Fond funciar. Speta. Decizia 393/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA Nr.393
Ședința publică de la 26 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 2: Ionela Vîlculescu
JUDECĂTOR 3: Tatiana Rădulescu
Grefier - - - -
*****
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 12 martie 2009, privind judecarea recursului declarat de pârâtul și intervenienta împotriva deciziei civile nr.174 din 8 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă și intimații pârâți, - decedat și continuat de intimații pârâți moștenitori, -, -, -, având ca obiect ieșire din indiviziune.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că dezbaterile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 12 martie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie, dată la care instanța, față de complexitatea actelor și lucrărilor de la dosar, având nevoie de timp pentru deliberări, a amânat pronunțarea.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Novaci, sub nr. 1989/1998, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții, și, solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună ieșirea din indiviziune asupra terenurilor rămase la decesul autorului, decedat în anul 1944, cu ultimul domiciliu în comuna, Județul
Prin sentința civilă nr. 423/20.04.1999 a Judecătoriei Novaci, Județul G, a fost admisă acțiunea reclamantei, iar prin decizia nr. 2505/16.08.1999, Tribunalul Gorj, a respins ca nefondat apelul declarat.
Împotriva deciziei Tribunalului Gorj, a fost declarat recurs de către pârâtul, care a fost respins de Curtea de Apel Craiova, prin decizia nr. 8787/4.11.1999.
Împotriva deciziei respective a fost declarată contestație în anulare de către pârâtul și prin decizia nr. 2216/17.03.2000 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, a fost respinsă.
S-a formulat din nou contestație în anulare, de către pârâtul, și prin decizia nr. 933/9.02.2001 a Curții de Apel Craiova, a fost admisă contestația în anulare împotriva deciziei nr. 8787/4.11.1999, a Curții de Apel Craiova, anulată decizia, și stabilit termen de judecată pentru recurs la data de 16.03.2001.
Procedând la judecarea recursului, prin decizia nr. 2606/4 mai 2001, Curtea de Apel Craiovaa admis recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei nr. 2505/A 16.08. 1999, pronunțată de Tribunalul Gorj.
A casat decizia, cât și sentința civilă nr. 423/20.04.1999, pronunțată de Judecătoria Novaci și încheierea de admitere în principiu din 16.03.1999, a aceleiași instanțe. Cauza a fost trimisă pentru rejudecare Judecătoriei Novaci.
În rejudecare, s-a format dosarul civil nr-.
În urma administrării probelor, în ședința publică din data de 2.07.2002, s-a pronunțat încheierea de admitere în principiu.
A fost admisă în parte și în principiu acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâților. S-a constatat deschisă succesiunea autorului, decedat în anul 1942; calitatea de moștenitori pentru: - fiu cu o cotă de 2/10, - fiică cu o cotă de 4/10, - nepot de fiu, prin reprezentarea autorului, cu o cotă de 2/10 și a pârâților și - nepoți de fiu, prin reprezentarea autorului, cu câte o cotă de 1/10 fiecare.
S-a constatat că masa succesorală a autorului, se compune din următoarele bunuri: 2280 mp. teren situat în pct. " viei", cu vecinii:N- izlazS- drumul satului; E- Și V-; suprafața de 7322 mp. teren situat în pct."La ", cu vecinii:N - - și G; S- și; V - drum; din contractul de vânzare - cumpărare din 2.11. 1923. S-a dispus ieșirea din indiviziune în funcție de cotele arătate.
Împotriva încheierii de admitere în principiu, a fost declarat apel d e către pârâtul. Prin decizia nr. 1064/5.09.2003, Tribunalul Gorja respins apelul declarat, motivat de faptul că, din interogatoriile părților și depozițiile martorilor audiați, a rezultat că între părți nu a avut loc o împărțeală voluntară cu privire la modul de stăpânire a terenurilor.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâtul. Prin decizia nr. 188/25.01.2005, Curtea de Apel Craiova a respins recursul.
