Fond funciar. Speta. Decizia 905/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 905
Ședința publică de la 15 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Emilian Lupean
JUDECĂTOR 2: Dan Spânu
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Marica
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 1103 din data de 14 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- în contradictoriu cu intimatele pârâte COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LG. 247/2005 - PREFECTURA D și COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LG. 247/2005 -, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta reclamantă, lipsind intimatele pârâte COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LG. 247/2005 - PREFECTURA D și COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LG. 247/2005 -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că recursul este declarat împotriva unei decizii irevocabile.
S-au învederat de asemenea concluziile scrise formulate de recurenta reclamantă, după care;
Instanța constatând că nu au mai fost cereri de formulat sau excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului.
Recurenta reclamantă, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 27 aprilie 2007 sub nr-, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Prefectura D - Comisia locală de aplicare a Legii nr. 247/2005 și Primăria comunei, jud. D, anularea Hotărârii nr. 1739/05.03.2006 emisă în dosarul nr. 2249-2250 de către Prefectura D - Comisia Județeană pentru aplicarea Legii 247/2005.
In motivare, reclamanta a arătat că terenul solicitat a aparținut autorului său, fiind greșit reconstituit la Legea 1/2000 altei persoane.
Prin decizia civilă nr.466/29.05.2007, Tribunalul Dolja declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.
Pentru a se pronunța în acest sens s-a reținut că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie plângerea împotriva hotărârii Comisiei Județene pentru aplicarea Legii 247/2005 cu nr. 1739/05.03.2006, prin care a fost respinsă contestația formulată de reclamantă privind modul de soluționare a cererii sale prin care a solicitat, în temeiul legilor fondului funciar, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului ce a aparținut autorului.
Potrivit dispozițiilor art. 53 alin.2 din Legea 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, "împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 zile de la comunicare".
Prin urmare, legea specială în materie, a precizat instanța competentă în soluționarea plângerilor împotriva hotărârilor Comisiei Județene, ca fiind judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul și nu tribunalul, cum greșit s-a adresat reclamanta.
Față de aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 158 și art. 159 pct. 2 civ. tribunalul a admis excepția de necompetentă materială și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.
După declinarea judecării cauzei la Judecătoria Craiova, aceasta a fost înregistrată sub nr-.
La data de 05.10.2007, petenta a depus la dosar o cerere prin care a învederat că înțelege să conteste hotărârea Comisiei Județene de aplicare a legii fondului funciar, prin care s-a reținut că a fost restituit terenul în suprafață de 51,76 ha, de pe urma autorului, către alți moștenitori.
Petenta a arătat că a avut un singur fiu și anume pe, care nu a avut copii, iar sora sa a decedat fără a avea moștenitori. A mai precizat că are cunoștință că aceasta a încheiat un act de întreținere cu o altă persoană pentru un imobilul pe care îl deținea în localitatea C, precum și pentru locul de veci și a decedat înainte de apariția legii 18/1991, astfel că această persoană nu este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul mai sus menționat.
La data de 23.11.2007, petenta a formulat o nouă precizare a acțiunii, intitulată în mod greșit "Întâmpinare", prin care a învederat că a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autorului, dar și de pe urma autorului, Comisia Județeană pronunțându-se numai asupra terenului solicitat de pe urma autorului.
Din cuprinsul aceleași precizări instanța a mai reținut că petenta a solicitat prin prezenta plângere anularea hotărârii contestate pentru soluția care a fost dată cererii de reconstituire de pe urma autorului.
Prin sentința civilă nr. 6416/24 aprilie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, fost respinsă plângerea formulată de petenta în contradictoriu cu intimații Comisia Locală de aplicare a Legii 247/2005 și Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor - Prefectura Județului
Pentru se pronunța astfel instanța reținut că prin hotărârea nr.1739/05.03.2006, Comisia Județeană D de Aplicare a legilor fondului funciar, s-a respins cererea de reconstituire formulată de petentă pentru suprafața de teren de 51,76 ha, de pe urma autorului, reținându-se că aceasta a fost reconstituită, pe numele altor moștenitori.
Potrivit art.8 alin. 2 din Legea 18/1991, de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori, care au adus pământ în agricolă de producție sau cărora li s-au preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și moștenitorii acestora.
Prin moștenitori legea are în vedere atât moștenitorii legali, cât și cei testamentari, întrucât legea nu distinge.
În al doilea rând trebuie precizat că moștenitorii pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate indiferent dacă au venit la moștenire, în mod personal, prin reprezentare, sau în sfârșit prin retransmitere, acest din urmă caz aplicându-se atunci când moștenitorul care a fost în viață la deschiderea succesiunii autorului său, a decedat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.18/1991. Astfel dovedindu-se că a fost în viață la data deschiderii succesiunii, el va putea moșteni, iar apoi cota moștenită se va transmite propriilor moștenitori, cu condiția ca acești moștenitori să formuleze cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.
