Fond funciar. Speta. Decizia 131/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 131
Ședința publică de la 01 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 2: Stela Popa
JUDECĂTOR 3: Ionela Vîlculescu
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de intimatul împotriva deciziei civile nr. 1114 din data de 27 octombrie 2009,pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații petenți - și și intimatele PREFECTURA M-REPREZENTATĂ DE PREFECT, PRIMĂRIA DR.TR.S-REPREZENTATĂ DE PRIMAR și COMISIA JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR M ( M), având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurentul intimat personal și asistat de avocat lipsind intimații petenți - și și intimatele PREFECTURA M-REPREZENTATĂ DE PREFECT, PRIMĂRIA DR.TR.S-REPREZENTATĂ DE PRIMAR și COMISIA JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR M ( M).
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat:
- faptul că, recursul este formulat împotriva unei decizii irevocabile,
- cererea de la dosar prin care intimatul petent - a solicitat acordarea unui termen în vederea angajării unui apărător, după care:
Instanța, a respins cererea de la dosar prin care intimatul petent - a solicitat acordarea unui termen în vederea angajării unui apărător și, din oficiu, a pus în discuție excepția admisibilității recursului, având în vedere că a fost declarat împotriva unei decizii rămase irevocabile, acordând cuvântul părților.
Avocat, pentru recurentul intimat,a susținut că acțiunea în anularea Ordinului Prefectului este supusă apelului la tribunal și recursului la curtea de apel așa cum a fost stabilit prin art. III alin.1 al Legii nr. 195/2004, iar acest motiv privind admisibilitatea recursului este formulat ca o critică în cadrul motivelor de recurs Față de cele învederate a solicitat respingerea excepției invocate și admiterea recursului, desființarea deciziei, iar pe fond respingerea acțiunii ca nefondată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți, la data de 12.09.2008, sub nr-, petenții și au solicitat ca, în contradictoriu cu intimații Prefectura M, reprezentantă prin Prefect, Primăria DTS, reprezentată prin Primar, și Comisia Județeană de Fond Funciar de pe lângă Prefectura M, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea Ordinului emis de Prefectul județului M la data de 1.10.2007, prin care, în mod nelegal, li s- atribuit în proprietate moștenitorilor defunctului suprafața de 246. teren situat în Mun. D S, str. - ( fostă ), nr. 54, precum și suspendarea executării acestui act administrativ până la soluționarea cererii.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții au arătat că, în urma notificării nr. 729/17.05.2001, făcută de către executorul judecătoresc în baza Legii 10/2001, prin dispoziția nr. 15/9.09.2008 și procesului verbal de predare - primire înregistrat sub nr. 10637/25.11.2002, emis de RA LOTUS DTS, li s- restituit în parte și în natură imobilul - clădire, situat în Mun. DTS,- ( fosta ), chiriașii și cumpărătorii celeilalte cote din clădire fiind notificați despre această retrocedare.
Dispoziția nr. 15/2002 fost contestată de reclamanți care, în același timp, au solicitat în instanță și constatarea nulității absolute contractelor de vânzare cumpărare, prin care două apartamente din imobil au fost dobândite de către familiile, respectiv de .
Prin sentința nr. 2069/5.11.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Comercială și de contencios Administrativ fost declinată competența de soluționare cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta Turnu S, cauza fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu S la data de 18.11.2008 sub nr-.
Judecătoria Drobeta Turnu S, prin sentința nr.425 din 30 01 2009 respins cererea de chemare în judecată, în motivare reținând că Ordinul Prefectului s-a emis în temeiul art. 36 alin. 2 din Legea 18/1991, urmare a faptului că, la 24.04.1975, acestuia i s-a atribuit în folosință, pe durata existenței construcției înstrăinate la 21.04.1973, terenul în suprafață de 246 mp, prin urmare Ordinul Prefectului a fost legal emis. S-a arătat și că reclamanților li se cuvin măsuri reparatorii în echivalent pentru acest teren în cond.leg.10/2001.
Împotriva acestei sentințe au declarat în termen recurs reclamanții, în motivare susținând că, în mod greșit instanța reținut aplicare a disp. art. 36 alin. 2 din Legea 18/1991, potrivit acestui text, terenurile situate în intravilanul localității pot fi atribuite în proprietate celor care anterior l-au avut în folosință cu condiția ca ele să fie în proprietate de stat, ori, acest teren nu este proprietatea statului, mai mult, pentru aceeași suprafață de 246 mp s-a emis un Ordin al Prefectului la data de 8.03.2005, nulitatea acestuia constatându-se irevocabil prin 2532/2006 Judecătoriei Tr. S, prin urmare există autoritate de lucru judecat. susținut că, parte din imobil construcție situat în-, le-a fost retrocedat în baza Legii 10/2001, aceasta fiind dovada certă că întreg imobilul fost preluat în mod abuziv de către stat, acesta neavând titlu valabil pentru dispune de teren, prin emiterea de Ordine.
Prin decizia civilă nr. 1141 R din 27.10.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, s-a admis recursul formulat de recurenții petenți, a fost modificată sentința civilă, în sensul că s-a admis acțiunea și s-a constatat nulitatea absolută a Ordinului Prefectului nr. 328F/1.10.2007.
