Fond funciar. Speta. Decizia 687/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 687/R/2008 | |
Ședința publică 19 martie 2008 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Traian Dârjan | - - |
JUDECĂTORI: Traian Dârjan, Marta Carmen Vitos Tania | - - - - - |
GREFIER: | TARȚA |
S-a luat în examinare recursul declarat de intervenientele, și împotrivadeciziei civile nr. 653/A din 16 noiembrie 2006, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanții și, precum și pe pârâții și, având ca obiect fond funciar.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de12 martie 2008, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1109 din 9 februarie 2007 a Judecătoriei Cluj -N s-a admis acțiunea civilă intentată de reclamanții și, împotriva pârâților născută și născută și în consecință, s-a constatat că prin titlul de proprietate nr- reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1775 mp, care în realitate este de 1709 mp, 8, parcelele 15 si 16, situate în localitatea -, care se identifică parțial cu imobilele înscrise în CF nr. 130 și 2184 nr. top. 444/1 și 444/2 și respectiv o parte din imobilul cu nr. topo 445 înscrisă în CF 894.
S-a constatat că pe suprafața reală de 1709 mp, reclamanții au edificat în timpul căsătoriei o casă de locuit compusă din 2 camere, bucătărie baie, antreu, pivniță și magazie, bun comun prin construire.
S-a dispus radierea din CF 130 a imobilului vechi constând din" Casă cu încăpere" având în vedere că aceasta nu mai există.
S-a dispus rectificarea din CF 130, CF 2184 a suprafeței totale de 3645 mp la suprafața reală din teren de 1709 mp + 1675 mp.
S-a dispus întăbularea în CF nou format a dreptului de proprietate al reclamanților asupra terenului în suprafață de 1709 mp înscris în nr.27614/1O90/1998 precum și asupra casei familiale pe fundație de piatră (subsol și parter) zidărie cărămidă acoperită cu tiglă compusă din 2 camere și 1 bucătărie cu extindere bucătărie de vară și baie, 1 antreu, pivniță și magazie, imobil prevăzut cu nr. top. nou 444/1/1, 444/2/1, 445/1 după dezmembrare cu titlu de drept lege și partaj asupra terenului ca bun propriu în favoarea reclamantului și cu titlu de construire, ca bun compun asupra casei de locuit în favoarea lui și soția, potrivit raportului de expertiză efectuat de exp. și care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
S-a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientele, domiciliată în comuna - județul C, domiciliată în B-. 22 A,. 1,. 22 sector 1, domiciliată în C-N, Calea nr.96.32 județul
S-a constatat că, prin Certificatul de moștenitor nr.21 și partaj succesoral din 9 octombrie 2002 întocmit de BNP s-a stabilit că masa succesorală rămasă în urma defunctului, la data de 9 octombrie 2001 se compune din cota de parte din casa de locuit, construcții gospodărești anexe, curtea și grădina în jurul acestora, în suprafață de 1754 mp, din localitatea - județul C, 18 parcelele 13, 13/1 din nr.27994/1432 cu suprafața de 1675 mp moștenitori fiind în calitate de soție supravețuitoare în cotă de 2/8 parte, fiica în cotă de 3/8 parte, fiică în cotă de 3/8 parte.
S-a dispus întăbularea în CF nou format nr. top.144/1/2, 444/2/2, 445/2 a dreptului de proprietate al defunctului asupra terenului în suprafața reală de 1675 mp cu titlu de lege și asupra cotei de parte din casa de locuit cu titlu de construire.
S-a dispus întăbularea în CF nou format nr. top. 444/1/2, 444/2/2, 445/2 a dreptului de proprietate al intervenientelor asupra terenului în suprafață reală de 1675 mp si asupra casei de locuit astfel: în cotă de10/16parte cu titlu de moștenire, construire și partaj, ca bun propriu, și în cote de câte 3/16 parte fiecare cu titlu de drept moștenire, ca bun propriu.
S-a stabilit linia de hotar dintre proprietatea reclamanților și cea a intervenientelor prin punctele 2-1-11 și 13, conform anexei la completarea raportului de expertiză întocmit de exp..
