Fond funciar. Speta. Decizia 171/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 171
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2009
PREȘEDINTE: Petrina Manuela Aștefănesei judecător
- - - - - judecător
- - judecător
GREFIER - POLITIC &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare contestația în anulare promovată de contestatorii G și, împotriva deciziei civile nr.899 din 10.12.2008, pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul G asistat de avocat, care răspunde și pentru contestatoarea, intimatul, asistat de avocat, care răspunde și pentru intimații, și, consilier juridic Nevoie pentru intimata Comisia Locală Tg. N, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefier, învederând instanței că s-a depus la dosarul cauzei, prin Compartiment Arhivă, la data de 24.02.2009, prin fax, întâmpinare formulată de intimata Comisia locală Tg. N, după care:
Contestatorul G solicită primirea la dosar a unui memoriu (petiții) adresată Ministerului Justiției privind dosarul aflat pe rolul acestei instanțe.
Avocat arată că nu este de acord cu primirea petiției la dosarul cauzei.
Instanța restituie memoriul contestatorului întrucât nu prezintă relevanță pentru soluționarea cauzei din moment ce este adresat altei instituții și nu instanței de judecată.
Consilier juridic Nevoie pentru Comisia Locală Tg. N depune la dosarul cauzei delegație și precizează că înscrisul comunicat prin fax are caracter de concluzii scrise; solicită a fi considerat ca și concluzii scrise, sens în care menționează că a și făcut specificare pe cererea originală depusă la acest termen.
Avocat pentru contestatori solicită un nou termen de judecată pentru a lua cunoștință de întâmpinare.
Avocat invocă tardivitatea depunerii întâmpinării întrucât nu a fost formulată în termen; prin urmare, apreciază că nu este nevoie să fie comunicată și deci nu se justifică amânarea cauzei.
Avocat nu consideră că întâmpinarea este tardivă deși recunoaște că nu a fost depusă înainte cu 5 zile de termen pentru a putea fi studiată de părți; insistă a se recunoaște caracterul său de întâmpinare și nu de concluzii scrise și, în consecință, acordarea unui nou termen pentru a lua la cunoștință conținutul său.
Consilier juridic Nevoie arată că lasă soluția la aprecierea instanței cu privire la excepția tardivității întâmpinării invocată de avocat.
Instanța, având în vedere dispozițiile art.320 al.2 Cod procedură civilă constată că întâmpinarea s-a depus cu întârziere, partea fiind decăzută din dreptul de a mai depune întâmpinare; oricum s-a precizat că se solicită reținerea sa ca și concluzii scrise, caz în care nu se justifică acordarea unui termen.
Reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe contestația în anulare formulată.
Avocat având cuvântul pentru contestatorii G și solicită admiterea contestației în anulare, arătând că aceasta este admisibilă sub ambele teze ale dispozițiilor art.318 Cod procedură civilă.
În susținere, av. arată că deși cele 4 motive de recurs au fost corect enumerate de instanța de recurs în considerentele deciziei contestate, motivele 3 și 4 de recurs nu au mai fost analizate. Astfel, s-a susținut că revizuirea a fost admisă cu consecința respingerii cererii reconvenționale pe motiv că lipsește interesul legitim, fără a se pune în discuția părților această excepție. Dacă s-ar fi pus în discuție această excepție ar fi avut posibilitatea de a dovedi că exista interes legitim - astfel acesta nu se verifică numai raportat la dreptul de proprietate ci și la un eventual drept de posesie. Învederează instanței că la fila 19 din decizia Curții de APEL BACĂU se motivează soluția din recurs cu referire expresă la lipsa calității procesuale pasive a pârâtei, fără a se analiza însă și excepția lipsei interesului.
