Fond funciar. Speta. Decizia 82/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 82
Ședința publică de la 20 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 2: Mona Maria Pivniceru
JUDECĂTOR 3: Liliana
Grefier
S-a luat în examinare cererea formulată de privind revizuirea deciziei civile numărul 871 din 23.04.2008 a Tribunalului Iași și a sentinței civile numărul 17028 din 2.09.2002 a Judecătoriei Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 13.02.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi, când:
CURTEA DE APEL:
Asupra cererii de revizuire de față;:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași, a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 871 din 23 aprilie 2008 a acestei instanțe care contravine sentinței civile nr. 17028/2002 a Judecătoriei Iași.
Revizuientul susține că, prin sentința civilă nr. 17028/2002, s-a reținut excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, și și, deși a invocat în fața tribunalului, excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește lipsa de calitate procesuală a reclamanților, prin decizia civilă nr. 871/23.04. 2008, această instanță a omis să se pronunțe asupra excepției.
Învederează revizuientul că i s-au încălcat grav drepturile procesuale și fost prejudiciat ca urmare a îndepărtării lui de la succesiunea mamei sale, defuncta, atât tip cât el a acceptat succesiunea prin depunerea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,5 ha. teren, iar intimații - reclamanți din dosarul nr. 9533/2002 nu au formulat o asemenea cerere, conform art. 22 din Legea nr. 18/1991.
Mai pretinde revizuientul că tribunalul a greșit esențial atunci când a motivat decizia nr. 871/2008, pe certificatul de moștenitor nr. 24/2003, deoarece acesta a fost eliberat ulterior pronunțării sentinței civile nr. 17028/2002 a Judecătoriei Iași.
Mai mult, susține revizuientul că nu se puteau confunda dispozițiile legii speciale (Legea nr.18/1991) care au întâietate asupra dispozițiilor dreptului comun succesoral reglementat de Codul civil.
Arată revizuientul că, prin sentința civilă nr. 17028/2002, Judecătoria Iașia respins irevocabil plângerea reclamanților împotriva hotărârii nr. 100/15.03.2002 a Comisiei Județene I prin care s-a validat înscrierea sa și a numiților și G în anexa 3, în calitate de moștenitori ai defunctei, cu suprafața de 0,5 ha. teren în I, șoseaua.
Revizuientul apreciază că hotărârea nr. 100/15 martie 2002 a Comisiei Județene I de fond funciar nu mai poate fi atacată de nimeni, întrucât plângerea formulată împotriva acesteia fost respinsă în mod irevocabil.
De asemenea, nu mai poate fi atacată nici anexa nr. 3 la hotărâre, care produce efecte juridice, conform legii speciale, însă tribunalul a ignorat aceste acte juridice și s-a pronunțat pe excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și.
Concluzionează revizuientul că decizia nr. 871/2008 a fost dată de tribunal cu încălcarea gravă a legii și cu ignorarea înscrisurilor administrate în cauză (sentința civilă nr. 17028/2002 a Judecătoriei Iași și hotărârea nr. 100/15 martie 2002 a Comisiei județene I de fond funciar) astfel că se impune anularea deciziei supuse revizuirii, iar pe fond, să se admită acțiunea promovată de el în dosarul nr. 1619/2007.
Intimații și și au formulat întâmpinări solicitând respingerea cererii de revizuire, deoarece identitatea de cauză cerută de art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă nu este întrunită în litigiile finalizate prin hotărârile supuse revizuirii.
În acest sens, intimații arată că sentința civilă nr. 17028/2002 a soluționat plângerea împotriva hotărârii nr. 100/15 martie 2002 emisă de pârâta Comisia Județeană I de fond funciar, iar decizia nr. 871/2008 a fost pronunțată într- cauză ce are ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. -/2003.
Mai susțin intimații că, în dosarul nr. 9533/2002 - în care a fost pronunțată sentința civilă nr. 17028/2008 - au fost alte părți, în altă calitate decât în dosarul nr-.
Prin decizia civilă nr. 1762 din 26 septembrie 2008, Tribunalul Iașia admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Curții de APEL IAȘI.