Au fost obligate intervenientele la 575 Ron cheltuieli de judecată parțiale în favoarea reclamanților.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin titlul de proprietate nr.27614/1090/22.10.1998, reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate și asupra suprafeței de 1775 mp situată în intravilanul localității, tarlaua 8, parcelele 15 și 16. În baza avizului nr.400 din 21 mai 1957, reclamanții au edificat în localitatea -, o casă de locuit pe fundație din piatră, zidărie de cărămidă, acoperită cu țiglă, neevidențiată în cartea funciară.
Prin titlul de proprietate nr.27994/1432/21.11.2000, i s-a reconstituit numitului dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1754 mp în intravilanul localității, tarlaua 8, parcelele 13 și 13/1. a decedat la data de 9 octombrie 2001, iar prin certificatul de moștenitor și partaj succesoral nr.21 din 2.10.2002, s-a stabilit masa succesorală și moștenitorii defunctului.
Pentru identificarea imobilelor terenuri și construcții aparținând reclamanților și intervenienților, s-a dispus efectuarea a două expertize tehnice de către experții și.
Potrivit raportului de expertiză efectuat de expertul, parcelele 15 și 16 din tarlaua 8 înscrise în titlul de proprietate nr-, se identifică cu o parte din imobilul cu nr.top 444/1 înscris în CF nr.130, o parte din imobilul cu nr.top 444/2 înscris în CF 2184 și respectiv o parte din imobilul cu nr.top 445 înscris în CF 894 având ca proprietari tabulari pe reclamantul și pârâta.
Suprafața totală indicată de reclamant este de 1709 mp, care nu este în concordanță cu suprafața atribuită în temeiul Legii nr.18/1991, rezultând o diferență de 66 mp în minus. Parcelele 13 și 13/1 din tarlaua 8 înscrise în titlul de proprietate nr- se identifică cu o parte din nr.top 444/1 înscris în CF 130, o parte din nr.top 444/2 înscris în CF 2184 și o parte din imobilul cu nr.top 445 înscris în CF 894, avându-l ca proprietar pe reclamantul și pârâta.
Suprafața totală indicată de interveniente este de 1675 mp ce nu este în concordanță cu suprafața atribuită în temeiul Legii nr.18/1991, rezultând o diferență în minus de 79 mp. Pe imobilul înscris în CF nr.130, nr.top 444/1 în suprafață de 745 mp, este notată o construcție "casă la nr.11 cu 1 încăepere și curte", care în prezent nu mai există, astfel că se impune radierea ei. În urma suprapunerii dintre situația existentă în teren și cea evidențiată în cartea funciară, s-a constatat o diferență de 261 mp ce rezultă între suprafața totală de 3645 mp înscrisă în CF 130, CF 2184, CF 894 și suprafața reală de 1709 mp + 1675 mp. S-a propus rectificarea din CF 130, CF 2184, CF 844 a suprafeței totale de 3645 mp, la suprafața reală din teren de 1709 + 1675 mp.
De asemenea, având în vedere reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr.18/1991, expertul a propus dezmembrarea unor parcele și înscrierea lor în cartea funciară. Prin răspunsul la obiecțiuni, expertul a propus linia de hotar dintre cele două proprietăți ca fiind evidentă prin punctele 2-1-11.
Din raportul de expertiză efectuat de expertul, a rezultat că în localitatea -, este edificată o construcție cu caracter definitiv, locuință formată din două corpuri lipite, executate în perioade diferite, și mai multe construcții cu caracter provizoriu, reprezentând cotețe de animale.
Proprietățile reclamanților și ale intervenienților sunt învecinate, astfel că în cauză sunt incidente dispozițiile art.584 civ.
Constatând că acțiunea principală și cererea de intervenție sunt întemeiate, ele au fost admise de către prima instanță.
Prin decizia civilă nr.653/A din 16 noiembrie 2007 a Tribunalului Cluj, s-a respins ca nefondat apelul declarat de intervenientele în interes propriu, și împotriva sentinței civile nr.1109 din 9.02.2007 a Judecătoriei Cluj -N, pe care a păstrat-o în întregime.
Au fost obligate apelantele să le plătească intimaților și chheltuieli de judecată în apel, în sumă de 1500 lei.