Continuând judecata, prin sentința civilă nr.2187 din 12.12.2007, Judecătoria Novacia admis în parte acțiunea civilă pentru ieșire din indiviziune, formulată de reclamanta, împotriva pârâților, și. A omologat raportul de expertiză și a atribuit bunurile conform acestuia.
Pentru a pronunța această sentință s-a avut în vedere raportul de expertiză tehnică întocmit de expert, conform încheierii de admitere în principiu.
Împotriva sentinței și a încheierii de admitere în principiu a declarat apel pârâtul, invocând că în mod greșit instanța a admis acțiunea pentru ieșire din indiviziune, fără să observe că reclamanta nu avea calitate procesuală activă, excepție ridicată atât în concluziile orale cât și pe fond de către pârât; că reclamanta a înstrăinat dreptul ei de frăție tatălui pârâtului, ceea ce denotă existența unui partaj voluntar; greșit s-au introdus la masa bunurilor de împărțit două terenuri ce au fost cumpărare de la un terț de autorul pârâtului; greșit s-a constatat că pârâtei i se cuvine o cotă de moștenire de la autorul, în concluziile scrise arătând că în cauză trebuia introdusă ca pârâtă soția supraviețuitoare a lui; greșit s-a menționat în acțiune că fiii autorului, și sunt predecedați, ei fiind post decedați autorului.
La data de 27.03.2008 s-a formulat cerere de intervenție accesorie de către, respectiv în interesul apelantului și a intimatului, prin care s-a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei pentru lipsa calității procesuale active iar în subsidiar trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță pentru introducerea în cauză a intervenientei în calitate de moștenitor.
În motivarea cererii de intervenție s-a invocat că în acțiunea de partaj a fost introdus în cauză numai fiul intervenientei, deși soțul ei nu fusese predecedat autorilor săi. S-a invocat că nu s-a avut în vedere că reclamanta și-a vândut dreptul de frăție, aspect ce rezultă și în urma expertizei grafoscopice cu privire la semnătura reclamantei de pe actul sub semnătură privată de vânzare.
Prin decizia nr. 174 din 8 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-au respins ca nefondate apelul și cererea de intervenție.
S-a reținut că, raportat la motivele invocate, cererea de intervenție formulată de interv., poate primi mai degrabă calificarea unei intervenții în interes propriu; ca și cerere de intervenție accesorie, aceasta nu poate fi întemeiată, masa succesorală fiind stabilită definitiv și irevocabil în cauză.
Teza subsidiară susținută prin cererea de intervenție a desființării sentinței și trimiterii pentru rejudecare pentru a fi introdusă ca moștenitoare și intervenienta are evident la bază un interes propriu al intervenientei și nicidecum al apelantului.
Pe calea prezentului apel nu se pot analiza critici care vizează IAP, respectiv aspecte dezlegate cu autoritate de lucru judecat prin această încheiere. Aspectele referitoare la calitatea procesuală a reclamantei, componența masei succesorale și cota cuvenită pârâtei au fost dezlegate cu autoritate de lucru judecat prin IAP.
Cât privește sentința, prin aceasta a fost omologat raportul de expertiză, care a avut ca obiective individualizarea și evaluarea terenurilor, cuprinse în încheierea de admitere în principiu, între sentință și încheiere existând deplină concordanță, atribuirea bunurilor realizându-se în natură pentru toți moștenitorii, prin stabilirea unor sulte rezonabile.
Împotriva deciziei au declarat recurs pârâtul și interveni-enta, solicitând modificarea acesteia în sensul respingerii acțiunii de partaj. În subsidiar au solicitat casarea deciziei și sentinței pronunțată la fond și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se pronunța o încheiere de admitere în principiu suplimentară.
În motivarea recursului recurenții au susținut că după pronunțarea încheierii de admitere în principiu și până la judecarea partajului au intervenit situații noi astfel încât sunt incidente prevederile art. 6737Cod pr. civilă, instanța având posibilitatea să emită o încheiere de admitere în principiu suplimentară.