Pentru a decide astfel, tribunalul reținut că potrivit art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
În conformitate cu disp. art. 323 alin.(2) Cod procedură civilă, în cazul art. 322 pct.7, cererea de revizuire se îndreaptă la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice.
În cauza de față, hotărârile judecătorești irevocabile indicate ca fiind potrivnice sunt pronunțate de Judecătoria Iași și respectiv de către Tribunalul Iași, iar competența materială de soluționare a cererii revine Curții de APEL IAȘI, ca instanță mai mare în grad.
Ca urmare a declinării competenței de soluționare cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL IAȘI.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de susținerile părților și de prevederile legale incidente, Curtea reține că cererea de revizuire nu este întemeiată.
În acest sens, Curtea constată că, prin sentința civilă nr. 17028 din 2.09.2002, Judecătoria Iașia respins excepția inadmisibilității acțiunii, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și a respins plângerea promovată de:, -, și în contradictoriu cu pârâții Comisia Județeană I de fond funciar și Comisia municipală I de fond funciar.
Reclamanții au fost obligați să plătească pârâților, și G suma de 150 lei RON, cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, judecătoria a reținut că reclamanții I, în calitate de moștenitor al numitei -, moștenitor al numitului, -, și - toți moștenitori ai numitului, au formulat plângere împotriva hotărârii nr. 100 /15 martie 2002 a Comisiei județene pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 solicitând anularea acestei hotărâri în contradictoriu cu pârâții Comisia județeană de aplicare a Legii nr. 18/1991, Comisia municipală I de aplicare Legii nr. 18/1991, și
Motivând în fapt acțiunea promovată, reclamanții au susținut că prin hotărârea contestată s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,5 ha. teren situat în I, șoseaua, I doar în favoarea pârâților cu toate că și ei erau îndreptățiți la reconstituire în calitate de moștenitori ai defuncților - și.
Potrivit art. 60 din Legea nr. 18/1991: " care au fost vătămați în drepturile lor prin hotărârea comisiei județene sau prin ordinul prefectului ori în alt mod prin acte administrative prealabile ordinului cum este cazul propunerilor primarului și care nu aveau interes de a se adresa acestor organe având deja un titlu de proprietate privată asupra terenului, ori li se recunoscuse un asemenea drept potrivit legii, nu pot folosi decât calea acțiunilor de drept comun, petitorii sau, după caz, posesorii, în special revendicarea și nu procedura de acest capitol".
Ori, nu se poate susține că reclamanții care sunt, alături de pârâții, G și, moștenitori ai defunctului, nu ar avea la îndemână posibilitatea formulării plângerii împotriva hotărârii Comisiei județene întrucât nu este întrunită în cazul lor condiția cumulativă prevăzută de articolul sus-menționat, referitoare la lipsa interesului acestora justificată de existența unui titlu de proprietate. Iar reclamanții își justifică interesul deoarece nu aveau titlu de proprietate pe terenul în litigiu și nici nu li se recunoscuse un asemenea drept potrivit legii.
Instanța a constatat însă ca fiind întemeiată excepția de fond, absolută și peremtorie privind lipsa calității procesuale active a reclamanților deoarece aceștia nu au probat faptul că ar fi solicitat în termenul prevăzut de Legea nr. 18/1991 republicată - reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,5 ha. teren. Ori, art. 11 din Legea nr. 18/1991 prevede că stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere pe baza situației terenurilor deținute de agricolă de producție, cerere care trebuie depusă și înregistrată la primărie în termenul de 30 zile de la data intrării în vigoare a legii, termen ce a fost ulterior prelungit. De asemenea și Regulamentul pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 aprobat prin nr.HG 131/27 februarie 1991 prevede în art. 13:" Potrivit prevederilor legii, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere formulată de fiecare persoană îndreptățită.
Când sunt mai mulți moștenitori, cererea se poate face și în comun, fiecare dintre ei semnând-
Din analiza documentației ce a stat la baza hotărârii contestate, instanța a reținut că reclamanții nu a formulat nici separat, nici în comun cu pârâții cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate hotărârea nr. 100/15 martie 2002 fiind, în mod legal emisă doar în favoarea moștenitorilor care au formulat cerere, respectiv pârâții din prezenta cauză:,
Față de aceste considerente, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și a respins, în consecință, acțiune.