S-a dispus darea în debit a intervenientelor, și cu suma de 2612,20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar pentru fondul cauzei.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că criticile aduse de apelanții-intervenienți hotărârii atacate, vizează soluționarea de către prima instanță a capătului de cerere având ca obiect grănițuirea proprietății lor de cea a intimaților-reclamanți și, apelanții arătând că prin modalitatea propusă de expert și aleasă de instanță s-au încălcat prevederile legale privind servitutea de vedere și a picăturilor de streașină ce se constituie în obligații legale ce se impun proprietarilor pentru stabilirea relațiilor de bună vecinătate.
De asemenea, a mai reținut instanța de apel că proprietățile reclamanților și ale intervenienților sunt învecinate, învecinare ce provine din reconstituirea dreptului de proprietate. Apelanții sunt nemulțumiți de aliniamentul propus de expertul a prin punctele 2-1-11 și 13, conforma nexei 1, datorită faptului că acest aliniament corespunde zidului casei apelanților și prin aceasta nu se asigură respectarea normelor legale privind servitutea de vedere și a picăturilor de streașină.
În această situație, cei îndreptățiți să invoce încălcarea normelor legale prevăzute sunt intimații reclamanți și nicidecum apelanții, reclamanții fiind cei care ar suferi limitări ale exercitării dreptului de proprietate. Potrivit art.611 și urm.civ. respectarea distanțelor privind deschiderea ferestrelor de vedere și edificarea streașinii constituie obligații impuse în sarcina proprietarului care construiește. Sub acest aspect, tribunalul a constatat că apelanții își invocă propria lor culpă în nerespectarea dispozițiilor legale, din moment ce construcția edificată de ei nu îndeplinește cerințele legale.
Nemulțumirile apelanților nu constituie în prezent o problemă reală litigioasă în condițiile în care chiar ei afirmă prin criticile aduse hotărârii că între ei și reclamanți există relații de bună vecinătate, bazându-se pe presupunerea că reclamanții vor vinde proprietatea iar relațiile cu viitorii vecini ar putea fi diferite. Cele două proprietăți sunt delimitate prin existența unui gard, iar între părți nu au existat și nu există neînțelegeri privind amplasamentul acestuia.
Dacă s-ar da curs pretențiilor apelanților prin stabilirea variantei de grănițuire pe un aliniament agreat de aceștia, ar conduce la mărirea întinderii dreptului lor, în detrimentul reclamanților. Nici una dintre părți nu a reclamat încălcarea de către cealaltă parte a dreptului său de proprietate, situație în care nu s-ar fi putut eventual justifica modificarea amplasamentului actual al liniei de mejdie care ar corespunde modului de folosință și care nu a fost contestat. Considerentele expuse au creat atât pentru instanța de apel cât și pentru cea de fond, convingerea că nu se justifică completarea raportului de expertiză pentru stabilirea unui alt aliniament.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs intervenientele în interes propriu, și, solicitând casarea ei și trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de apel, în vederea completării raportului de expertiză pentru stabilirea unui alt aliniament dintre proprietatea reclamanților și cea recurentelor, prin mutarea acestuia din zidul casei la distanța legală.
În motivarea recursului, intervenientele au susținut că instanța de fond a admis cererea lor de intervenție și în consecință petitul privind grănițuirea, stabilind linia de hotar dintre proprietatea reclamanților și cea a intervenientelor prin punctele 2-1-11 și 13, conform anexei la completarea raportului de expertiză întocmit de expertul. Deși atât în fața instanței de fond cât și în fața instanței de apel intervenientele au arătat că stabilirea unei linii de hotar pe baza unei hotărâri judecătorești care încalcă prevederile art.611 și urm.civ. precum și ale art.615 același cod, este nelegală, instanța de fond a respins obiecțiunile lor la raportul de expertiză, iar instanța de apel a considerat că nemulțumirile lor nu constituie o problemă litigioasă.
