Fond funciar. Speta. Decizia 18/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - fond funciar -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA Nr.18
Ședința publică din 22 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Plăcintă Dochița
JUDECĂTOR 2: Grosu Cristinel
JUDECĂTOR 3: Dumitraș Daniela
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursului formulat de pârâții și G, ambii domiciliați în comuna, județul S, împotriva deciziei civile nr. 278 din 19 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
La apelul nominal a răspuns reclamantul intimat asistat de avocat, lipsă fiind pârâții recurenți și G, apărătorul ales al acestora - avocat și reprezentanții pârâtelor intimate Comisiile comunală și județeană S pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța a făcut cunoscut părților prezente faptul că a fost respinsă ca netimbrată cererea de recuzare formulată la termenul trecut, apoi constatând cauza în stare de judecată, față de împrejurarea că nu s-a solicitat de către apărătorul recurenților acordarea unui termen, a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru reclamantul intimat, a solicitat respingerea recursului conform motivelor expuse în întâmpinare, cu cheltuieli de judecată ( chitanță fila 16 dosar ). În susținere a precizat că Hotărârea nr. 556/2003 a Comisiei Județene S ce a stat la baza emiterii pe numele pârâților nr. 104/2004 a fost desființată prin hotărâre irevocabilă, astfel încât singurul titlu valabil este cel emis pe numele clientului său. A mai precizat că parte din suprafața de 52 ari teren din titlul de proprietate a părții pe care o reprezintă se suprapune peste suprafața de 79 ari teren cuprinsă în nr. 109/2004 emis pe numele reclamanților.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătoriei Suceava la data de 2 iulie 2004, reclamantul a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții G, și Comisia comunală și județeană S de aplicare a Legii fondului funciar, să se anuleze titlurile de proprietate nr. 84/2003 și nr. 109/2004.
Și-a motivat cererea arătând că terenul cu vegetație forestieră înscris în cele două titluri se suprapune parțial peste parcela sa de 0,52 ha pentru care i s-a eliberat titlul de proprietate nr. 8 din 27 februarie 2003 ( parcela 9022 la locul " Bahnă " ), în baza deciziei civile nr. 376 din 25 februarie 1997 a Tribunalului Suceava.
Prin sentința civilă nr. 2716 din 19 septembrie 2004, Judecătoria Suceava și - a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Rădăuți, conform dispozițiilor art. 53 și 58 din Legea nr. 18/1991 și ale art. 5 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare, pârâții s-au opus acțiunii, arătând că terenul din cele două titluri a aparținut autorului lor, defunctul, care l-a cumpărat în anul 1932 de la cetățeanul evreu.
După administrarea probelor, Judecătoria Rădăuți prin sentința civilă nr. 1247 din 26 aprilie 2005 a respins ca nefondată acțiunea, cu motivarea că nu este dat vreunul din motivele de nulitate a titlurilor prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997, acestea fiind eliberate pe baza certificatului nr. 5675/1998 eliberat de Direcția Județeană a Arhivelor Naționale S, care face dovada cumpărării de către autorul pârâților.
Sentința a fost criticată în apel d e reclamant pentru greșita apreciere a probelor și aplicare legii. A arătat că în mod eronat s-a dat eficiență certificatului prezentat de pârâți, în care nu există mențiuni privind persoana cumpărătorului, iar în evidențele cadastrale figurează și în prezent înscris dreptul de proprietate asupra 9022 din 3984 în favoarea cetățeanului evreu. Pârâtul Gaf ost audiat ca martor în dosarul în care i s-a reconstituit lui dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,52 ha teren, parte din 9012 ( în suprafață totală de 1,06 ha ), prilej cu care a confirmat că tatăl său, a cumpărat terenul de la același cetățean evreu.
Prin decizia civilă nr. 42 din 19 ianuarie 2006, Tribunalul Suceavaa respins ca nefondat apelul reținând că reclamantul nu a făcut dovada dreptului de proprietate al autorului său asupra terenului în litigiu, sarcina probei revenindu-i conform dispozițiilor art. 1169 Cod civil.
Recursul reclamantului, prin care reitera motivele din apel, a fost admis de Curtea de APEL SUCEAVA prin decizia civilă nr. 1278 din 6 iunie 2006, decizia casată și cauza trimisă aceleiași instanțe spre rejudecare, cu recomandarea de a se suplimenta probatoriul, pentru a se stabili fără echivoc dacă terenurile din titlurile părților se suprapun și care era persoana îndreptățită la reconstituire, având în vedere că, într-adevăr, certificatul eliberat de Direcția Județeană a Arhivelor Naționale S, prezentat de pârâți, nu cuprinde vreo mențiune privind persoana cumpărătorului.