Prin decizia civilă nr. 871 din 23 aprilie 2008 a Tribunalului Iașia fost admis recursul declarat de și s-a dispus modificarea în parte a sentinței civile nr. 14036 din 29 noiembrie 2007 a Judecătoriei Iași.
A fost admisă în parte acțiunea promovată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții, G, Comisia Municipală I și Comisia Județeană I pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, respingându-se capătul de cerere având ca obiect completarea rubricii "Moștenitorii defunctului" cu numele " " alături de și capătul de cerere având ca obiect înscrierea reclamanților în titlul de proprietate, alături de și G, în calitate de moștenitori ai defuncților și.
A fost menținută dispoziția primei instanțe referitoare la nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate in ceea ce privește includerea nelegală a pârâtului, ca titular al dreptului de proprietate.
A fost respins recursul declarat de reclamanții și împotriva aceleiași sentințe.
A fost admis recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 12323/29.10.2007 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință ce a fost casată în tot.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe - Judecătoria Iași.
Pronunțând această decizie, tribunalul a reținut că prin cererea formulată sub nr- pe rolul Judecătoriei Iași, ca urmare a trimiterii cauzei, spre rejudecare, prin decizia civilă nr. 958/29.09.2006 a Tribunalului Iași, reclamanții și au solicitat instanței ca, pe baza probelor ce se vor administra, în contradictoriu cu pârâții:, și G, precum și cu pârâtele: Comisia municipală și Comisia Județeană I pentru aplicarea Legii fondului funciar, să pronunțe o hotărâre prin care să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. -/20.06.2003.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că titlul atacat este lovit de nulitate parțială absolută sub aspectul mențiunii privind autorii titularilor, cât și sub aspectul mențiunii privind dreptul de proprietate în favoarea pârâtului.
De asemenea, au susținut că ei sunt îndreptățiți la a fi incluși ca titulari ai dreptului de proprietate argumentând prin invocarea efectelor renunțării la moștenirea lui a lui.
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Judecătoriei Iași, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, Comisia Județeană de Fond Funciar I, Comisia Municipala I de aplicare a Legii nr. 18/1991 solicitând instanței constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.-/2003 deoarece la rubrica moștenitorii defunctului a fost scris în mod greșit în loc de, și pentru că pârâții au fost trecuți în mod greșit în titlul contestat. S-au invocat, de asemenea, chestiuni legate de drepturile succesorale ale părților relativ la succesiunea defunctei.
Recursul declarat de către împotriva sentinței civile nr. 14306/29.11.2007 (cu conținut identic cu cel declarat împotriva sentinței civile nr. 12323 din 2007) este fondat. Este adevărat că sentința a fost pronunțată pe temeiuri ce țin de stabilirea drepturilor succesorale după defuncții, respectiv și nu prin raportare la dispozițiile speciale care vizează condițiile de eliberare a titlului de proprietate în ipoteza în care intervine în cursul procedurii decesul persoanei îndreptățite.
Ori, în speță este invocat, deci recunoscut de către părți, faptul că singura persoană care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în anul 1991 pentru suprafața de 1,5 ha. în care se include și suprafața de 0,5 ha. ce face obiectul titlului de proprietate nr. - din 2003 este. În acest sens esențială este sentința civilă nr. 1968 din 1993 pronunțată de Judecătoria Iași care reconstituie în favoarea petentei dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,5 ha. teren situat pe raza com. jud. I, sentință irevocabilă.
Prin urmare calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, în temeiul art. 8 alin. 2 din Legea 18/1991, revine acesteia, ca titulară a cererii de reconstituire vizând acest teren. Potrivit acestui articol " de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite".
Conținutul acestui articol este explicitat prin art. 13 din nr.HG 890/2005 potrivit căruia "Stabilirea dreptului de proprietate pentru foștii cooperatori, în viață la momentul intrării in vigoare a legii, se face pe numele persoanelor îndreptățite, iar pentru cooperatorii decedați, pe numele moștenitorilor. Când sunt mai mulți moștenitori, stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moștenitorilor."
