Fond funciar. Speta. Decizia 767/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU -
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 767/
Ședința publică din 7 mai 2008
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător:
Grefier:
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta Primăria municipiului M-C - Comisia locală pentru stabilirea Dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în M-C, P-ța -, nr. 1, județul H, împotriva deciziei nr. 7R/ din 23 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita, în dosarul nr. 652/2003.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, iar reclamanții intimați, și, au depus la dosar prin registratura instanței la data de 18 aprilie 2008 întâmpinare.
Văzând lipsa părților la termenul de astăzi și față de împrejurarea că s-a solicitat judecare a cauzei în lipsă, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului declarat de pârâta Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M C;
Prin sentința civilă nr. 69 din 16 ianuarie 2003, pronunțată de Judecătoria Miercurea Ciuc, s-a respins plângerea formulată de petenții, și, în contradictoriu cu Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M C și Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor H și s-a luat act de renunțarea petenților la judecarea cererii prin care solicită anularea titlurilor de proprietate emise pe terenurile cuprinse în sentința civilă nr. 1027 din 8 mai 2001.
Prin decizia nr. 7/R din 23 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita, s-a admis apelul formulat de, și și cererea de intervenție în interesul apelanților formulată de, și Judecătoria Reghin. prin mandatar, împotriva sentinței sus-menționate.
S-a admis în parte cererea reclamanților împotriva pârâților Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M C și Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor H, dispunând anularea Hotărârii nr. 2/2002 emisă de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor H și obligarea Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M C să întocmească și să înainteze actele necesare la Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor H în vederea eliberării titlului de proprietate pe seama reclamanților asupra terenului de 1,35 ha. S-a respins cererea referitoare la obligarea pârâților să emită titlu de proprietate pe seama reclamanților pe vechiul amplasament.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs pârâta Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M C și a solicitat modificarea în tot a deciziei atacate și în consecință respingerea apelului declarat de reclamanți împotriva sentinței pronunțate de prima instanță.
În motivarea recursului s-a arătat că suprafețele de teren solicitate de reclamanți în temeiul legii nr. 169/1997 și în temeiul Legii nr. 1/2000 sunt acele suprafețe de teren care au fost solicitate și în temeiul Legii nr. 18/1991, deja validate prin Hotărârea nr. 54/1991 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor H și prin urmare în mod corect instanță a respins plângerea formulată împotriva Hotărârii nr. 2/2002 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor
Reclamanții, și au formulat întâmpinare și au solicitat respingerea recursului, invocând faptul că suprafața solicitată în temeiul Legii nr. 1/2000 este mai mare decât cea solicitată în temeiul legii nr. 18/1991.
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs și în raport de prevederile art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă și având în vedere actele și lucrările dosarului, curtea reține următoarele:
Prin Hotărârea nr. 2/2002, emisă de pârâta Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor H s-a respins contestația depusă de reclamanții din prezenta cauză cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate solicitată de ei în calitate de moștenitori ai defunctului.
Plângerea formulată de reclamanți împotriva acestei hotărâri a fost respinsă de instanța de fond, reținându-se că reclamanților li s-a reconstituit, în temeiul Legii nr. 18/1991, dreptul de proprietate pentru suprafața de 9,63 ha teren, iar suprafețele de teren solicitate ulterior sunt aceleași cu suprafețele de teren solicitate în temeiul Legii nr. 18/1991.
Instanța de apel a schimbat sentința primei instanțe și în consecință a dispus admiterea plângerii, anularea Hotărârii nr. 2/2002 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor H și obligarea Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M C să întocmească documentația necesară pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,35 ha teren. Instanța de apel a reținut că din suprafața totală de teren de 14,73 ha pentru care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate reclamanților li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 12,97 ha teren, o parte din titlurile de proprietate prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate fiind emise în cursul procesului.
Trebuie precizat că prin recursul formulat și de altfel, nici pe parcursul judecării cauzei în fazele procesuale anterioare, pârâta Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M C nu a contestat faptul că reclamanții ar fi îndreptățiți să li se reconstituie dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață de teren solicitată în temeiul legii nr. 18/1991 și ulterior în temeiul Legii nr. 169/1997 și în temeiul Legii nr. 1/2000, susținând doar că suprafețe de teren solicitate ulterior sunt aceleași cu cele solicitate în temeiul legii nr. 18/1991 și care au fost deja validate.
Susținerile recurentei se apreciază a fi nefondate, cu atât mai mult cu cât chiar recurenta prin întâmpinarea depusă în dosarul instanței de fond a recunoscut că în temeiul Legii nr. 18/1991 s-a solicitat o suprafață de 11,81 ha teren, din care s-a aprobat o suprafață de 9,63 ha teren.
În baza Legii nr. 169/1997 și a Legii nr. 1/2000 reclamanții au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate și pentru alte suprafețe de teren și față de actele depuse cu ocazia judecării apelului, respectiv titlurile de proprietate emise în favoarea reclamanților, instanța de recurs reține că în mod justificat s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate și pentru suprafața de 1,35 ha teren.
Totodată, trebuie avut în vedere faptul că recurenta nu a adus probe în sprijinul susținerilor sale și nu a dovedit că există identitate între terenurile solicitate în temeiul legii nr. 18/1991 și cele solicitate în temeiul legilor ulterioare.
Față de cele ce preced, curtea reține că nu sunt incidente în cauză nici unul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă și în consecință în temeiul art. 312 Cod procedură civilă recursul declarat de reclamanți va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M C, împotriva deciziei civile nr. 7/R din 23 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr. 652/2003.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 7 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
pentru, fiind în pentru, fiind în
concediu de odihnă, semnează concediu de odihnă, semnează
Vicepreședintele instanței, Vicepreședintele instanței,
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:
Jud.apel: E;
-15.07.2008-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
