Fond funciar. Speta. Decizia 262/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 262

Ședința publică din 11 martie 2008

PREȘEDINTE: Dr. - -

JUDECĂTOR 1: Adriana Corhan

JUDECĂTOR 2: Maria Lăpădat

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva încheierii civile din 8.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Județeană T de aplicare a legii fondului funciar de pe lângă Prefectura T și Comisia Locală de aplicare a legii fondului funciar, având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat pentru reclamantul recurent, av., lipsă pârâtele intimate Comisia Județeană T de aplicare a legii fondului funciar de pe lângă Prefectura T și Comisia Locală de aplicare a legii fondului funciar.

Procedura legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei, după care nemafiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.

Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului, modificarea încheierii atacate, în sensul respingerii cererii de suspendare a executării silite, fără cheltuieli de judecată.

R E A,

Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:

prin încheierea din 8 ianuarie 2008 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Timișa suspendat executarea sentinței civile nr.1967/27.02.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr- și a sesizat Curtea Constituțională pentru a statua asupra excepției de neconstituționalitate invocată din oficiu, sens în care a suspendat judecarea cauzei, a dispus scoaterea ei de pe rol și a dispus trimiterea dosarului Curții Constituționale.

Instanța a reținut că la termenul din 16.11.2007, din oficiu, a invocat excepția neconstituționalității art. 48 din Legea nr. 18/1991 republicată, în raport de art. 16, 21 și 44 din Constituție, sens în care a pus în vedere părților să-și exprime în scris punctul de vedere.

A reținut că prin decizia 1002/16.11.2007, Curtea Constituțională a omis să se pronunțe și asupra neconstituționalității art. 48 din Legea nr. 18/1991 republicată, impunându-se o nouă sesizare a acestei instanțe.

Cu privire la cererea de suspendare a executării a hotărârii atacate, apreciat că în temeiul art. 300 alin. 3. pr. civ. nu se impune plata cauțiunii față de natura cauzei, care este scutită de plata taxelor de timbru.

Tribunalul a motivat în continuare admisibilitatea sesizării Curții Constituționale și a exprimat punctul de vedere al instanței asupra excepției de neconstituționalitate invocată din oficiu.

Împotriva acestei încheieri reclamantul a declarat recurs în termen, critica privind dispoziția de suspendare a executării hotărârii primei instanțe, sens în care solicită modificarea ei și respingerea acestei cereri.

Reclamantul invocă dispozițiile art. 304 pct. 9. pr. civ. și arată că prin încheierea recurată, Tribunalul Timișa dispus suspendarea executării silite a sentinței civile nr. 1967/27.02.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr- și a apreciat greșit că această cerere este scutită de plata cauțiunii prevăzută de art. 300 alin. 3. pr. civ. motivând că natura cauzei impune această concluzie atâta timp cât este scutită și de plata taxelor judiciare de timbru.

Reclamantul critică dispoziția instanței și arată că se impunea plata cauțiunii în condițiile art. 300 alin. 2 și 3 și 403. pr. civ. dispoziții care nu prevăd nici o excepție după natura cauzei, ci numai art. 336 alin. 4. pr. civ. îngăduie judecătorului scutirea de cauțiune în afara cererii de asistență judiciară, însă numai în materie necontencioasă.

Reclamantul mai arată că pârâta în această cauză a formulat contestație la executare și cerere de suspendare a executării silite împotriva aceleiași hotărâri, ce face obiectul dosarului nr-, în care instanța a impus contestatoarei plata unei cauțiuni.

În fine, reclamantul mai arată că, suspendarea executării nu a fost motivată.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și în raport de dispozițiile art. 299-312. pr.civ. Curtea apreciază că este întemeiat după cum urmează:

suspendarea executării silite în cadrul recursului se impune a fi analizată în raport de dispozițiile art. 300 și 403 alin. 3 și 4. pr. civ..

Art. 300 alin.3 pr. civ. prevede că suspendarea executării hotărârii poate fi dispusă numai după depunerea unei cauțiuni ce se va stabili prin încheiere cu ascultarea părților în camera de consiliu, scop în care acestea vor fi citate în termen scurt.

În cauză, suspendarea executării nu s-a cerut de către pârâta Comisia locală de fond funciar prin cererea de recurs, ci numai prin concluziile orale formulate la termenul din 30 mai 2007.

Tribunalul, a analizat această cerere în cadrul dezbaterilor asupra sesizării Curții Constituționale și a statuat numai în ce privește scutirea de la plata cauțiunii, însă nu și temeinicia ei.

Aprecierea tribunalului este greșită, deoarece natura cauzei și împrejurarea că aceasta este scutită de plata taxelor judiciare de timbru nu atrag și scutirea de plata cauțiunii, în privința căreia legea nu prevede nici o excepție, decât în materie necontencioasă.

Caracterul reparatoriu al Legii nr. 18/1991 impune principial, contrar motivării tribunalului, concluzia că reclamantul, care a cerut în cauză reconstituirea dreptului de proprietate, iar acțiunea sa a fost admisă de prima instanță, nu poate fi în continuare prejudiciat, ci pierderea pe care ar suferi-o o reprezintă tocmai cauțiunea la plata căreia se impunea a fi obligată pârâta.

Curtea constată astfel că în cauză, tribunalul nu a respectat procedura impusă pentru judecata cererii de suspendare a executării silite, întrucât nu a stabilit în prealabil prin încheiere cauțiunea datorată de pârâtă.

Curtea apreciază astfel că motivul de recurs invocat de reclamant este întemeiat, și urmează să admită recursul și să caseze încheierea recuată numai în partea privitoare la soluționarea cererii de suspendare a executării silite, celelalte dispoziții ale încheierii recurate urmând a fi menținute.

Curtea va trimite cauza spre rejudecare sub acest aspect, Tribunalului Timiș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamantul împotriva încheierii civile din 8.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Județeană T de aplicare a legii fondului funciar de pe lângă Prefectura T și Comisia Locală de aplicare a legii fondului funciar.

Casează încheierea recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță numai în ce privește judecarea cererii de suspendare a executării silite a sentinței civile nr.1967/27.02.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-.

Menține dispozițiile încheierii recurate în ce privește sesizarea Curții Constituționale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 11 martie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Ion Graur

Dr. - - - - - -

GREFIER,

- -

Red. 20.03.2008

Tehnored. 2 ex./20.03.2008

Instanța de recurs:,

Prima instanță:

Președinte:Adriana Corhan
Judecători:Adriana Corhan, Maria Lăpădat, Ion Graur

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Fond funciar. Speta. Decizia 262/2008. Curtea de Apel Timisoara