Fond funciar. Speta. Decizia 46/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 46/
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anica Ioan
JUDECĂTOR 2: Luminita Solea
JUDECĂTOR 3: Simona Bacsin
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de recurenta ACADEMIA ROMÂNĂ - PRIN FUNDAȚIA "PATRIMONIU", cu sediul în B, 13 nr.13, împotriva deciziei civile nr.208//09.09.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea,în contradictoriu cu intimații OBȘTEA - "DE PE B", COMISIA LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURLOR NEHOIU, COMISIA LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, COMISIA LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR -G, OBȘTEA - NEHOIU -, OBȘTEA - -, OBȘTEA - G -, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pentru recurenta ACADEMIA ROMÂNĂ - PRIN FUNDAȚIA "PATRIMONIU",av.,în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, pentru intimata OBȘTEA - "DE PE B",av.,pentru intimata COMISIA LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURLOR NEHOIU,av. și intimatul,personal,lipsă fiind ceilalți intimați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prin cererea depusă la dosar,prin fax,intimata COMISIA LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR a solicitat judecarea cauzei în lipsă,după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat,Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentei învederează instanței a formulat prezentul recurs,criticând soluția instanței de sub aspectul nelegalității prev.de art.304 pct.9 Cod procedură civilă și netemeinicie prev.de art.3041Cod procedură civilă.Cererea de revizuire nu a fost fundamentată pe disp.art.322 pct.5 Cod procedură civilă,așa cum în mod greșit a reținut Tribunalul Vrancea,din cererea de întregire și completare a cererii de revizuire depusă la termenul din 14 mai 2007 rezultând în mod categoric temeiul juridic al cererii de revizuire ca fiind art.322 pct.4 Cod procedură civilă,astfel încât hotărârea instanței de fond este netemeinică deoarece nu a observat acest lucru.Problema care se pune în speță este determinarea momentului de la care începe să curgă termenul de o lună de zile,reglementat de disp.art.322 pct.4 Cod procedură civilă - având în vedere că,cauza a fost soluționată pe excepția tardivității.În mod greșit instanța de fond a reținut că termenul de revizuire curge de la momentul 1946,când recurenta a avut cunoștință de existența documentului,întrucât faptul că aceasta nu a știut la acel moment că înscrisul este fals este dovedit și de împrejurarea că nu a formulat o plângere penală.Mai susține că nici momentul redescoperirii documentului,respectiv 15.03.2007, când intervenientul a depus la dosar,nu poate fi considerat că marchează începutul curgerii termenului prev.de art.322 pct.4 Cod procedură civilă,ci,așa cum au demonstrat cu întreg materialul probator administrat în cauză,momentul când au avut dovada că înscrisul este fals,care se situează în intervalul 13.03. - 18.04.2007.Față de împrejurarea că instanța de fond nu a demonstrat nici o preocupare pentru determinarea momentului de la care începea să curgă termenul prev.de art.322 pct.4 Cod procedură civilă și faptul că au dovedit că acesta se situa în intervalul 13.03. - 18.04.2007,cererea de revizuire fiind introdusă la data de 11.04.2007,solicită admiterea recursului,casarea hotărârii pronunțată de Tribunalul Vrancea și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță pentru a proceda la judecarea pe fond a cererii de revizuire.Depune la dosar concluzii scrise.Nu solicită cheltuieli de judecată.
Av. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate,pe care o consideră temeinică și legală.Arată că falsitatea documentului invocat de recurentă a fost invocată și la momentul pronunțării celorlalte hotărâri,respectiv sentința civilă nr.99/1946 și sentința civilă nr.247/1947,iar instanțele s-au pronunțat cu privire la acest aspect.Mai arată că recurenta avea posibilitatea să cerceteze actul în discuție încă din anul 1946 acesta fiind depus - fotocopie - la dosar,și întrucât acea acces la multe documente putea să-l declare fals.Mai mult,revizuienta dacă avea interes,putea să formuleze cerere de revizuire după 1990 și să solicite să se constate falsitatea documentului în discuție.Solicită a fi avute în vedere și considerentele exprimate pe larg în întâmpinarea depusă la dosar.Cu cheltuieli de judecată.