Or, tocmai stabilirea unei mejdii între cele două imobile care respectă prevederile legale și regulile de bună-vecinătate este în interesul tuturor părților din proces și i-ar scuti pe intimați și pe recurenți de procese viitoare. Cu toate că au arătat în motivele de apel că între cele două imobile nu a existat niciodată gard, problema fiind tocmai aceea că linia de hotar s-a stabilit exact în zidul casei, care în mod vădit încalcă prevederile Codului civil privind servitutea de vedere și servitutea picăturilor din streașină, este cel puțin curios că instanța de apel, de altfel în mod greșit, a arătat în decizia atacată că cele două proprietăți sunt delimitate prin existența unui gard, iar între părți nu au existat și nu există neînțelegeri privind amplasamentul acestuia.
Completarea raportului de expertiză în vederea stabilirii unui alt aliniament este imperios necesară, o hotărâre judecătorească neputând confirma încălcarea unor prevederi legale, chiar dacă amplasamentul actual al liniei de mejdie corespunde modului de folosință. realității că prin cererea de intervenție nu s-a formulat petit de servitute, însă acesta nici nu era necesar pentru ca intervenientele să poată invoca încălcarea prevederilor Codului civil referitoare la servitutea de vedere și servitutea picăturilor din streașină, deoarece cele două servituți fiind servituți legale, nu pot fi considerate adevărate servituți, ci sunt obligații normale, care se impun proprietarilor unor bunuri ca regulă de bună vecinătate. Ele sunt limitări normale ale atributului folosinței, în scopul folosirii raționale a fondurilor învecinate.
În drept, recursul a fost motivat pe dispozițiile art.304 pct. 9 și art.312 alin.3 pr.civ.
Intimații și prin întâmpinare depusă la dosar 15-17 au solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, intimații aua rătat că mejdia dintre proprietăți a fost corect stabilită pe aliniamentul 2-1-11-13, dar tocmai intervenientele nu respectă dispozițiile art.611 și urm.civ.
Intimații și au depus și concluzii scrise la dosar, prin care au arătat că nu se impune casarea deciziei cu trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât nu este necesară completarea raportului de expertiză.
În concluziile scrise depuse de recurente la dosar, s-a reiterat solicitarea privind casarea cu trimitere spre rejudecare al același tribunal, care la termenul din 9.02.2007 le-a respins în mod nejustificat obiecțiunile la raportul de expertiză prin care au solicitat expertului "să arate dacă mejdia stabilită respectă dispozițiile art.613 civ. cu privire la servitutea picăturilor din streașină și dispozițiile art.611 și urm. civ. cu privire la servitutea de vedere și să stabilească mejdia având în vedere aceste împrejurări".
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea reține următoarele:
Prin cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientele, și la data de 21 septembrie 2006, s-a solicitat întabularea titlului de proprietate nr.27994/1432 din 21.11.2000 și a casei de locuit situată în comuna -, în cote de 10/16 parte în favoarea lui și de câte 3/16 parte în favoarea lui și, precum și stabilirea mejdiei dintre proprietățile intervenientelor și a reclamanților.
Într-adevăr, prin titlul de proprietate nr.27994/1432 din 21.11.2000, antecesorului intervenientelor, defunctului i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1754 mp situat în intravilanul localității, tarlaua 8, parcelele 13 și 13/1.
Expertul aac onstatat că la fața locului există numai 1675 mp, cu 79 mp mai puțin decât i s-a reconstituit antecesorului intervenientelor și această suprafață a fost stabilită prin sentința judecătoriei în favoarea intervenientelor.
Reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 1 ha și 8139 mp, din care 1775 mp în intravilanul comunei, tarlaua 8, parcelele 15 și 16, conform titlului de proprietate nr.27614/1090 din 22.10.1998.
Expertul aac onstatat în urma măsurătorilor efectuate, că la fața locului există numai 1709 mp, mai puțin cu 66 mp, suprafață ce a fost stabilită de prima instanță și asupra căreia s-a dispus întabularea dreptului de proprietate în favoarea reclamanților.
Aceeași judecătorie a stabilit prin sentință că linia de mejdă dintre terenurile proprietatea reclamanților și a intervenientelor, o reprezintă aliniamentul 2-1-11 și 13 din completarea raportului de expertiză efectuat de expertul a, iar tribunalul a respins apelul intervenientelor și a menținut sentința apelată. Expertul a menționat că această mejdie a fost stabilită pe baza indicațiilor date de părțile prezente la fața locului.