A fost obligat intimatul la plata către recurenți a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de recurs a avut în vedere faptul că, prin dispoziția nr.15/9.09.2002, emisă de RA Lotus Tr.S, în temeiul Legii 10/2001, cu excepția apartamentelor înstrăinate familiilor și, s-a restituit reclamanților, în calitate de succesorii ai fostului proprietar, restul construcțiilor, precum și întregul teren aferent imobilului situat în Tr S,-.
S-a constatat că, deși supusă controlului judiciar de către reclamanți - care nu erau mulțumiți de acordarea despăgubirilor pentru apartamentele ce fuseseră înstrăinate celor două familii enunțate mai sus -, această dispoziție nu a fost anulată, prin decizia 1239/9.05.2005, a Curții de Apel Craiova, statuându-se cu putere de lucru judecat că apartamentul vândut pârâților în anul 1974 nu poate fi restituit reclamanților.
S-a reținut că, prin dispoziția emisă a fost soluționată corect situația terenului aferent imobilului, în sensul restituirii integrale acestuia către reclamanți, inclusiv cel aferent apartamentelor cumpărate și întregii curți, făcându-se referire și la faptul că s-a dispus punerea în posesie a acestora în baza procesului verbal din 25 nov.2002.
Au fost invocate dispoz. art. 36 alin.1 și 2 din Legea 18/1991, potrivit cu care, la cererea proprietarilor actuali ai locuințelor, terenurile proprietate de stat situate în intravilanul localităților care au fost atribuite în folosință veșnică sau în folosință pe durata existenței construcției, pot trece în proprietatea acestora prin emiterea Ordinului Prefectului, în cauză, însă, la momentul emiterii actului administrativ de autoritate contestat în prezenta, statul nu mai deținea proprietatea asupra acestui teren, astfel cum s-a arătat în baza dispoziției nr. 15/2002, terenul a revenit în proprietatea reclamanților, numai aceștia fiind îndrituiți a exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra terenului, în acest sens fiind reglementarea dată de art. 2 din Lg. 10/2001, reclamanții fiind succesorii unei persoane a cărui imobil fusese preluat de către stat fără titlu valabil.
Au fost reținute considerentele sentinței civile nr.2352/17 mai 2006 a Judecătoriei Tr. S, sentință rămasă irevocabilă prin respingerea recursului, conform deciziei civile nr. 186/R/8.02.2007, Tribunalului Mehedinți, în soluționarea cauzei, considerente care au arătat că Ordinul Prefectului, pentru suprafața de teren de 246mp, a fost anulat prin această sentință civilă.
Împotriva acestei decizii civile a formulat recurs intimatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele motive:
Instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, fiind incident motivul de casare prev. de art. 304 alin.1 Cod pr. civ. având în vedere că acțiunea în anularea ordinului Prefectului este supusă apelului la tribunal și recursului la curtea de apel, conform art. III alin.1 din Lg. 195/2004.
Hotărârea recurată cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii.
Deși se arată în considerentele deciziei civile recurate că nu se reține autoritatea de lucru judecat, totuși se motivează că decizia civilă nr. 186/R/08.02.2007, a Tribunalului Mehedinția stat la baza soluționării prezentei cauze.
Instanța nu s-a pronunțat asupra excepției "tardivității precizării motivelor de recurs" invocată de către apelantul-reclamant în susținerea concluziilor orale.
Recursul este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Acțiunea principală având ca obiect anularea Ordinului Prefectului este o acțiune în materia fondului funciar pentru că are că are ca obiect anularea unui titlu de proprietate emis în procedura reglementată de Legile fondului funciar ce se soluționează în conformitate cu art. 53 și art. 54 din această lege specială.
Cererea de chemare în judecată s-a formulat după data intrării în vigoare a Legii nr. 247/ 2005 care în art. 5 din Titlul XIII prevede că hotărârile pronunțate de către instanțele judecătorești în procesele funciare în primă instanță sunt supuse numai recursului.
Aceste dispoziții fiind cuprinse într-o lege specială sunt aplicabile în speță prin raportare la dispozițiile art. 2821Cod procedură civilă( astfel cum a fost modificat prin art.I pct 40 din Legea nr. 219/2005, prin care s-a abrogat OUG 59/2001 care prevedea,prin art III că hotărârile pronunțate de judecătorie, în materia fondului funciar, sunt supuse apelului la tribunal și recursului la curtea de apel).
Rezultă că, în mod corect, tribunalul a soluționat cauza în calea de atac a recursului iar recursul declarat împotriva deciziei pronunțată în recurs este inadmisibil.
În această situație, criticile care vizează acest aspect sunt neîntemeiate.
Având în vedere toate aceste considerente, în conformitate cu dispoz. art. 299 și art. 3121Cod pr. civ. instanța va respinge recursul formulat de către recurentul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de intimatul împotriva deciziei civile nr. 1114 din data de 27 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații petenți - și și intimatele PREFECTURA M-REPREZENTATĂ DE PREFECT, PRIMĂRIA DR.TR.S-REPREZENTATĂ DE PRIMAR și COMISIA JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR M ( M).
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Februarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. jud. -
Tehn.
2 ex./25.02.2010
Președinte:Maria CumpănașuJudecători:Maria Cumpănașu, Stela Popa, Ionela Vîlculescu