Av.,solicită,de asemenea,respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate pe care o consideră legală și temeinică.Solcită să se observe că motivul de recurs întemeiat pe disp.art.304 pct.9 este un motiv de modificare și nu de casare,iar hotărârea atacată a fost pronunțată pe excepție,fără a se intra în cercetarea fondului,situație în care potrivit prevederilor legale se puteau formula doar motive de casare cu trimitere spre soluționare pe fond.Cererea de revizuire formulată este întemeiată pe disp.art.322 pct.4 Cod procedură civilă,motiv pentru care termenul de revizuire se calculează conform art.324 alin.1 pct.3 Cod procedură civilă,însă,în speța de față nu se poate calcula acest termen întrucât nu există o hotărâre penală care să fi declarat fals înscrisul,situație în care termenul se calculează conform tezei a II-a a textului de lege sus menționat,care statuează că "în lipsa unei astfel de hotărâri,termenul curge de la data când partea a luat cunoștință de împrejurările pentru care constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală,dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora".Consideră că întrucât documentul pretins falsificat a fost folosit în cauza în care s-a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere,este evident că atât termenul de o lună cât și termenul de 3 ani au trecut de foarte mult timp.Revizuienta putea formula o astfel de cerere după anul 1990,sau după apariția Legii 1/2000,când s-au reformat fostele obști moștenești.Cererea de revizuire nu se poate admite doar pentru simpla afirmație că documentul este fals.Pentru aceste considerente și pentru cele arătate pe larg în întâmpinarea depusă la dosar,solicită respingerea recursului ca nefondat.Cu cheltuieli de judecată.
Intimatul solicită respingerea recursului,ca nefondat,pentru considerentele arătate pe larg în întâmpinarea formulată și în concluziile scrise pe care le depune la dosar,însoțite de un set de acte cu opis.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înreg.la nr- revizuienta Academia Română, prin Fundația "Patrimoniu", în contradictoriu cu intimata Obștea ziși "De pe B", a solicitat, în baza art. 322 pct.4 Cod proc.civilă a formulat cerere de revizuire a sentinței civile nr. 99/14 martie 1946 pronunțată de Tribunalul Județului B în dosarul nr. 2812/1944, sentință rămasă definitivă în instanța de apel.
A arătat în motivarea cererii că prin această hotărâre s-a admis apelul declarat de Obștea zisi "De pe B" și s-a constatat că obștea are ființă legală în conformitate cu legea silvică și că stăpânește în codevălmășie bunul comun moșnenesc din perimetrul ce cuprinde pădurile, pășunile, fânețele și golurile de M, din munții Județului B, limitat aproximativ de granița veche a, râului B și.
S-a mai constatat că moștenitorii; De, și de, precum și intervenienta Academia Română, fără temei juridic și în mod inadmisibil, au figurat în această instanță specială "cu plenitudine de exclusiv proprietari asupra terenurilor cuprinse în perimetrul bunului comun moșnenesc, pretinsele titluri de proprietate neputând fi opuse și judecate în această instanță specială" și rezerva acestora calea dreptului comun pentru orice pretenție.
Pentru a pronunța această sentință instanța de apel a avut în vedere printre alte acte și din 1723 prin care se întărește stăpânirea lui și C pe hotarul de moșie "P ".
Acest act a fost depus de la 15.03.2007 în dosarul nr. 1534/2006 al Judecătoriei P și este "un fals grosolan" fapt ce rezultă din compararea acesteia cu alte surse istorice și pentru că pretinde că familia se trage din neamul, că a avut proprietăți în munții Buzăului și că el stă la baza unei mari moșnenii, deși sunt înrudiți cu familia, sunt originari din Oltenia și nu au fost niciodată moșneni.
Revizuienta a precizat că cei care s-au folosit de acest act fals au făcut-o pentru prima dată în anul 1946.
S-a precizat că în cazul în care este prescrisă acțiunea penală pentru stabilirea falsului, instanța civilă care judecă cererea de revizuire trebuie să stabilească falsul.
A solicitat să se admită cererea de revizuire și să se desființeze hotărârea.
Comisia Locală de aplicare a legilor proprietății a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii cu motivarea că împotriva acelei sentințe nu s-a declarat recurs.
Pe fond, au arătat că deși revizuienta consideră actul ca un fals grosolan, nu precizează în ce constă falsul și cine este autorul acestui fals.
Comisia locală G, prin întâmpinarea depusă a considerat de asemenea cererea inadmisibilă pentru că înscrisul nu a fost declarat fals în cursul unei judecăți.
Prin întâmpinarea depusă de intimata Obștea de pe B s-a invocat excepția privind tardivitatea cererii în raport de dispozițiile art. 322 pct.4 cod proc.civilă.
A invocat de asemenea excepția privind lipsa calității procesuale active a revizuientei în raport de obiectul cererii ce a făcut obiectul dosarului 2812/1944.