Prin încheierea de admitere în principiu din 2 iulie 2002 a Judecătoriei Novacis -a constatat că are vocație succesorală la succesiunea autorului, fără a se da eficiență chitanței de la 4 sept. 1966 prin care reclamanta a vândut drepturile succesorale. După pronunțarea încheierii și până la judecarea pe fond a litigiului a fost pronunțată decizia civilă nr. 1244 din 8 aprilie 2003, de către Curtea de Apel Craiova în dosarul nr.1155/civ/2003, prin care s-a reținut că chitanța nu reprezintă o promisiune de vânzare-cumpărare, respectiv un antecontract de vânzare-cumpărare pentru două suprafețe de teren distincte, ci vânzarea cotei succesorale a lui după autorul. În baza acestui act nou instanța trebuia să verifice calitatea procesuală a reclamantei în litigiul de față. Prin înstrăinarea cotei succesorale a devenit străină de succesiune, situație în care acțiunea de partaj promovată de aceasta trebuie respinsă ca inadmisibilă.
Greșit s-a reținut că cele statuate prin încheierea de admitere în principiu întrunesc elementele autorității de lucru judecat câtă vreme prin această încheiere s-a constatat că are vocație succesorală la moștenirea autorului decedat în 1942, fără a se da eficiență chitanței din 4 sept. 1966 prin care reclamanta a vândut drepturile succesorale. Se impunea a se verifica susținerea recurentului privind prescripția achizitivă ce a curs în favoarea autorului său și ulterior în favoarea sa.
În ce privește pe intervenientă s-a susținut că acesteia nu i se poate opune autoritatea de lucru judecat deoarece nu a fost parte în procesul de partaj, când s-a pronunțat încheierea de admitere în principiu. este succesoarea lui, care la rândul său a fost fiul autorului. Deoarece intervenienta nu a fost parte în litigiu la data pronunțării încheierii de admitere în principiu recurenții consideră că sunt incidente dispoz. art. 6737Cod pr. civilă.
Recursul este fondat, fiind incidente în cauză prevederile art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.
Potrivit art. 6735din Codul d e pr. civilă, dacă părțile nu se înțeleg, instanța va stabili componența masei partajabile, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de indiviziune pe care proprietarii le au unii față de alții. Atunci când obiectul împărțelii îl constituie o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii. Eventuala înstrăinare, după deschiderea succesiunii, a drepturilor succesorale între moștenitori sau a unui bun succesoral de către un moștenitor sunt aspecte care, chiar dacă au fost supuse atenției instanței, nu este obligatoriu să fie dezlegate prin încheierea de admitere în principiu, asupra acestora instanțele putându-se pronunța direct prin hotărâre.
Prevederile legale menționate au fost respectate în speță, cu ocazia soluționării cauzei în principiu. Prin încheierea de admitere în principiu din 2 iulie 2002, instanța de fond a constatat deschisă succesiunea autorului; calitatea de moștenitori legali a descendenților acestuia, printre care și a reclamantei; componența masei partajabile.
Câtă vreme nu s-a contestat faptul că a acceptat succesiunea tatălui său, în mod corect instanțele au considerat că aceasta are calitate procesuală activă pentru promovarea acțiunii, în vederea lichidării stării de indiviziune.
Ceea ce se susține în cauză de către recurent este faptul că reclamanta, după acceptarea succesiunii, respectiv la 4 septembrie 1966, ar fi înstrăinat dreptul său succesoral către (tatăl recurentului). Acest aspect, însă, nu este în măsură să ducă la respingerea acțiunii, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, din două considerente: actul din 4 septembrie 1966 este un înscris sub semnătură privată, situație în care acesta valorează numai promisiune de vânzare-cumpărare ce urmează a fi valorificată ulterior; pe de altă parte în acest act sunt menționatedouăsuprafețe de teren, în timp ce - potrivit încheierii de admitere în principiu- în masa succesorală sunt menționatetreisuprafețe de teren distincte (deci, cu privire la a treia suprafață de teren reclamanta nu și-a înstrăinat cota succesorală). Prin înscrisul din 1966 reclamanta a înstrăinat cota sa succesorală dindouă bunuri succesorale menționate expres; aceasta nu a înstrăinat, deci, în totalitate drepturile sale succesorale din succesiunea defunctului.