Prin urmare, determinantă pentru judecata recursului de față este stabilirea calității de persoană îndreptățită în acord cu textele citate; această calitate revenind numitei, moștenitoare a numitului, care a adus acest teren în cooperativă, dar care a decedat mult înainte de intrarea în vigoare a legii, adică în anul 1968. al dreptului de proprietate este. Decesul acesteia, care a intervenit în anul 1995, adică după formularea cererii de reconstituire, dar mai înainte de eliberarea titlului de proprietate, nu face aplicabilă dispoziția art. 13 din HG890/2005 în ceea ce o privește, astfel încât titlul să fie redactat cu înscrierea numelui moștenitorilor săi, determinarea sferei persoanelor cu această calitate fiind exterioară procedurii Legii 18/1991 și urmând a fi făcută in condițiile dreptului comun prin împărțeală.
Pentru aceste motive este nerelevantă stabilirea drepturilor succesorale ale părților, în special ale numitului, recurent, relativ la succesiunea defunctului său tată, pentru că nu acesta este persoana îndreptățită la reconstituire potrivit textelor invocate, ci soția sa, moștenitoare, pentru că numitul nu mai era în viață la data intrării în vigoare a Legii 18/1991, motiv pentru care legea a recunoscut calitatea de persoană îndreptățită moștenitorilor săi, care au formulat cerere.
În fine, este nerelevant că s-au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate și sub imperiul Legii 1/2000 pentru același teren, câtă vreme pentru acesta se dispusese reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul cererii formulate în anul 1991, procedurile de eliberare a titlului de proprietate fiind în curs. Nefinalizarea acestora la data intrării în vigoare a Legii 1/2000 nu deschide accesul altor persoane, în temeiul unor cereri noi, asupra aceluiași teren., este beneficiară a unei hotărâri judecătorești de reconstituire (sentința civilă nr. 1968 din 1993, pronunțată de Judecătoria Iași ), astfel că în virtutea principiului preeminenței dreptului și a principiului securității raporturilor juridice consacrat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, în jurisprudența Curții hotărârea judecătorească prin care se recunoaște părții dreptul de a i se reconstitui dreptul de proprietate asupra unui bun constituie bun în sensul Articolul 1 privind Protecția proprietății din Protocolul Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale întrucât, atâta vreme cât nu este revocată, reclamantul are o creanță susceptibilă de executare silită în sensul articolului 1.
În aplicarea acestui text Curtea a arătat că (cauza Jasiuniene împotriva Lituaniei din 6 martie 2003, cererea 41512/1998) atunci când autorităților administrative li se cere să ia măsuri prin care să reconstituie proprietatea reclamantului hotărârea judecătorească conferă acestuia o creanță suficient de stabilă susceptibilă de executare silită, ceea ce constituie un bun în înțelesul convenției.
Pentru acest motiv a fost admis recursul declarat de către și a fost modificată sentința recurată (nr. 14036 din 2007 Judecătoriei Iași ) care, prin aplicarea greșită a dispozițiilor art. 8 din Legea 18/1991și art. 13 din HG890/2005 a judecat litigiul prin raportare la drepturile succesorale ale părților după defunctul, întreg raționamentul său fiind subordonat stabilirii - greșit - a calității de persoană îndreptățită în persoana acestuia, și nu a soției sale. S-a dispus în condițiile art. 312 alin. 3 cod pr. civilă respingerea cererii de completare a rubricii "Moștenitorii defunctului" cu numele alături de și a capătului de cerere având ca obiect înscrierea reclamanților în titlul de proprietate, alături de și, în calitate de moștenitori ai defuncților și. Cu substituirea motivării, sentința primei instanțe a fost menținută pentru considerentele expuse în ceea ce privește dispoziția de nulitate absolută parțială a titlului de proprietate în ce privește includerea nelegală a pârâtului ca titular al dreptului de proprietate.
Recursul declarat de către și a fost respins ca nefondat.