Susține că instanța nu s-a pronunțat nici asupra motivului 4 de recurs, respectiv nu s-a verificat dacă actul fals a stat sau nu la baza pronunțării hotărârii respective și, prin urmare, s-a admis greșit revizuirea potrivit dispozițiilor art.320 pct.4 teza a II-a Cod procedură civilă. Apreciază că din moment ce nu s-a intrat pe fondul cauzei, respingându-se reconvenționala pe lipsa interesului legitim și pe lipsa calității procesual pasive acțiunea conexă, expertiza nu mai avea relevanță căci viza fondul, fond ce nu s-a analizat; prin urmare, înlăturarea expertizei nu putea constitui motiv de revizuire.
În concluzie, solicită admiterea contestației în anulare, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată, sens în care depune la dosarul cauzei chitanța reprezentând onorariu avocat.
Avocat, având cuvântul pe fond pentru intimații, și, solicită respingerea contestației în anulare apreciind că nu sunt întrunite condițiile art. 318.pr.civ. din moment ce se urmărește rejudecarea cauzei; astfel, deși s-a invocat o greșeală materială, aceasta nu este incidentă pentru aspectele invocate căci eroarea trebuie să fie evidentă, nu interpretativă.
În ceea ce privește teza a II-a a art. 318.pr.civ. arată că motivele de recurs au fost expuse și analizate de instanța de recurs pe puncte. Referitor la excepția lipsei de interes, aceasta nu a fost invocată pe tot parcursul procesului pentru că nu a fost vorba de o excepție, ci, potrivit dispozițiilor legale de anulare a titlului de proprietate, doar de calitatea de persoană interesată. Ori, un posesor, așa cum a recunoscut azi contestatorul că este, nu poate cere anularea unui titlu de proprietate. Mai mult, deși contestatorii au susținut că sunt proprietarii suprafeței de 238. după ce s-a făcut dosar penal contestatorii au recunoscut că cei 238. nu fac parte din suprafața de 716. cumpărată de la. Astfel, pierzând calitatea de pretinși proprietari, nu mai puteau fi considerați persoane interesate în accepțiunea legii pentru a solicita anularea titlului de proprietate. În concluzie arată că a fost analizată această situație potrivit art.318 Cod procedură civilă și nu este vorba de o excepție, ci de o persoană care nu are calitate de a cere anularea titlului de proprietate.
Referitor la neanalizarea celui de-al 4-lea motiv arată că în dosar a avut loc o casare cu trimitere, ocazie cu care s-a constatat că sunt incidente dispozițiile art.322 pct.4 Cod procedură civilă, astfel cum a arătat și Curtea de a Apel în decizie la sfârșitul motivării. Prin urmare, nu se mai poate susține că instanța de rejudecare nu a analizat din nou această incidență.
În concluzie solicită respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată, cu obligarea contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată.
Consilier juridic Nevoie având cuvântul pe fond pentru intimata Comisia Locală Tg.N arată că motivele invocate nu sunt încadrabile în dispozițiile art.318 Cod procedură civilă; astfel, interesul nu era o excepție, ci o condiție impusă de lege pentru anularea titlului,; ea trebuia să fie justificată la promovarea acțiunii și nu pusă în discuție; solicită respingerea contestației în anulare și menținerea deciziei pronunțate de Curtea de APEL BACĂU ca temeinică și legală. Solicită să fie luate în considerare concluziile scrise depuse la dosarul cauzei.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra contestației în anulare de față constată că:
Sub nr-, s-a înregistrat pe rolul Curții de APEL BACĂU contestația în anulare formulată de contestatorii G și în contradictoriu cu intimații, Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar Tg. N și Comisia Județeană N de aplicare a legii fondului funciar, împotriva Deciziei civile nr. 899/10.12.2008 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr-.