Față de modul în care este reglementată procedura împărțelii judiciare, este indiscutabil că apărarea recurentului pârât în legătură cu înscrisul sub semnătură privată din anul 1966 putea și trebuia avută în vedere de instanțecu ocazia lotizării. Acest mod de dezlegare a pricinii a fost, de altfel, anticipat de Curtea de Apel Craiova prin decizia civilă nr. 188 din 25 ianuarie 2005. Învestită de pârâtul cu recurs împotriva deciziei nr. 1064 din 5 sept. 2003 Tribunalului Gorj (prin care s-a respins apelul declarat de aceeași parte împotriva încheierii de admitere în principiu din 2 iulie 2002 Judecătoriei Novaci, pronunțată în litigiul de față) Curtea a arătat că instanțele anterioare au avut în vedere înscrisul sub semnătură privată din 4 septembrie 1966 și contractul de întreținere de care se prevalează recurentul și au apreciat just că "valabilitatea lor depinde de soarta partajului".
clauzelor conținute în înscrisul sub semnătură privată din 4 septembrie 1966 fost lămurit, în mod irevocabil, prin decizia civilă nr. 1244 din 8 aprilie 2003, pronunțată de Curtea de Apel în dosarul nr. 1155/civ/2003. Obiectul litigiului soluționat irevocabil prin această decizie l-a constituit constatarea valabilității convenției de vânzare-cumpărare din 4 septembrie 1966, prin care ar fi înstrăinat două suprafețe de teren către tatăl recurentului. Instanța a reținut că, în realitate, prin convenția menționată, a înstrăinat către tatăl recurentului nu două suprafețe distincte de teren, ci cota sa succesorală ce-i revenea după autorul. Astfel fiind acțiunea promovată de a fost respinsă cu motivarea că înscrisul poate fi valorificat numai pe calea unei acțiuni de ieșire din indiviziune.
În raport de cele menționate mai sus Curtea reține căinstanțele, de fond și apelîn mod greșit, cu ocazia lotizării,nu au atribuit în lotul recurentului pârât cota succesorală ce i se cuvenea reclamantei din cele două terenuri care au făcut obiectul convenției de vânzare-cumpărare din 4 septembrie 1966.Procedându-se în acest mod s-au nesocotit prevederile deciziei civile nr. 1244 din 8 aprilie 2003, pronunțată de Curtea de Apel, și nu s-a dat eficiență convenției legal încheiate, la 4 septembrie 1966, între și (încălcându-se astfel prevederile art. 969 și următoarele din Codul civil).
Pentru a se verifica (prin administrarea de noi probe) care dintre cele trei suprafețe de teren supuse partajului au făcut obiectul convenției de vânzare-cumpărare din 4 septembrie 1966 și a se modifica în mod corespunzător lotizarea (lotul valoric al recurentului urmând a se majora cu valoarea cotei de 4/10 a reclamantei din suprafețele înscrise în convenția din 1966, ceea ce va determina modificări și în lotizarea fizică a bunurilor), se impune a fi trimisă cauza spre rejudecare instanței de apel.
Critica din recurs referitoare la dobândirea dreptului de proprietate pe calea uzucapiunii nu mai poate fi analizată câtă vreme prin încheierea de admitere în principiu s-a reținut că părțile sunt în indiviziune, iar încheierea a fost supusă apelului și recursului pe cale separată.
Motivul de recurs privind cererea de intervenție nu poate fi primit întrucât este reiterată teza subsidiară despre care tribunalul a reținut corect că are evident la bază un interes propriu al intervenientei și nicidecum al apelantului.
În temeiul art. 312 alin. 5 Cod pr. civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul și intervenienta împotriva deciziei civile nr. 174 din 8 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă și intimații pârâți, - decedat și continuat de intimații pârâți moștenitori, -, -, -.
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Gorj. Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red.
Tehn.2 ex
.
2.04.2009
Președinte:Paraschiva BelulescuJudecători:Paraschiva Belulescu, Ionela Vîlculescu, Tatiana Rădulescu