Cererea de renunțare la judecată pentru una dintre cererile de chemare în judecată formulată după închiderea dezbaterilor nu poate fi invocată ca temei al încălcării de către instanța de fond a principiului contradictorialității și a rolului activ al instanței, pentru că este exterioară limitelor investirii instanței, astfel că recursul acestora întemeiat exclusiv pe acest motiv este nefondat.
Asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 12323/2007 tribunalul l-a constatat fondat în ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive reținută ca operantă pentru numiții și, pârâți chemați in judecată prin cererea principală. Ori, greșit a reținut instanța că lipsa numelui acestora din titlul nr. -/2003 face ca aceștia să fie lipsiți de calitate procesuală pasivă câtă vreme în dosarul conex ei înșiși invocă drepturi asupra aceluiași teren, respectiv nulitatea aceluiași titlului din perspectiva calității lor de moștenitor, nesocotită la eliberarea acestuia titlul, deși calitatea de moștenitor a fost învederată comisiilor emitente, avertizându-le asupra existenței litigiului.
Prin urmare calitatea lor procesuală pasivă este cu prisosință dovedită. Litigiul fiind soluționat ca urmare a admiterii unei excepții în mod eronat, în temeiul art. 312 alin 3 Cod pr.civilă, tribunalul, constatând că instanța de fond nu a cercetat fondul în contradictoriu și cu acești pârâți, iar configurarea procesului, respectiv conținutul cererii cu care a fost investită instanța face imposibilă administrarea corectă a justiției fără judecata unitară a tuturor cererilor, s-a casat în tot sentința 12323 din 2007 Judecătoriei Iași și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță. instanța de trimitere urmând a examina fondul litigiului prin raportare la toate persoanele chemate în judecată, la apărările acestora, susținerile și probele reclamantului recurent, cu evaluarea în raport de probe și dispozițiile legale aplicabile și a argumentelor expuse în recurs
Raportat la cele două hotărâri, Curtea reține că litigiul finalizat prin sentința civilă nr. 17028 din 2 septembrie 2002 Judecătoriei Iașia avut ca obiect plângerea formulată de, -, și împotriva hotărârii Comisiei Județene I de fond funciar nr. 100 din 15 martie 2002 prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate în beneficiul pârâților, și G pentru 0,50 ha. teren, situat în I, Șoseaua.
finalizată prin decizia nr. 871 din 23 aprilie 2008 a Tribunalului Iașia avut ca obiect apelurile declarate de părți împotriva a două sentințe civile și anume: sentința civilă nr. 14036 din 229 noiembrie 2007 și sentința civilă nr. 12323 din 29 octombrie 2007, ambele pronunțate de Judecătoria Iași.
Prin sentința civilă nr. 14,036 din 29 noiembrie 2007 fost soluționată acțiunea civilă promovată de și și care avea ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. -/2003, în sensul excluderii din titlu a pârâtului care ar fi străin de succesiunea defunctului prin renunțare și a includerii în titlu, alături de și pe defuncta.
Prin sentința civilă nr.12323 din 29 octombrie 2007 fost soluționată acțiunea promovată de în contradictoriu cu pârâții și și care avea ca obiect constatarea nulității absolute a aceluiași titlu de proprietate, în sensul excluderii defunctului și a includerii defunctei.
Astfel, Curtea constată că finalitatea urmărită de părți prin cele trei litigii este aceeași, respectiv îndreptățirea părților de a beneficia de cei 5.000 teren din I, Șoseaua ce au fost reconstituiți în proprietate atât defunctei, cât și moștenitorilor, și G prin acte administrative succesive.
În primul litigiu, plângerea formulată de, -, și împotriva hotărârii nr- a fost respinsă ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale petenților care erau terți față de această hotărâre și care nu ar fi formulat, la rândul lor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.
În litigiul finalizat prin sentința civilă nr. 14036/290 noiembrie 2007, problema calității procesuale active a reclamanților și a fost tranșată irevocabil, în sensul recunoașterii legitimării procesuale active a acestora, prin decizia civilă nr. 958/29 septembrie 2006 Tribunalului Iași, decizia neformând obiectul prezentei revizuiri.