În drept, au fost invocate inițial (fl. 4) dispozițiile art. 317, 318.pr.civ. însă ulterior (fl. 29-31) s-au susținut numai cele 2 cazuri de contestație în anulare prev. de art. 318 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor contestației s-au invocat, în esență, următoarele argumente:
Instanța de recurs a omis să cerceteze motivul de casare vizând greșita rezolvare a cererii reconvenționale pe baza unei excepții - lipsa interesului legitim - nepusă în discuția părților (încălcându-se astfel principiul contradictorialității) și cu privire la care nici nu s-a pronunțat expres. Dacă s-ar fi pus în discuție excepția ar fi avut posibilitatea să invoca două aspecte decisive, respectiv inexistența notificării la Legea 10/2001 și interesul sau raportat atât la aplicarea corectă la legii, cât și la posibilitățile concrete ce le-ar fi obținut dacă terenul rămânea în proprietate statului.
Nu s-a pronunțat nici asupra motivului de recurs vizând greșita admitere a cererii de revizuire în baza art. 322 pct.4 teza II pr.civ. din moment ce decizia supusă revizuirii nu se întemeiase pe expertiza considerată falsă; astfel, nici acțiunea conexă și nici cererea reconvențională nu au fost soluționate pe fond, ci pe excepții, caz în care nici una din expertize nu a mai fost analizată.
În acest context s-a apreciat că devin aplicabile și dispozițiile art. 318 teza I pr.civ. respectiv existența unei erori materiale, rezultatul fiind urmarea ignorării unor împrejurări esențiale și a confundării unor date importante ale dosarului.
Intimații persoane fizice - cu excepția lui - nu s-au prezentat, nu au formulat întâmpinare la contestația în anulare, însă prin apărător angajat - cu excepția intimatei - au formulat concluzii orele de respingere a acesteia ca nefondate.
Intimata Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar Tg. Naî naintat prin fax la 24.02.2009 întâmpinare, însă cum nu a fost formulată în termen legal, a fost decăzută din dreptul de a mai depune întâmpinare; consilierul juridic ce reprezenta acest intimat în instanță a solicitat reținerea acelui înscris, depus și în original în sală, ca și concluzii scrise.
Verificând decizia contestată prin prisma celor 2 motive invocate de recurenta-pârâtă, Curtea apreciază că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 318 Cod procedură civilă pentru admiterea contestației justificat de următoarele considerente:
Motivul prev. de art. 318 teza I Cod procedură civilă are în vedere erori materiale evidente în legătură cuaspectele formale ale judecării recursului- cum sunt respingerea greșită a unui recurs ca tardiv, anularea greșită a acestuia ca netimbrat, etc - pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor. Fiind vorba de un text de excepție, noțiunea de greșeală materială nu trebuie interpretată extensiv și deci, pe această cale, nu pot fi valorificategreșeli dejudecată, respectiv de apreciere a probelorsau de interpretare a unor dispozițiilegale. Or, contestatorii tocmai aceste aspecte exceptate doresc a fi reținute ca erori materiale în accepțiunea legii. Prin urmare acest motiv de contestație nu poate fi primit.
De asemenea, și motivul privitor la neanalizarea de către instanța de recurs a criticii vizând greșita admitere a cererii de revizuire în baza art. 322 pct.4 teza II pr.civ. din moment ce decizia supusă revizuirii nu se întemeiase pe expertiza considerată falsă, va fi înlăturat ca neîntemeiat atât timp cât analiza sa se regăsește în considerentele deciziei contestate la pag.18-19; astfel, s-a reținut că pretențiile pârâților reclamanți din acțiunea conexă s-au întemeiat pe expertiza; că, urmare a înlăturării sale pentru că nu corespundea realității, instanța de revizuire, în mod corect, a reconsiderat soluția doar pentru acțiunea conexă pe baza reevaluării probatoriilor prin raportare la expertiza.
În acest moment al analizei se impune a se arăta că relevanța concluziilor expertizei se raportează la momentul pronunțării Deciziei 41/AC/1.01.2001 a Tribunalului Neamț ce a constituit obiect al revizuirii, și nu la soluția pronunțată ca urmare a admiterii cererii de revizuire (astfel, susținerile formulate de contestatori cum că, urmare a soluționării pe excepții a acțiunii conexe și a cererii reconvenționale - și nu pe fond -, nici una din expertize nu a mai fost analizată, nu vor fi reținute ca având relevanță în cauză).