Reinvestit astfel, Tribunalul Suceava prin decizia civilă nr. 278 din 19 iunie 2007 a admis apelul și a schimbat în totalitate sentința atacată, în sensul admiterii acțiunii și anulării titlului de proprietate nr. 109 din 21 ianuarie 2004, excluzând suprafața de 5200 teren pădure din tarlaua 101, parcela 9022, astfel cum a fost identificat de expertiza.
Pentru a decide astfel, instanța a reținut, pe baza constatărilor expertului, că terenurile din cele două titluri se suprapun, iar pârâții nu erau îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate, fiind dat motivul de nulitate prevăzut de dispozițiile art. III lit. a din Legea nr. 169/1997.
Certificatul de care s-au prevalat pârâții nu face dovada transferului dreptului de proprietate în patrimoniul autorului lor, pe acesta nefiind înserată nici o mențiune privind numele cumpărătorului. Mai mult, pârâtul G declarat în fața instanței, în dosarul nr. 5559/1995 al Judecătoriei Rădăuți că în anul 1946 autorul reclamantului a cumpărat de la proprietarul tabular, parcela de 0,52 ha pădure, pe care a stăpânit-o până la momentul naționalizării.
Pe de altă parte, hotărârea comisiei județene cu nr. 556/2003 ce a stat la baza emiterii titlului pârâților, nr. 109/2004, a fost irevocabil desființată prin sentința civilă nr. 3198/2005 a Judecătoriei Rădăuți.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termen legal pârâții G și, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor au arătat că, în aplicarea corectă a dispozițiilor art. 1169 Cod civil, reclamantul era ținut a face dovada provenienței terenului în litigiu, respectiv a propriei îndreptățiri la reconstituirea dreptului de proprietate. Or, acesta s-a prevalat doar de declarația pârâtului G, care nu a afirmat că terenul ar fi fost cumpărat de autorul de la cetățeanul evreu; că suprafața nr. 9022 în litigiu este de 106 ari teren, iar titlul reclamantului s-a emis doar pentru 52 ari.
Criticile formulate pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și sunt neîntemeiate.
Prin sentința civilă nr. 3198 din 11 noiembrie 2005 a Judecătoriei Rădăuți ( filele 13-14 dosar recurs ), la cererea reclamantului, s-a desființat hotărârea nr. 556 din 10 aprilie 2003 a Comisiei Județene de fond funciar, prin care s-a modificat poziția nr. 644 din Anexa nr. 15, validată prin hotărârea nr. 674/1995 a aceleiași comisii, în sensul excluderii autorului reclamantului, și înscrierii autorului pârâților, G, cu o suprafață de 0,79 ha teren cu vegetație forestieră. Sentința a intrat în puterea lucrului judecat și este opozabilă pârâților.
Hotărârea Comisiei Județene nr. 556/2003 a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 109/2004, aspect confirmat și de Comisia locală de fond funciar ( adresă fila 15 dosar fond ).
Prin urmare, actul de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea pârâților pentru terenul în litigiu a fost desființat, încât titlul nu mai are suport legal.
Față de această împrejurare nu se impune a fi analizată critica privind greșita aplicare de către instanța de apel a dispozițiilor art. 1169 Cod civil, potrivit cărora reclamantul era ținut a-și dovedi propriul drept. Interesul reclamantului în cauză este justificat prin existența propriului titlu pentru suprafața de 0,52 ha teren forestier care, necontestat, se suprapune peste parte din cel reconstituit pârâților.
O analiză comparativă a evoluției situației juridice a terenurilor anterior momentului reconstituirii se impune a fi efectuată în ipoteza în care părțile litigante își opun titluri aparent egale.
Este lipsită de relevanță în cauză împrejurarea că suprafața totală a 9022 este mai mare, de circa 106 ari, câtă vreme terenul din cele două titluri a fost identificat prin expertiză de specialitate, iar în cauză s-a reținut existența motivului prevăzut de dispozițiile art. III lit. a din Legea nr. 169/1997.
Față de cele ce preced, Curtea, văzând dispozițiile art. 312 și 274 Cod procedură civilă,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul recursului formulat de pârâții și G, ambii domiciliați în comuna, județul S, împotriva deciziei civile nr. 278 din 19 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Obligă pârâții recurenți și G să plătescă intimatului suma de 300 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. Pl.
Dact.
Ex. 2/11.02.2008
Președinte:Plăcintă DochițaJudecători:Plăcintă Dochița, Grosu Cristinel, Dumitraș Daniela