În cel de-al treilea litigiu, sentința civilă nr. 12323 din 29 octombrie 2007 a fost reformată prin decizia civilă nr. 871 din 23 aprilie 2008 a Tribunalului Iași, care a recunoscut legitimarea procesuală pasivă a pârâților, și în acțiunea promovată de și a trimis cauza spre rejudecare la instanța de fond.
Raportat la hotărârile judecătorești mai sus-expuse, Curtea reține că revizuientul nu justifică vreun interes legitim în ceea ce privește retractarea deciziei civile nr. 871/2008 a Tribunalului Iași.
Aceasta, deoarece, prin acțiunea cu care a investit Judecătoria Iași, însuși i-a chemat în judecată pe pârâții și pentru a se constata nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. -/2003, în ceea ce privește neincluderea în acesta a defunctei și excluderea din el a defunctului.
Inițial, acțiunea acestuia a fost respinsă ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților, însă exercitat calea de atac recursului, care a fost admis prin decizia civilă nr. 871/2008, ce a trimis cauza pentru rejudecarea fondului litigiului prin recunoașterea legitimării procesuale pasive a pârâților.
Având în vedere că interesul reprezintă folosul practic, imediat, pe care partea îl urmărește prin formularea oricărei cereri în justiție, inclusiv prin formularea cererilor de exercitare a căilor extraordinare de atac de retractare, Curtea reține că, în prezenta speță, revizuientul nu urmărește vreun avantaj în promovarea cererii de revizuire unei decizii care, aparent, ar fi în contradicție cu sentința civilă nr. 17028 din 2.09.2002, dar care i-a dat câștig de cauză recunoscând calitatea procesuală pasivă a pârâților pe care el i-a chemat în judecată și trimițând pricina spre rejudecare în fond.
De altfel, decizie tribunalului îi conferă revizuentului, la acest moment, singura modalitate de a-și valorifica drepturile, în calitate de moștenitor al defunctei, cu privire la terenul în suprafață de 5.000
Ori, prin nerecunoașterea calității procesuale pasive a pârâților din acțiunea promovată de, acesta ar fi lipsit de orice mijloc procedural de solicita în calitate de moștenitor al defunctei, corectarea titlului de proprietate emis în beneficiul defunctului - soțul și tatăl revizuentului - dar care era decedat cu mult înainte de apariția Legi nr. 18/1991, astfel că procedura specială de reconstituire a dreptului de proprietate a fost urmată numai de, în calitate de soție supraviețuitoare.
Problema revizuirii deciziei nr. 871/2008 a Tribunalului Iași, care a reformat în parte sentința civilă nr. 14036/2007 a Judecătoriei Iași cu privire la fondul litigiului dedus judecății nu se poate pune în prezenta cauză, deoarece revizuentul a invocat contrarietatea de hotărâri în ceea ce privește soluționarea excepției calității procesuale active și, respectiv, pasive a moștenitorilor și.
Așa cum s-a mai menționat deja, calitatea procesuală activă a celor doi reclamanți în ceea ce privește acțiunea lor de constatare a nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. -/2003 fost soluționată irevocabil, în sensul recunoașterii legitimării procesuale active, prin decizia nr. 958/29 septembrie 2006 a Tribunalului Iași, care nu a fost atacată de prin prezenta cerere de revizuire.
Raportat la cele expuse, se va respinge cererea formulată de privind revizuirea deciziei civile nr. 871/23.04.2008, a Tribunalului Iași și a sentinței civile nr. 17028 din 2.09.2002, a Judecătoriei Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea formulată de privind revizuirea deciziei civile numărul 871 din 23.04.2008 a Tribunalului Iași și a sentinței civile numărul 17028 din 2.09.2002 a Judecătoriei Iași.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red. G-.
Tehnored.
02 ex./17.03.2009
Tribunalul Iași
Jud.: ,
,
Judecătoria Iași:
Jud.
Președinte:Georgeta ProteaJudecători:Georgeta Protea, Mona Maria Pivniceru, Liliana
