamanți și s-a pus în vedere atât reclamanților, cât și pârâtei Direcția Regională de Drumuri și Poduri C, să precizeze numele experților ce urmau să participe la efectuarea expertizei, alături de expertul desemnat de instanță.
La termenul din 10 octombrie 2006, constatând că s-a depus lista cu experți, prima instanță prin tragere la sorți în conformitate cu dispozițiile art. 202 Cod pr. civilă l-a numit pe expertul, luând act de numirile experților făcute de reprezentanții pârâților, respectiv expert propus de pârâta Direcția Regională de Drumuri și Poduri C și expert, propus de pârâtul Consiliul Local
Prin încheierea de ședință din 10 octombrie 2006 s-a dispus ca cei trei experți să efectueze lucrarea în condițiile Legii nr.33/1994, conform obiectivelor stabilite prin încheierea de ședință din 10 octombrie 2006.
Deși reclamanților li s-a pus în vedere să desemneze un expert alături de experții celorlalte părți și expertul desemnat de instanța de judecată, aceștia nu și-au desemnat expertul, acceptând în mod tacit ca din partea acestora să fie numit același expert care a fost desemnat de instanță prin tragere la sorți, respectiv expertul.
Acest aspect rezultă din faptul că apelanții reclamanți au achitat onorariul de expert în cuantum de 500 lei cuvenit expertului, cât și din împrejurarea că aceștia și-au însușit concluziile expertului cu privire la cuantumul despăgubirilor cuvenite, întrucât nu au formulat nici un fel de obiecțiuni.
Dimpotrivă, prin cererea formulată la data de 15 iunie 2007 intitulată "precizări" ( fila 62 dosar fond ), reclamanții și au solicitat instanței să procedeze la soluționarea pe fond a cauzei și să oblige pârâta la plata despăgubirilor conform concluziilor depuse de expert, menționând că ceilalți doi experți nu au exprimat un punct de vedere contrar.
Mai mult, în ședința publică din 19 iunie 2007 instanța în temeiul dispozițiilor art. 129 alin. 5 Cod pr. civilă a luat o declarație scrisă reclamantului ( fila 65 dosar fond ), în cuprinsul căreia acesta a arătat în mod expres că nu înțelege să formuleze obiecțiuni la raportul de expertiză, sumele înscrise în acest raport fiind comparabile cu cele reale.
În raport de această situație, Curtea constată că reclamanții au acceptat în mod indubitabil valoarea stabilită de expertiza, însușită și de expertul, desemnat de pârâtul Consiliul Local C, respectiv suma de 63.577 lei, sumă pentru care s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții și.
Susținerea reclamanților referitoare la greșeala instanței de fond constând în numirea unui expert și din partea Consiliului Local C, respectiv a expertului, este irelevantă din punct de vedere juridic, câtă vreme acest expert a susținut punctul de vedere al expertului, ale cărui concluzii au fost însușite în totalitate de către apelanții reclamanți.
Criticile referitoare la modalitatea de calcul practicată de expertul sunt de asemenea, nefondate.
La instanța de fond reclamanții nu au formulat nici un fel de obiecțiuni cu privire la acest aspect, ci mai mult, au arătat în scris atât prin precizările la acțiune cât și prin declarația luată în instanță reclamantului, că sunt de acord cu valoarea stabilită în cuprinsul lucrării întocmită de expert, această valoare fiind valoarea reală a terenului.
În atare situație, criticile reclamanților din acest punct de vedere nu pot fi reținute.
Nu este întemeiată nici susținerea bazată pe faptul că nu s-au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, întrucât nu fusese depus raportul expertului desemnat de expropriator și-n același timp pentru că, reclamanții nu au beneficiat de o apărare calificată.
Câtă vreme reclamanții au subliniat de două ori în fața instanței că nu înțeleg să formuleze obiecțiuni, este de netăgăduit că, indiferent de momentul la care s-ar fi depus raportul expertului desemnat de expropriator, aceștia nu ar fi formulat obiecțiuni.
În același timp, Curtea constată că pe tot parcursul procesului la instanța de fond reclamanții nu au formulat nici o cerere prin care să solicite un termen de judecată în vederea angajării unui apărător, chiar și după depunerea raportului de expertiză, astfel că în apel nu pot formula critici prin care să invoce faptul că nu au beneficiat de apărare calificată.
Criticile formulate de apelantul pârât sunt de asemenea, nefondate.
Apelantul a susținut în esență că prețul stabilit de instanța de fond nu este prețul real al terenului, că acest preț nu poate fi decât cel stabilit prin expertiza autorizată de pârât în momentul exproprierii.
Prevederile art. 24 și 25 din Legea nr.33/1994 sunt imperative, instanța de judecată având obligația să se conformeze acestor prevederi și să le aplice întocmai.
Câtă vreme expropriatorul și persoanele expropriate nu au ajuns la un acord cu privire la valoarea terenului expropriat, instanța trebuia să procedeze conform dispozițiilor art. 25 din Legea nr.33/1994 și să stabilească valoarea reală a terenului pe baza lucrării comune întocmită de comisia de experți prevăzută de textul legal citat.
Or, în cauză, instanța de fond a respectat aceste prevederi legale, stabilind valoarea terenului expropriat pe baza criteriilor prevăzute de art. 26 din lege.
Față de această situație, susținerile apelantului pârât referitoare la prețul stabilit prin raportul de expertiză întocmit de expertul autorizat de pârât, cât și cele referitoare la necesitatea efectuării unei noi expertize, nu pot fi reținute.
Pentru considerentele expuse, apelurile declarate de reclamanți și pârât sunt nefondate și în baza art. 296 Cod pr. civilă urmează a fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelurile declarate de apelanții reclamanți, și apelantul pârât STATUL ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI - DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI C împotriva sentinței civile nr. 645 din 16 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C, STATUL ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 07 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
Grefier,
- -
Red.Judec.-
Tehn./ex.7
12.02.2008
Jd.fd.
Președinte:Paula PăunJudecători:Paula Păun, Costinela Sălan