Prin încheierea nr. 445 din 24 ianuarie 2008 pronunțată de a fost strămutată cauza la Tribunalul Vrancea -.
In cauză au formulat cerere de intervenție, Obștea - Nehoiu și Comisiile Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate Nehoiu, și G.
Aceste cereri de intervenție au fost calificate prin încheierea din 10 iunie 2008 ca fiind cereri accesorii având în vedere că prin ele se solicită respingerea cererii de revizuire.
Prin decizia civilă nr.208/2008 a Tribunalului Vranceas -a respins excepția lipsei calității procesuale a revizuientei ca neîntemeiată,dar s-a admis excepția tardivității prezentei revizuiri.
S-au respins cererile de intervenție ca rămase fără obiect și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această decizie s-au reținut următoarele:
Nu este întemeiată excepția privind lipsa calității procesuale active a revizuientei pentru că aceasta a fost parte în dosarul nr. 2812/1944 și în aceste condiții au calitate procesuală activă pentru a formula cererea de intervenție.
In ceea ce privește excepția privind tardivitatea formulării cererii, aceasta este întemeiată.
Cererea de intervenție s-a depus la 11.04.2007, a fost întemeiată pe disp.art. 322 pct.4, iar potrivit art. 324 al.1 pct.3 cod proc.civilă termenul în care se poate cere revizuirea este de o lună și curge de la data la care partea a luat cunoștință de împrejurările pentru care constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii faptelor.
In cauză, revizuirea a pretins că înscrisul este un fals grosolan, fapt ce ar rezulta din compararea acestuia cu alte documente istorice.
Nu a indicat împrejurările în care s-a făcut acest fals și nici persoana care l-a făcut.
De asemenea, a arătat în cerere că acest act a fost depus în dosarul din 1944 și deci a avut cunoștință despre el încă de la acea dată pentru că a fost parte în acel dosar, neputând fi primită susținerea potrivit căreia a luat cunoștință de act atunci când a fost depus în dosarul nr. 1534/2006 al Judecătoriei
Prin răspunsul la întâmpinare, cu privire la această excepție revizuienta face apărări în sensul că termenul de o lună curge de la data la care s-a descoperit înscrisul nou, dar cererea de revizuire nu a fost întemeiată pe disp.art. 322 poct.4, ci pe disp.art.322 pct.5 cod proc.civilă și trebuiau dovedite împrejurările cerute de acest text.
Pentru considerentele arătate, s-a admis excepția și s-a respins cererea ca tardiv formulată.
Împotriva deciziei civile nr.208/2008 a Tribunalului Vranceaa declarat recurs revizuienta apreciind-o netemeinică și nelegală prin prisma disp.art.304 pct.9 și 3041Cod procedură civilă.
Din analiza cererii de revizuire inițiale și a cererii de întregire și completare a revizuirii rezultă că temeiul de drept al acțiunii e art.322 pct.4 Cod procedură civilă și nu art.322 pct.5.
Față de împrejurarea că instanța de fond își cantonează argumentele pe greșita motivare în drept a cererii de revizuire,practic,a rămas nemotivată sub raport faptic,data de la care începe să curgă termenul de o lună.
Consideră recurenta că Tribunalul Vrancea este în eroare atunci când pretinde că termenul de revizuire curge de la momentul 1946 când Academia Română a avut cunoștință de existența documentației și nu de la data când ea a luat cunoștință de fals.
În ceea ce privește această ultimă dată,recurenta a învederat următoarele:
La data de 13.03.2007 conducerea Academiei Române a făcut o deplasarea la Arhivele Naționale Istorice Centrale,solicitând o audiență la Directorul acestora, dl.Prof.Dr.;
În aceeași zi,conducerea Academiei Române,prin Secretarul general,întocmește adresa nr.215/13.03.2007,în care solicită eliberarea unei copii de pe în legătură cu care dl.Prof.Dr.,afirmase că este fals.
Întâmplarea a făcut ca la data de 15.03.2007,mai înainte de a se obține copia color de pe (redactat în scrierea chirilică) aflat la Arhivele Naționale Istorice Centrale, dl. să formuleze cererea de intervenție în dosarul nr.1534/2006 al Judecătoriei P,la care a anexat și transliterația (din scrierea chirilică în scrierea română) ui,document deținut de bunicul său încă din anul 1926 și care a fost depus în dosarul nr.2812/1944.