Titlul de proprietate se va elibera în această situație pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca aceștia să-și reglementeze raporturile juridice dintre ei, pe cale partajului.
Din certificatul de moștenitor nr.7/16.02.1999, instanța a reținut că petenta este moștenitoarea autoarei, mama sa, (dintr-o altă căsătorie), decedată la data de 17.12.1998 și care a fost căsătorită cu, fiul lui, care figura în anul 1948-1950 cu suprafața de teren de 51,76 ha, aspect care reiese din certificatul nr.3980/19.11.1996, eliberat de Arhivele Statului.
Din răspunsul înaintat la termenul din data de 27.03.2008, de Comisia Locală instanța reține că de reconstituirea dreptului de proprietate, pentru terenul solicitat a beneficiat, fiica autorului, fiind instituită legatar asupra cotei de 1/3 care reprezenta -cotitatea disponibilă din întreaga sa avere, prin testamentul olograf din anul 1932, și care la data de 27.04.1998 a solicitat eliberarea unui certificat de la arhivele statului, înregistrat sub nr.6262, privind averea autorului.
Într-o atare situație instanța reținut că o cotă de 1/3 din averea autorului urma să revină și fiului său.
Însă pentru ca această cotă din averea autorului, respectiv din terenul în suprafață de 51, 76 ha, teren deținut de acesta pe raza localității "", să se transmită petentei, pe calea retransmiterii, autoarea sa- - care a fost în viață la data deschiderii succesiunii autorului său, trebuia să fie decedată la data apariției legii 18/1991, ori din certificatul de moștenitor nr.7/1999, reiese că aceasta a decedat la data de 17.12.1998 și deși a solicitat eliberarea certificatului nr. 3890/19.11.1996, de la Direcția Arhivelor Statului, privind terenul autorului, nu a solicitat până la data decesului reconstituirea dreptului de proprietate care i se cuvenea ca moștenitoare a autorului.
Instanța a reținut că o astfel de cerere a fost formulată de moștenitoarea sa, petenta, după apariția legii 247/2005, însă pentru considerentele expuse instanța constată că aceasta nu mai este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, prin retransmitere.
Având în vedere considerentele expuse, instanța constatat că, fiica autorului, este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 51,76 ha de pe urma acestuia atât în calitate de moștenitoarea testamentară, pentru cotitatea disponibilă de 1/3, ce a făcut obiectul testamentului olograf, cât și ca moștenitoare legală pentru restul cotei de 2/3 din acest teren.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivele de recurs, a invocat faptul că în mod greșit i-a fost respinsă cererea cu motivarea că, fiul legitim al autorului nu posedă rol cu teren în proprietate înregistrat și nu există cereri ale moștenitorilor legali, dar fiind faptul că fiii legitimi ai autorului erau decedați la acea dată și singura în viață era soția defunctului care era nora autorului.
A mai invocat faptul că autoarea a formulat cerere în baza Legii nr.18/1991 pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 51,76 ha, ca provenind de la autorul și a făcut referire în acest sens la adresa nr.235/15 februarie 1993.
Prin decizia civilă nr. 1103/2009 Tribunalul Doljs -a pronunțat asupra recursului petentei recurente în sensul respingerii lui ca nefondat reținându-se că aceasta nu a făcut dovada drepturilor pretinse.
Deși tribunalul a soluționat cauza în recurs, în complet de recurs și conform dispozițiilor procedurale privind recursul pronunțând în consecință o hotărâre irevocabilă, petenta a formulat un nou recurs împotriva acestei decizii irevocabile.
Este evident așadar că acest nou recurs este nelegal formulat împotriva unei hotărâri irevocabile și în consecință cererea denumită recurs nu poate fi admisă.
Petenta recurentă a comis astfel un abuz de drept încercând să formuleze o cale procedurală în afara dispozițiilor legale.
Obiectul cauzei recurentei fiind un proces de lege 18/1991 hotărârea instanței de fond putea fi atacată numai cu recurs la tribunal.
Recurenta a formulat acest recurs, iar recursul ei a și fost soluționat la tribunal prin hotărâre irevocabilă.
Un alt recurs prin care este atacată hotărârea irevocabilă este în afara dispozițiilor legal și ca urmare Curtea nu are calitatea și dreptul de a soluționa o cerere nelegală și care, în acest mod, forțează utilizarea abuzivă a instituției recursului.
Ca urmare, cererea de recurs a recurentei petente este de neadmis, motiv pentru care Curtea va dispune respingerea ei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 1103 din data de 14 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- în contradictoriu cu intimatele pârâte COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LG. 247/2005 - PREFECTURA D și COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LG. 247/2005 -.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
2 ex/16 sept. 2009-09-16
Tehn.red.
Jud. apel
G,
Președinte:Emilian LupeanJudecători:Emilian Lupean, Dan Spânu, Alexandrina Marica