Obiecțiunile formulate de interveniente la termenul din 9 februarie 2007, au fost respinse de către prima instanță, cu motivarea că în cererea de intervenție nu s-a formulat un petit privind servitutea de vedere și picatura de streașină.
Intervenientele au solicitat și în apel efectuarea unei completări la raportul de expertiză întocmit de expertul a, cerere respinsă de instanța de apel la termenul din 5 octombrie 2007, cu motivarea că intervenientele nu au formulat un petit care să privească acele servituți.
realității că prin cererea de intervenție nu s-au formulat capete de cerere având ca obiect servitute de vedere și privind picătura streașinii, dar intervenientele au solicitat "stabilirea mejdiei dintre proprietățile noastre și ale reclamanților".
Or, față de acest capăt de cerere, ceea ce a stabilit expertul a prin completarea la raportul de expertiză 128-130 dos.judecătorie, numai grănițuire stabilită prin mijloace științifice nu se poate numi.
fiind o operație de determinare prin semne exterioare și vizibile a limitelor dintre două proprietăți vecine, dovada acțiunii în grănițuire poate fi făcută prin orice mijloc de probă admis de lege.
În speță, deși au fost investite de către interveniente cu un capăt de cerere având ca obiect grănițuire, instanțele de fond nu și-au exercitat rolul activ în sensul administrării probelor concludente, utile și pertinente, din care să rezulte care este granița reală dintre cele două proprietăți.
Terenurile ce constituie proprietățile reclamanților și a intervenientelor, au fost reconstituite în temeiul Legii fondului funciar nr.18/1991, fiind emise titlurile de proprietate. Potrivit art.36 alin.1 din Regulamentul aprobat prin HG nr.890/2005, pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, comisia județeană emite titlurile de proprietate.
Nici prima instanță și nici instanța de apel nu le-a pus în vedere părților să depună la dosar procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, acte întocmite de comisia locală de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și înaintate comisiei județene. Aceste acte trebuiau depuse la dosar și comunicate în copie expertului pentru a ține seama de ele la stabilirea mejdiei dintre proprietățile reclamanților și a intervenientelor. Nu este admisibil să se facă abstracție de actele întocmite, în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate.
În lipsa acestor acte sau a altor probe utile, pertinente și concludente, ori a acordului părților, expertul a trasat linia de mejdie dintre proprietăți în mod arbitrar și tot în mod arbitrar a redus suprafețele reconstituite părților, cu 79 mp pentru interveniente și cu 66 mp pentru reclamanți, afirmând că "diferența de suprafață poate fi motivată prin faptul că măsurătorile nu au fost efectuate cu aparatură specifică topografiei", dar fără să explice la care măsurători se referă.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.304 pct. 9 și art.312 alin.1-3 și alin.5 pr.civ. se va admite recursul intervenientelor împotriva deciziei tribunalului, care va fi casată și se va trimite cauza la același tribunal, pentru rejudecarea apelului intervenientelor.
Cu ocazia rejudecării, instanța de apel își va exercita rolul activ prevăzut de art.129-130 pr.civ. punându-le în vedere reclamanților și intervenientelor să depună la dosar copiile proceselor-verbale și ale schițelor terenurilor întocmite de comisia locală, care au stat la baza eliberării titlurilor de proprietate (acte ce pot fi solicitate și de la comisiile locală și județeană) și va administra orice alte probe pe care le va aprecia ca fiind utile, pertinente și concludente, din care să rezulte traseul liniei de mejdă dintre proprietățile reclamanților și intervenientelor, după care pe baza acestor probe, va dispune efectuarea unui supliment la raportul de expertiză topografică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de intervenientele, și împotriva deciziei civile nr.653/A din 16 noiembrie 2007 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare, la același tribunal.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - TARȚA
Red.DT:21.03.2008
Dact.CA: 24.03.2008 - 3 ex.
Jud.fond.
Jud-.apel:;
Președinte:Traian DârjanJudecători:Traian Dârjan, Marta Carmen Vitos Tania