Și nu în ultimul rând, referitor la nepronunțarea instanței de recurs asupra nepunerii în discuție a excepției lipsei de interes în promovarea cererii reconvenționale, se constată că nici acest motiv nu poate justifica admiterea contestației întrucât instanța de recurs l-a analizat - alin. penultim de la pag.19 din considerente - apreciind că instanța de revizuire a reținut ca și argument în plus la motivele instanței de fond de respingere a cererii reconvenționale neproducerea dovezii dreptului de proprietate, condiție în care nu se justifica interesul legitim impus de art.III alin.1 din Legea 167/1999 republ.; prin urmare, se deduce că nu a fost vorba de o excepție de fond care trebuia pusă în discuție, ci de o condiție de admisibilitate a unei cereri întemeiate pe art. III din Legea 167/1999; drept urmare, nu era necesară nici invocarea sa și nici soluționarea în mod separat și distinct.
Mai trebuie arătat și că acest motiv nu constituie motiv de modificare - conform art. 318 cu ref. la art. 304 pct.9 pr.civ. (text invocat în cererea de recurs - fl. 4 d- al Curții de APEL BACĂU ) - din moment ce. civ. 43/AC/2008 a Tribunalului Neamț privind soluționarea reconvenționalei nu s-a întemeiat doar pe lipsa interesului legitim, ci pe un complex de argumente vizând temeinicia pretenției (vezi concluzia din alin 1 pag.10 considerente) printre care și nesuprapunerea terenurilor conform expertizei, respectarea actului 143/1954 la eliberarea P-, nedovedirea de către pârâții reclamanți (contestatorii de față) a compensării, a justului titlu pentru uzucapiunea de 10-20 ani, a posesiei utile timp de 30 de ani. Prin urmare, înlăturarea doar a argumentului reținut ca suplimentar în rejudecarea apelului după admiterea revizuirii vizând lipsa interesului, nu ar fi fost de natură a determina modificarea soluției reconvenționalei.
Pentru toate aceste considerente Curtea va respinge, ca nefondată, contestația în anulare.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, Curtea va admite cererea intimaților asistați de av. de obligare a contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge contestația în anulare promovată de contestatorii G și, împotriva deciziei civile nr.899 din 10.12.2008, pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr-.
Respinge cererea contestatorilor de acordare a cheltuielilor de judecată.
Obligă contestatorii la plata către intimații, și a sumei de 700 lei onorar avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25.02.2009, cu opinia separată a d-lui. judecător care este pentru admiterea contestației.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Petrina Manuela Aștefănesei, Doru Octavian Pîrjol
GREFIER,
Politic
Red.
Tehnored./2 ex.
6.03.2009
CU OPINIA SEPARATĂ
A DOMNULUI JUDECĂTOR 2: Doru Octavian Pîrjol
Apreciez că se impunea admiterea contestației în anulare pentru considerentele ce succed:
Unul dintre motivele de recurs invocate de pârâți a fost încălcarea principiului contradictorialității de către instanța de apel prin soluționarea cererii reconvenționale pe excepția lipsei de interes legitim fără ca în prealabil aceasta să fie pusă în discuția părților pentru ca acestea să poată formula apărări.
Instanța de recurs deși reține acest motiv de recurs în considerente nu îl analizează nici măcar implicit.
Cu privire la acest motiv de recurs Curtea a reținut doar "că în hotărârea recurată se reține în plus față de cele reținute de către instanța de fond că pârâții, nu justifică un interes legitim pentru a solicita anularea titlului de proprietate."
Or, o asemenea constatare nu constituie în mod evident o analiză a motivului de recurs mai sus-menționat.
JUDECĂTOR,
- - -
Red./25.03.2009
Președinte:Petrina Manuela AștefăneseiJudecători:Petrina Manuela Aștefănesei, Doru Octavian Pîrjol