Ca răspuns la adresa nr.215/13.03.2007,Arhivele Naționale Istorice Centrale,cu adresa nr.3214/28.03.2007 au remis Academiei Române,Secretarului General,o xerocopie color a ui (redactat în scrierea chirilică) precizându-se:"În ceea ce privește solicitarea.de a motiva afirmația mea că este un document fals,țin să precizez că încă nu am încheiat cercetarea autenticității lui.".
Academia Română bazându-se totuși pe studiul comparativ al ui cu volumul sus menționat,pentru a nu pierde termenul de o lună de zile reglementat de art.324 pct.4 Cod procedură civilă,a decis să introducă cererea de revizuire a sentinței civile nr.99/14.03.1946,la data de 11.04.2007,socotind ca moment al începerii curgerii termenului chiar data de 15.03.2007,data înregistrării intervenției,deși avea dreptul să se raporteze la momentul 18.04.2007 când dl. G,șeful Secției,încheiase lucrarea prin care conchidea următoarele: "Textele scrise la sfârșit,spița neamului, neamului și hotărârea din 1805,martie 14,atribuită lui,sunt,după părerea mea,in fals grosolan,începând cu de H,mare al.
Semnătura finală este,probabil,și ea falsă,deoarece în fotocopie nu se poate distinge pecetea.".
Examinând actele și lucrările dosarului se constată că recursul este nefondat.
Din analiza cererii de chemare în judecată,a cererii completatoare,rezultă că temeiul legal al prezentei acțiuni este art.322 pct.4 Cod procedură civilă.
Din analiza considerentelor deciziei civile nr.208/2008 a Tribunalului Vrancea rezultă că se precizează clar că s-a reținut ca temei legal art.322 pct.4 Cod procedură civilă,că s-a analizat excepția tardivității în funcție de disp.art.324 pct.3 Cod procedură civilă,dispoziții care privesc art.322 pct.4 Cod procedură civilă și că cele reținute cu privire la răspunsul la întâmpinare conțin o simplă eroare materială referitoare la temeiul legal al acțiunii,eroare care nu influențează legalitatea soluției.Atâta vreme cât acțiunea a fost respinsă ca tardiv formulată,iar excepția tardivității a fost raportată la disp.art.322 pct.4 Cod procedură civilă (temei legal avut în vedere de revizuientă) se constată că prima critică formulată de recurentă nu poate fi primită-.
Al doilea motiv de recurs vizează data de la care s-a calculat termenul de revizuire prev.de art.324 pct.3 Cod procedură civilă.Potrivit acestor dispoziții legale,termenul de o lună se va socoti din ziua în care partea a luat cunoștință de hotărârea care a declarat fals înscrisul.În lipsa unei astfel de hotărâri,termenul curge de la data când partea a luat cunoștință de împrejurările pentru care constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală,dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora.
În speță,se pretinde de către revizuienta recurentă că din 1723 -act folosit la emiterea sentinței civile nr.99/1946 pronunțată de Tribunalul Județean- este un fals.
Recurenta precizează că,data când au descoperit acest fals e 18.04.2007 atunci când dl. Gh. a ajuns la această concluzie,dar nu are importanță în speță această dată pentru că art.324 pct.3 Cod procedură civilă vorbește de data la care s-a dat hotărârea care a declarat fals înscrisul (hotărâre care nu există în cauză) sau data când partea a luat cunoștință de împrejurările pentru care constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală,dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora.
Cum punctul terminis stabilit de legiuitor (cel de 3 ani de la data producerii acestora,iar la data pronunțării sentinței civile nr.99/1946 se presupune că avusese loc falsul) s-a împlinit de mult,se constată că-n mod corect s-a constatat cererea de revizuire tardivă.
Față de considerentele de mai sus,prin prisma disp.art.312 alin.1 teza I Cod procedură civilă,urmează a se respinge recursul ca nefondat.
Văzând și disp.art.274 Cod procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta ACADEMIA ROMÂNĂ - PRIN FUNDAȚIA "PATRIMONIU", cu sediul în B, 13 nr.13, împotriva deciziei civile nr.208//09.09.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea,în contradictoriu cu intimații OBȘTEA - "DE PE B", COMISIA LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURLOR NEHOIU, COMISIA LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, COMISIA LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR -G, OBȘTEA - NEHOIU -, OBȘTEA - -, OBȘTEA - G -, având ca obiect fond funciar.
Obligă pe recurentă către intimata OBȘTEA - "DE PE B" la plata a 1825 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
: /20.02.2009
: /21.02.2009
2 ex.
FOND: -
Președinte:Anica IoanJudecători:Anica Ioan, Luminita Solea, Simona Bacsin